ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10144/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 10144/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 7301 din 22
octombrie 2004, pronunțată în dosarul nr. 1033/2003, Judecătoria Sibiu a admis
acțiunea formulată de reclamanții I.V.N. și N.K.K., prin mandatar I.V.N.,
împotriva pârâților SC U. SA Sibiu, Primăria Sibiu, R.D. și R.E. și, în
consecință, a constatat că imobilul înscris în C.F. Sibiu, nr. top 229, 230,
transcris în C.F. Sibiu, a fost preluat de stat fără titlu valabil, respectiv
cota de 8/9.
S-a constat nulitatea absolută a
contractului de vânzare cumpărare încheiat între pârâta SC U. SA Sibiu și
pârâții R.D. și R.E. S-a dispus restabilirea situației anterioare de carte
funciară în sensul anulării încheierii de întabulare nr. 6335 din 26 mai 1999
și reînscrierii dreptului de proprietate în favoarea Statului Român.
Împotriva acestei sentințe au
declarat apel pârâții Rusu, SC U. SA și reclamanții.
Pârâții R.D. și E. au solicitat
schimbarea în tot a hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii
reclamanților, susținând că în mod greșit a reținut că preluarea imobilului s-a
făcut fără titlu valabil, cât timp Statul Român a devenit proprietar în baza
sentinței civile nr. 3453/1998, pronunțată de Judecătoria Sibiu, definitivă și
irevocabilă.
SC U. SA a invocat în apelul său
faptul că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, Statul Român
era proprietar tabular asupra imobilului, nefiind notată în cartea funciară
existența vreunui proces de revendicare, iar cererea formulată de reclamant
pentru restituirea în natură în temeiul Legii 112/1995 nevizând și acest
imobil.
Reclamanții nu și-au motivat apelul.
Curtea de Apel Alba Iulia, secția
civilă, prin decizia civilă nr. 642 A din 5 mai 2005, a declinat competența
soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu.
Pentru a pronunța această hotărâre,
Curtea de Apel Alba Iulia a calificat calea de atac ca fiind recursul, reținând
că obiectul litigiului este patrimonial și are o valoare de 18.305.123 lei,
potrivit contractului de vânzare-cumpărare.
S-a apreciat că sunt aplicabile
dispozițiile art. 282
1
C. proc. civ., astfel cum a fost modificat
prin Legea 195 din 26 mai 2004, calea de atac împotriva sentinței 7301/2004 a
Judecătoriei Sibiu fiind recursul.
S-a reținut că având în vedere
dispozițiile art. 299 C. proc. civ. competența de soluționare a recursului
revine instanței imediat superioare celei care a pronunțat hotărârea în fond,
în speță Tribunalul Sibiu, căreia i s-a înaintat dosarul conform art. 158 C.
proc. civ.
Împotriva deciziei menționate a
declarat recurs la 12 mai 2005, I.V.N., în nume propriu și în calitate de
mandatar al reclamantului N.K.K., solicitând casarea acesteia și trimiterea
cauzei spre competentă soluționare la Curtea de Apel Alba Iulia.
Prin motivele de recurs, întemeiate
în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., recurentul a
susținut că, în mod greșit, Curtea de Apel și-a declinat competența în favoarea
tribunalului, încălcând dispozițiile imperative ale art. 2 pct. 2 și ale art. 3
C. proc. civ.
S-a susținut că normele procedurale
menționate reglementează o competență excepțională a tribunalului ca instanță
de apel, incidentă numai în cazurile expres prevăzute de lege.
Totodată recurentul a arătat că
obiectul litigiului nu este evaluabil în bani și, ca atare, calea de atac
împotriva sentinței este apelul.
Intimatul Municipiul Sibiu, prin
primar, a formulat la 30 noiembrie 2005 întâmpinare prin care a invocat
nulitatea recursului pentru neindicarea, conform art. 302
1
alin. (1)
lit. b) C. proc. civ., a hotărârii atacate.
Excepția menționată va fi apreciată
ca nefondată, având în vedere că prin cererea de recurs s-a indicat de către
recurent numărul dosarului în care s-a pronunțat decizia recurată (dosar atașat
cererii și înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție odată cu aceasta),
partea complinind această omisiune până la prima zi de înfățișare, prin notele
scrise depuse anterior termenului de la 6 decembrie 2005.
În acest sens dispozițiile art. 302
1
lit. b) C. proc. civ. trebuie coroborate cu dispozițiile art. 287 și cu
cele ale art. 316 C. proc. civ.
În ceea ce privește recursul
reclamanților, având în vedere actele și lucrările dosarului, raportat la
criticile invocate, Înalta Curte va aprecia că acesta este nefondat pentru
următoarele considerente:
Cererea de constatare a nulității
unui contract de vânzare cumpărare are un obiect evaluabil în bani, astfel cum
corect a apreciat Curtea de Apel Alba Iulia, prin considerentele deciziei
recurate, reținând că în speță obiectul litigiu are o valoare de 18.305.123
lei, deci mai mică de 1 miliard de lei.
În consecință, potrivit
dispozițiilor art. 282
1
C. proc. civ. s-a apreciat corect că
împotriva sentinței se poate declara numai recursul, sentința fiind pronunțată
după intrarea în vigoare a Legii 195/2004.
Ținând seama de dispozițiile art. 299
C. proc. civ., s-a stabilit corect competența soluționării recursului în
favoarea instanței imediat superioare celei care a pronunțat hotărârea în fond,
respectiv în favoarea tribunalului.
În cauză nu sunt incidente
dispozițiile art. 2 pct. 2 C. proc. civ., pretins încălcate prin decizia
recurată, ci dispozițiile art. 2 pct. 3 C. proc. civ., potrivit cărora
tribunalul judecă, ca instanță de recurs, recursurile declarate împotriva
hotărârilor pronunțate de judecătorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse
apelului.
Pentru aceste considerente, se va
aprecia că s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor procedurale privitoare
la competență, nefiind întrunite motivele de recurs invocate, prevăzute de art.
304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., și se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de
reclamanții I.V.N. în nume propriu și în calitate de mandatar al reclamantului N.K.K.,
împotriva deciziei nr. 642 A din 5 mai 2005 a Curții de Apel Alba Iulia, secția
civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi 6 decembrie 2005.