ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 9421/2005

Asupra recursului civil de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Sibiu la data de 7 august 2002, reclamanții I.V.N. și N.K.C. au

chemat în judecată pârâții Primăria municipiului Sibiu, prin Primar, SC U. SA

și H.A., H.M., pentru a se constata nulitatea absolută a contractului de

vânzare-cumpărare nr. 5067 din 26 iunie 1998, pentru cauză ilicită și fraudă la

lege, privind apartamentul situat în Sibiu, înscris în C.F. Sibiu și a se

dispune restabilirea situației anterioare privind radierea înscrisurilor din

Cartea Funciară.

În motivarea acțiunii, întemeiată în

drept pe dispozițiile art. 948, art. 966 C. civ. și art. 111 C. proc. civ.,

reclamanții au arătat că înstrăinarea imobilului, în temeiul Legii nr. 112/1995

către chiriași este nelegală, deoarece acesta nu intră sub imperiul act

normativ menționat, întrucât a fost preluat fără titlu valabil.

Prin sentința civilă nr. 609 din 5

noiembrie 2002, Tribunalul Sibiu și-a declinat competența materială de

soluționare a cauzei, în favoarea Judecătoriei Sibiu, cu motivarea că, având în

vedere finalitatea raportului juridic dedus judecății, în sensul restabilirii

situației anterioare, acțiunea are un caracter real, petitoriu. Ca atare, raportat

la valoarea contractului de vânzare-cumpărare, de 29.482.926 lei, conform art. 2

pct. 1 lit. b) C. proc. civ., competența materială revine judecătoriei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul

Judecătoriei Sibiu, sub nr. 1037/2003, iar prin sentința civilă nr. 7304 din 22

octombrie 2004, această instanță a respins excepția lipsei calității procesuală

active a reclamanților și a admis acțiunea.

A constatat că imobilul înscris în C.F.

Sibiu top 229 și 230, transcris în C.F. Sibiu de sub A 18 a fost preluat de

stat fără titlu valabil, respectiv cota de 8/9 din imobil.

A constatat nulitatea absolută a

contractului de vânzare cumpărare încheiat între pârâții SC U. SA Sibiu și H.A.,

H.M. și a dispus restabilirea situației anterioare de carte funciară, în sensul

anulării încheierii de întabulare nr. 6333 din 26 mai 11949 și reînscrierii

dreptului de proprietate în favoarea Statului Român.

Împotriva acestei sentințe au

declarat apel, pârâții Municipiul Sibiu, prin Primar, H.A., H.M. și SC U. SA,

criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Prin decizia nr. 643/A din 5 mai

2005 Curtea de Apel Alba Iulia și-a declinat competența de soluționare a căii

de atac în favoarea Tribunalului Sibiu.

Pentru a se dezinvesti, a reținut că

litigiul are caracter patrimonial și, potrivit Legii nr. 195 din 25 mai 2004,

întrucât valoarea contractului de vânzare-cumpărare a cărui nulitate absolută

se solicită a se constata, este sub 1 miliard lei, calea de atac a apelului a

fost suprimată de legiuitor prin introducerea art. 299 alin. (3) C. proc. civ.

Textul evocat stipulează că, atunci

când hotărârile judecătorești sunt supuse numai recursului, judecarea acestei

căi de atac este de competența instanței imediat superioare celei care a

pronunțat hotărârea în cauză.

Împotriva hotărârii de dezinvestire

a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă, au declarat recurs reclamanții,

pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., criticând încălcarea normelor

de competență materială, arătând că obiectul litigiului nu este evaluabil în

bani, așa încât Curtea de Apel Alba Iulia a apreciat greșit că nu-i revine

competența materială de soluționare a căii de atac, pe care recurenții au

calificat-o ca fiind apel.

Recursul este nefondat și urmează a

fi respins pentru considerentele ce succed.

Potrivit obiectului acțiunii, astfel

cum a fost formulată de reclamanți, prin petitele din cererea introductivă de

chemare în judecată „constatarea nulității absolute a contractului de vânzare

cumpărare, restabilirea situației anterioare cu privire la apartamentul situat

în Sibiu, este evident că instanța a fost investită cu o acțiune reală, având

drept scop readucerea în patrimoniul reclamanților a imobilului, a cărui

valoare este sub 1 miliard de lei vechi, respectiv 29.483.926 lei (a se vedea

fila 4 dosar 7063/2002 al Tribunalului Sibiu).

Este de observat că, în mod corect,

Curtea de Apel Alba Iulia a considerat că, în astfel de litigii, a fost

suprimată calea de atac a apelului, prin art. 4 din Legea nr. 195/2004 pentru

aprobarea O.U.G. nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de

procedură civilă.

Calea de atac se naște în raport de

data pronunțării hotărârii atacate și de obiectul acțiunii.

Față de cele arătate, având în

vedere că, sentința supusă criticilor este pronunțată la 22 octombrie 2004,

deci după intrarea în vigoare a prevederilor art. 1 din Legea nr. 195/2004,

potrivit modificărilor aduse Codului de procedură civilă, prin introducerea

alin. (3) al art. 299 (conform art. 1 pct. 5 din Legea nr. 195/2004) „în

situațiile în care, hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești sunt

supuse, numai recursului, judecarea acestei căi de atac este de competența

instanței imediat superioare celei care a pronunțat hotărârea”, în speță

Tribunalului Sibiu.

În consecință, motivele de recurs

referitoare la încălcarea regulilor de competență materială, astfel cum au fost

invocate de reclamanți sunt nefondate, iar recursul urmează a fi respins cu

aplicarea art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat, recursul

declarat de reclamanții I.V.N., N.K.C. împotriva deciziei civile nr. 643/A din

5 mai 2005 a Curții e Apel Alba Iulia.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi 17 noiembrie 2005.