ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3318/2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3318/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Pentru a pronunța această hotărâre

instanța a reținut că soluționarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 13116/3/2007

al Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, depinde de modul de

soluționare a litigiului ce face obiectul dosarului civil nr. 2549/299/2008 al

Judecătoriei Sectorului 1 București, ce are ca obiect anularea ofertei reale de

plată urmată de consemnațiune.

Împotriva

acestei soluții a declarat recurs reclamanta SC I.S.R.O.P. SRL BUCUREȘTI

întemeiat în drept pe dispozițiile art. 304

1

și pct. 9 și art. 723 C.

proc. civ., criticând-o ca fiind nelegală și pronunțată de instanță prin

interpretarea greșită a dispozițiilor art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.,

ale cărei condiții nu sunt îndeplinite.

În motivarea recursului său, recurenta

reclamantă susține în esență că încheierea de suspendare este contrară acestui

text, raportul de dependență fiind invers celui reținut de instanța de apel,

avându-se în vedere obiectul acțiunii celor două dosare: pe de o parte cererea

sa de chemare în judecată ce formează obiectul prezentului dosar, prin care a

solicitat să se constate că este proprietara unui număr de 319.771 acțiuni la

SC A.C.S. SA în baza contractului de vânzare cumpărare de acțiuni nr. B020 din

23 februarie 2000 și obligarea pârâtei să elibereze documentul care să facă

dovada plății acțiunilor solicitate și cererea reconvențională a A.V.A.S. prin

care a cerut să se constate contractul menționat desființat la 18 octombrie

2006, prin operarea pactului comisoriu de grad IV prevăzut la clauza 5.5 și

obligarea reclamantei la plata de daune-interese în cuantum de 284.036,59 lei

reprezentând penalități datorate pentru neachitarea diferenței de preț,

aferente perioadei 14 august 2006 – 18 octombrie 2006, în condițiile prevăzute

de art. 21 din O.G. nr. 25/2002, modificată (dosar nr. 13116/3/2007) și

acțiunea intentată de A.V.A.S. în timpul primului ciclu procesual, de anulare a

ofertei reale de plată a restului de preț stabilit prin contractul de vânzare

cumpărare de acțiuni, urmată de consemnațiune, acțiune ce formează obiectul

dosarului nr. 2549/299/2008 al Judecătoriei sector 1 București.

Recurenta reclamantă a precizat că

anterior promovării acțiunilor ce formează obiectul dosarelor susmenționate,

prin decizia comercială nr. 585 din 21 noiembrie 2006 a Curții de Apel

București, secția a V-a comercială, rămasă irevocabilă, s-a reținut existența

și valabilitatea contractului de vânzare cumpărare de acțiuni nr. B020 din 23

februarie 2000 și că în raport de cererea sa, instanța a confundat dreptul

dedus judecății, cu oferta de plată urmată de consemnațiune, care nu reprezintă

decât un mijloc de probă în dovedirea obligației sale de plată, ignorându-se de

altfel și considerentele deciziei comerciale nr. 874 din 12 martie 2009,

pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție tot în cadrul acestui ciclu

procesual.

Recurenta reclamantă a mai susținut că

prin soluția dată, instanța de apel a încălcat principiul celerității, cât și

dreptul său la un proces echitabil sub aspectul duratei, prevăzut de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului dându-se eficiență, în mod

nepermis, abuzului de drept, interzis de art. 723 C. proc. civ.

Intimata pârâtă A.V.A.S. București prin

întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recursul reclamantei este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 244 alin. (1)

instanța poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă în totul sau

în parte, de existența sau neexistența unui drept care face obiectul unei alte

judecăți.

Din cuprinsul actelor dosarului rezultă

că prin sentința comercială nr. 11006 din 5 octombrie 2007 Tribunalul București

a respins atât cererea principală cât și cererea reconvențională.

Curtea de Apel București, secția a VI-a

comercială, prin decizia nr. 199 din 14 aprilie 2008 a respins ca nefondat

apelul reclamantei și a admis apelul A.V.A.S. declarat împotriva sentinței nr. 11006

din 5 octombrie 2007 a Tribunalului București pe care a schimbat-o în parte, în

sensul că a admis cererea reconvențională a A.V.A.S., a constatat reziliat

contractul nr. B 020 din 23 februarie 2000, a obligat reclamanta la plata

despăgubirilor în sumă de 284.036,59 lei, menținând celelalte dispoziții ale

hotărârii.

Înalta Curte de Casație și Justiție prin

decizia nr. 874 din 12 martie 2009 a admis recursul reclamantei SC I.S.R.O.P. SRL

București, a casat decizia nr. 199 din 14 aprilie 2008 și a trimis cauza spre

rejudecare aceleiași instanțe.

De asemenea, rezultă că pe rolul

Judecătoriei sector 1 București s-a înregistrat dosarul nr. 2549/299/2008, ce

are ca obiect acțiunea intentată de A.V.A.S. prin care a cerut anularea ofertei

de plata urmată de consemnațiune.

Totodată se constată că, în calea de

atac a apelurilor promovate de părțile menționate, la termenul de judecată din

data de 22 iunie 2009 fixat pentru rejudecarea apelurilor, la solicitarea A.V.A.S.,

Curtea de Apel București a dispus suspendarea judecății apelurilor declarate împotriva

sentinței comerciale nr. 11006 din 5 octombrie 2007 a Tribunalului București, secția

a VI-a comercială, pronunțată în dosarul nr. 13116/3/2007, apreciindu-se că

soluționarea cauzei acestuia depinde de modul de soluționare a litigiului ce

face obiectul dosarului nr. 2549/299/2008 aflat pe rolul Judecătoriei

Sectorului 1 București.

Este de observat în raport de situația de

fapt, că verificarea existenței valabile a contractului de vânzare cumpărare de

acțiuni și a obligației de plată, și în mod direct a dreptului de a recurge la

oferta reală de plată urmată de consemnațiune ce formează obiectul prezentei

cauze, primează verificării îndeplinirii condițiilor legale de exercitare a

acestui drept a căror lipsă ar atrage nulitatea ofertei, din dosarul nr. 2549/299/2008

aflat pe rolul Judecătoriei Sectorului 1.

Cum în realitate, lucrurile stau exact

invers, în sensul că, soluția care se va pronunța în dosarul nr. 2549/299/2008

depinde de modul în care se va soluționa prezenta cauză, se reține că nu sunt

întrunite cerințele stabilite de art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.,

pentru ca instanța de apel să fi putut suspenda judecata apelurilor, încheierea

recurată fiind nelegală.

Față de cele de mai sus, cu aplicarea

art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul urmează a fi admis, și, pe cale de

consecință, încheierea recurată urmează a fi modificată, iar cauza urmează a fi

trimisă aceleiași instanțe pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta SC

I.S.R.O.P. SRL BUCUREȘTI împotriva încheierii din 22 iunie 2009 a Curții de

Apel București, secția a VI-a comercială pronunțată în dosarul nr. 13116/3/2007

pe care o casează și trimite cauza pentru continuarea judecății.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 10 decembrie 2009.