ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1768/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1768/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului penal de față;
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 84 din 5 noiembrie 2008, Curtea de Apel Oradea, în baza dispozițiilor art. 278
1
alin. (8) lit. a) teza a II-a C. proc. pen., a respins, ca nefondată, plângerea petentului L.C., împotriva rezoluției din 22 aprilie 2008, dată în dosarul nr. 14/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, menținută prin rezoluția din 26 mai 2008, dată de procurorul general de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, în dosarul nr. 269/II/2/2008.
Pentru a pronunța soluția de mai sus, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Petentul a atacat soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procuror față de magistratul-judecător G.O. și grefiera C.L. de la Judecătoria Oradea, cu motivarea că aceștia au fost interesați în cauză și cu „interes” au inserat în practicaua hotărârii că la soluționarea cauzei a participat procurorul M.H.C., împrejurare nereală. Totodată, petentul a arătat că, deși judecătorul a fost recuzat, a pronunțat hotărârea în cauza respectivă.
Prin rezoluția nr. 14/P/2008 din 22 aprilie 2008, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea a dispus o soluție de neîncepere a urmăririi penale față de persoanele reclamate de petent pentru infracțiunile prevăzute de art. 246 și art. 289 C. pen., cu motivarea că petentul nu a descris nicio faptă penală prin care să i se fi adus o vătămare.
Împotriva acestei soluții, petentul a formulat plângere, iar prin rezoluția din 26 mai 2008 emisă în dosarul nr. 269/II.2/2008 de către procurorul general de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea aceasta a fost respinsă, ca neîntemeiată.
În condițiile art. 278
1
C. proc. pen., petentul s-a adresat instanței, care procedând la soluționarea plângerii cu respectarea actelor de la dosar și a dispozițiilor legale în materie, a dispus respingerea plângerii, cu motivarea că acuzele aduse magistratului și grefierului de către petent sunt nefondate, atâta timp cât persoanele reclamate nu au făcut decât să-și îndeplinească obligațiile care le incumbă, potrivit dispozițiilor legale și regulamentare referitor la activitatea specifică de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul L.C., care, pentru considerentele ce se vor arăta, este tardiv.
Astfel, potrivit art. 385
3
C. proc. pen., termenul de recurs este de 10 zile și conform art. 385
3
alin. (2) C. proc. pen. combinat cu art. 363 alin. (3) C. proc. pen., curge pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau la pronunțare, de la pronunțare.
Examinând starea de fapt din cauză, prin prisma acestor prevederi legale și imperative se poate constata că petentul deși a fost prezent la data judecării cauzei, respectiv 5 noiembrie 2008, a declarat recurs la 12 februarie 2009, peste termenul de 10 zile prevăzut de lege și care se împlinea la 16 noiembrie 2008, potrivit dispozițiilor legale amintite.
Din examinările efectuate din oficiu, conform art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., nu rezultă nici existența condițiilor legale prevăzute de art. 385
3
alin. (2) C. proc. pen., combinat cu art. 363-365 C. proc. pen., privind repunerea în termen sau recursul peste termen.
În aceste condiții, consecința nerespectării termenului de recurs este arătată de art. 185 alin. (1) C. proc. pen. și care sancționează demersul procesual efectuat cu încălcarea termenului prevăzut pentru exercitarea dreptului procesual, cu decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen.
Drept urmare, recursul declarat de petent, cu încălcarea acestor norme imperative este tardiv, urmând a fi respins ca atare, conform art. 385
15
pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
Văzând și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul nu va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de petiționarul L.C. împotriva sentinței penale nr. 84 din 5 noiembrie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul petiționar la 160 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 mai 2009.