ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1839/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1839/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra contestației în anulare de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin cererea înregistrată la
instanță la 6 iunie 2008 contestatoarea SC M.T. SRL a fost formulat contestația
în anulare împotriva deciziei civile nr. 989 din 15 februarie 2008, pronunțată
de Înalta Curte de Casație și Justiție solicitând retractarea deciziei și
rejudecarea recursului, admiterea lui așa cum a fost formulat.
Contestatoarea nu este unitatea
implicată în privatizarea SC S. SA Călărași în sensul art. 29 alin. (3) din
Legea nr. 10/2001 ci o societate care a cumpărat în baza contractului de
vânzare-cumpărare imobilul situat în Călărași, în suprafață de 911,56 mp pe
care se află construcția parțială a unui laborator de cofetărie, construcție
edificată de I.C.S.A.P. Călărași, întreprindere de stat, anterior anilor 1989 –
Societatea SC S. SA este societatea de la care a cumpărat imobilul pe
care a edificat o fabrică modernă de confecții textile, a încasat plata
imobilului, și s-a dizolvat abia în anul 2007, iar reclamantele s-au adresat
atât ei cât și Primăriei Călărași, cu notificări.
Motivele contestației în anulare
privesc următoarele aspecte. Respingând recursul, instanța nu a cercetat
primele două motive de recurs, referitoare la inadmisibilitatea acțiunii
reclamantelor care nu au solicitat anularea deciziei nr. 1/2002 ci doar
obligarea oricărei pârâte la a emite o decizie de soluționare a notificării lor
nr. 50/2001. Legat de primul aspect, apare ca nesoluționat și cel de-al doilea
încadrat în dispozițiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ., potrivit cu care,
cererea nu a fost modificată, instanța pronunțându-se asupra a ceea ce nu s-a
cerut.
Examinarea celui de-al treilea motiv
de recurs necesită verificări în fapt. Astfel, a invocat drept motiv de recurs
tardivitatea formulării pretinsei contestații împotriva deciziei nr. 1/2002 de
către reclamanți, peste termenul de 30 de zile prevăzut de Legea nr. 10/2001,
însă instanța s-a mulțumit a lua act că nu pot proba data la care a comunicat
decizia reclamantelor.
Instanța nu a făcut verificări în
acest sens însă verificând autoarea a identificat documente care probează data
comunicării cererii reclamantelor, față de care contestația formulată de
acestea este tardiv formulată.
În drept invocă dispozițiile art.
312 alin. (2) și art. 318 C. proc. civ.
Reclamantele au formulat întâmpinare
solicitând respingerea contestației în anulare.
Examinând contestația în anulare
instanța reține următoarele:
Contestația în anulare formulată de parte
privește omisiunea instanței de recurs de a analiza două dintre motivele de
recurs invocate de contestatoare și modalitatea de soluționare a unui alt motiv
de recurs.
Dacă modalitatea de soluționare a
unui motiv de recurs este exclusă a fi examinată pe calea contestației în
anulare, prevăzută în art. 318 C. proc. civ. deoarece nu este posibil un nou
control judiciar a unei decizii, sub acest aspect contestația în anulare fiind
inadmisibilă, poate constitui în schimb temei de analiză, omisiunea instanței
de recurs de a examina două din motivele de recurs invocate de părți.
Astfel, contestatoarea alegă
împrejurarea că instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra inadmisibilității
acțiunii reclamanților care nu au solicitat anularea deciziei nr. 1/2002 ci
obligarea oricărei părți la a emite o decizie, (primul motiv de recurs omis a
fi soluționat) și în acest mod nemodificat petitul cererii instanța s-a
pronunțat asupra a ceea ce nu s-a cerut (al doilea motiv de recurs omis în
opinia părții a fi soluționat).
Aceste aspecte însă au constituit
obiect de analiză în recurs, instanța reținând că obiectul litigiului fusese
deja tranșat de instanța de casare prin decizia nr. 1101/2006 căreia instanța
de apel i s-a supus, situație în care atât asupra petitului acțiunii
circumscris deja anterior prin decizia de trimitere spre rejudecare a Înaltei
Curți de Casație și Justiție cât și asupra motivului de recurs referitor la
pronunțarea asupra a ceea ce nu s-a cerut, instanța de recurs s-a pronunțat,
nefiind realizată condiția impusă de dispozițiile art. 318 C. proc. civ.
În consecință, contestația în
anulare urmează a fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în anulare
declarată de SC M.T. SRL împotriva deciziei nr. 989 din 15 decembrie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi
17 martie 2010
.