ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3043/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3043/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 5482 din 22 iunie 2006, Tribunalul
București, secția a VI-a comercială, a respins acțiunea formulată de
reclamantul Municipiul București, prin Primarul General, împotriva pârâtei SC B.I.E.
SRL, reținând că pârâta nu are calitatea de subiect de drept fiscal și ca atare
nu pot fi acordate penalități, dobânda nu a fost acordată deoarece reclamanta
nu și-a precizat temeiul și nici modul de calcul al acestei dobânzi.
Reclamantul a declarat apel
criticând hotărârea instanței de fond pentru aplicarea greșită a legii,
susținând că penalitățile de întârziere au fost solicitate pe de o parte în
temeiul contractului iar pe de altă parte conform normelor fiscale, dar pentru
o altă perioadă, iar dobânda legală a fost solicitată având în vedere
răspunderea contractuală ce revine pârâtei.
Curtea de Apel București a
pronunțat decizia nr. 52 din 30 ianuarie 2007 prin care a admis în parte
apelul, a schimbat sentința atacată în sensul că a admis în parte acțiunea
reclamantului și a obligat pârâta la plata penalităților contractuale de 2% pe
zi de întârziere aferente sumei de 78.857 dolari S.U.A. pentru perioada 1 mai
2004 – 21 ianuarie 2005 și la plata dobânzii comerciale aferentă aceleiași sume
pentru perioada 21 ianuarie 2005 – 31 decembrie 2005 și a respins celelalte
pretenții ca neîntemeiate.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de apel a reținut că potrivit art. 43 C. com., pârâta datorează
dobânda legală pentru suma de 78.857 dolari S.U.A. de la data când această sumă
a devenit certă, lichidă și exigibilă, respectiv de la 21 ianuarie 2005 și până
la data executării integrale a debitului, dar nu mai târziu de 31 decembrie
2005.
Referitor la penalitățile de
întârziere de 2% pe zi de întârziere stabilite prin art. 13 al contractului din
6 mai 1994, încheiat între părți și reziliat la data de 21 ianuarie 2005,
aferente sumei de 78.857 dolari S.U.A., acestea sunt datorate în temeiul
contractului numai pentru perioada cât acest contract a fost în vigoare,
respectiv până la 21 ianuarie 2005, când a fost reziliat prin hotărâre
judecătorească.
Penalitățile care au izvorul
în normele de drept fiscal, acestea nu pot fi acordate având în vedere că
raporturile existente între părți sunt de drept privat și nu de drept public,
situația juridică a fost reglementată de contractul de asociere între părți,
act juridic care nu este de natură comercială.
Împotriva deciziei instanței
de apel a declarat recurs reclamantul, solicitând în temeiul art. 304 pct. 8 și
9 C. proc. civ., modificarea în parte a deciziei în sensul admiterii și a
capătului de cerere privind majorările de întârziere pentru neachitarea sumei
reprezentând contravaloare lipsă de folosință spațiu pentru perioada 1 ianuarie
2006 – 31 martie 2006, în cuantum de 3.548,70 dolari S.U.A.
În motivarea recursului,
recurentul susține că, calculul daunelor reprezentând majorări de întârziere
aferente perioadei ianuarie 2001 – 31 decembrie 2003, nu a fost efectuat în
temeiul contractului, ci a fost făcut în temeiul răspunderii civile delictuale,
având în vedere legislația în aplicarea Codului de procedură fiscală.
Recursul este nefondat.
Criticile formulate de
recurentă nu pot fi reținute, instanța a aplicat corect legea, a interpretat
corect actul juridic dedus judecății.
Între părți s-a încheiat
contract de asociere în participațiune, în care reclamantul este subiect de
drept privat, administrator al bunurilor din domeniul privat al unității
administrativ-teritoriale, iar nu în calitate de subiect de drept fiscal,
astfel că nu se aplică prevederile Codului de procedură fiscală.
Față de cele de mai sus,
recursul este nefondat și urmează a fi respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamantul Municipiul București, prin Primarul General, împotriva deciziei nr.
52 din 30 ianuarie 2007 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, ca
nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință
publică, astăzi 23 octombrie 2008.