ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3225/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3225/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Deliberând asupra recursului
de față,
Din examinarea lucrărilor
dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr. 12 din 2 martie 2007, Tribunalul
Dolj, secția comercială și contencios administrativ, a admis în parte acțiunea
formulată de reclamanta SC N.G. SRL Târgu-Jiu în contradictoriu cu pârâta SC D.S.
SA București, sucursala Târgu-Jiu, pe care, în consecință a obligat-o să
livreze eșalonat pentru consum 293,22 mc gaz natural achitat în plus de
reclamantă.
Prima instanță a apreciat că
acțiunea reclamantei având ca obiect obligarea pârâtei la livrarea în mod
eșalonat, pentru consum, a cantității de 406.000 mc de gaz achitată în plus
este întemeiată în parte pentru cantitatea de 293.222 mc gaz, în raport de
probele administrate, respectiv expertizele tehnice de specialitate și de
dispozițiile art. 1073 C. civ., reținând că între concluziile expertului P.D.
și concluziile expertului I.M. nu există contradicții.
În contra sentinței
menționate a declarat apel pârâta SC D.S. SA București, criticile acesteia
având ca obiect expertiza efectuată de experții I.M. și P.D. ale căror rapoarte
sunt în contradicție, prin răspunsurile date la aceeași obiective, fiind
încălcat și art. 200 și urm. C. proc. civ. de către expertul P.D., prin
neconvocarea sa la expertiză.
Curtea de Apel Craiova, secția
comercială, prin decizia nr. 178 din 4 septembrie 2007 a admis apelul declarat
de către pârâtă, a schimbat sentința apelată și a respins acțiunea promovată de
reclamantă.
Pentru a hotărî astfel,
instanța de apel a luat în considerare concluziile raportului de expertiză
întocmit de expert B.C., probă administrată în faza apelului, precum și
înscrisurile depuse de părți la dosar.
Instanța de apel a reținut
că în cuprinsul procesului verbal de montare semnat și de delegatul reclamantei
nu se fac mențiuni cu privire la corectitudinea montării dar se precizează că
demontarea a fost necesară în vederea verificării metrologice periodice,
consemnându-se și indexurile contorului și cele ale corectorului de volum,
necontestate de reclamantă prin reprezentant.
A mai reținut că la montarea
corectorului de volum s-a avut în vedere contractul de furnizare din 1997 în
care se precizează că volumul de gaze furnizat va fi stabilit prin condițiile
de referință conform contractului cadru și Regulamentului de măsurare a
concentrațiilor de gaze naturale tranzacționate de consumatorii captivi, reglementări
care impuneau corectarea volumului de gaze.
Buletinele de verificări
metrologice atestă îndeplinirea condițiilor sub acest aspect de către contor și
convertor iar măsurarea și facturarea cantităților de gaze în perioada 12
noiembrie 1999 – 5 iulie 2005 nu a fost contestată de reclamantă.
Înlocuirea noului sistem de
măsură montat la 5 iulie 2005 format din contor volumetric de gaze cu pistoane
rotative și convertorul (corectorul) de volum de gaze, ambele cu certificate
aprobare model și buletine de verificare metrologică eliberate de unități
autorizate, nu este posibilă în raport de prevederile contractului și ale pct. 6.12
din Regulamentul de măsurare a gazelor aprobat prin decizia nr. 665 din august
2005 a A.M.R.S. și nici din punct de vedere tehnic.
În contra deciziei
menționate a declarat recurs reclamanta SC N.G. SRL Târgu-Jiu solicitând, în
principal modificarea deciziei și menținerea sentinței iar în subsidiar,
casarea deciziei și trimiterea cauzei pentru rejudecare.
În drept, recursul este întemeiat
pe dispozițiile art. 304 pct. 5, 7, 8 și 9 C. proc. civ. iar dezvoltarea în
fapt relevă criticile care urmează;
Soluționarea cauzei fără
ca recurenta să ia cunoștință de conținutul raportului de expertiză și să poată
formula obiecțiuni întrucât a ajuns la instanță după strigarea cauzei iar
aceasta a refuzat strigarea din nou a cauzei, chiar dacă raportul de expertiză
a fost depus cu 5 zile înainte de termenul de judecată:
Eronat instanța de apel
apreciază ca fiind greșită sentința întrucât aceasta și-a întemeiat soluția pe
probele administrate;
Chiar dacă nu a formulat
obiecțiuni la perioada 1999 – 2005, acest fapt nu trebuia să conducă la
respingerea acțiunii întrucât a formulat obiecțiuni la montarea celui de-al
doilea contor, când a luat cunoștință că un astfel de contor înregistrează în
plus.
Susținerea instanței de
apel că nu se poate stabili dacă montarea primului contor a fost corectă este
eronată întrucât verificarea contorului se putea face de către expert pe tipul
respectiv de contor prin comparație cu cel cu index mecanic.
Susținerile din raportul
de expertiză de la pct. 2.2, 2.9 și 2 - 5 sunt incorecte prin concluziile lor;
Intimata SC D.S. SA a depus
întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea recursului, arătând că
prevederile art. 209 și art. 212 C. proc. civ. au fost respectate de către
expert și de către instanță.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 304 C. proc.
civ., partea introductivă modificarea sau casarea unui hotărâri se poate cere
numai pentru motive de nelegalitate, pentru motivele limitativ enumerate de
acest text de lege.
Prin urmare controlul
instanței de recurs este limitat în modificarea hotărârii atacate la motivele
de nelegalitate, netemeinicia acesteia excedând acestui control.
Din examinarea motivelor de
recurs, mai sus expuse, rezultă că deși recurentul le încadrează în prevederile
art. 304 pct. 5, 7, 8 și 9 din dezvoltarea lor se reține ca având suport faptic
numai motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 prin raportare la aplicarea art. 209 C.
proc. civ. (pct. 1).
Celelalte critici (pct. 2 - 5)
vizează numai temeinicia hotărârii atacate, ele având ca obiect probele
administrate și aprecierea lor, în speță expertiza administrată, așa încât în
raport de prevederile art. 304 C. proc. civ. nu pot fi analizate.
Cu privire la motivul de
nelegalitate întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. prin
raportare la prevederile art. 209 C. proc. civ. care dispun că: „Expertul este
dator să-și depună lucrarea cu cel puțin 5 zile înainte de termenul fixat
pentru judecată” trebuie observat că recurentul nu contestă respectarea
termenului de 5 zile de către expert dar arată că instanța trebuia să dispună
citarea cu copie de pe lucrare.
Or, se constată că recurenta
a avut termen în cunoștință, fiind prezentă la termenele anterioare prin
consilier juridic, iar potrivit art. 209 C. proc. civ. expertul are numai
obligația de a depune lucrarea anterior termenului de judecată, iar nu și copii
pentru comunicare, tocmai în scopul de a da părților posibilitatea de a lua
cunoștință de conținutul ei, pentru a nu se provoca o amânare a cauzei, acesta
fiind și motivul pentru care cererea părții adverse în acest sens a fost respinsă
de instanța de apel.
Cum, pe de altă parte,
părțile au și îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea
și finalizarea procesului în raport de prevederile art. 129 alin. (1) C. proc.
civ., Înalta Curte constatând netemeinicia criticii formulate în baza art. 304 pct.
9 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de reclamantă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de reclamanta SC N.G. SRL Târgu-Jiu împotriva deciziei nr. 178
din 4 septembrie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 4 noiembrie 2008.