ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3700/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3700/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față:
Din examinarea
lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Reclamanta SC R. SA cu sediul în Onești, a
chemat în judecată pe pârâta SC D.S. SA București, solicitând
obligarea acesteia la încheierea contractului de furnizare de gaze naturale
pentru imobilul din București.
Tribunalul București,
prin sentința comercială nr. 3292 din 9 martie 2007, a admis
acțiunea și a obligat pe pârâtă să încheie cu reclamanta
contract de furnizare de gaze naturale pentru imobilul din București.
Instanța de fond a
reținut, în esență, că refuzul pârâtei privind accesul la
sistemul de distribuire a gazelor naturale este nejustificat, noul proprietar
al imobilului nefiind obligat a prelua debitele născute anterior
transmiterii dreptului de proprietate.
Curtea de Apel
București, prin decizia comercială nr. 49 din 11 februarie 2008, a
respins ca neîntemeiate excepțiile inadmisibilității
acțiunii și a necompetenței materiale a tribunalului și a
respins ca nefondat apelul.
Instanța a considerat
că soluționarea refuzului nejustificat de racordare la sistemul de
distribuire a gazelor naturale de către A.N.G.N. este opțională,
la latitudinea reclamantului, art. 66 – art. 68 din Legea nr. 351/2004
stabilind soluționarea administrativă, fără însă a
exclude intervenția instanțelor judecătorești.
Pe fondul litigiului,
instanța de apel a reținut că, în raport de contractul încheiat
între fostul proprietar și pârâtă, reclamanta este un terț
față de care efectele contractului nu se pot produce, existența
unor debite restante ale beneficiarului serviciului furnizat deschizând
căi administrative sau judiciare de plată a sumelor.
Împotriva deciziei astfel
pronunțate, pârâta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304
pct. 8 și 9 C. proc. civ.
Recurenta susține
că instanța de apel a respins greșit excepția
necompetenței materiale a tribunalului și inadmisibilității
acțiunii.
Art. 29 din Regulamentul
privind accesul la sistemele de distribuție a gazelor naturale și art.
66 – art. 68 din Legea nr. 351/2004 atribuiau competența de
soluționare a divergențelor sau neînțelegerilor precontractuale
unei comisii constituită de A.N.R.E., cu activitate
jurisdicțională specială în afara sistemului instanțelor
judecătorești.
Pe de altă parte,
instanțele au nesocotit prevederile art. 109 alin. (2) C. proc. civ.
privind parcurgerea unei proceduri prealabile, numai hotărârea comisiei
putând fi atacată în termenul prevăzut de lege la Curtea de Apel
București.
Pe fondul litigiului,
recurenta susține, pe lângă teoria consimțământului,
că nu este vorba de încheierea unui nou contract ci modificarea
elementelor de natură administrativă ale utilizatorului care
presupune actualizarea debitelor restante și preluarea acestora de
către noul proprietar potrivit art. 7 din Regulament.
Motivarea pentru care
schimbarea proprietarului imobilului nu presupune încheierea unui nou contract
este legată de instalațiile de furnizare a gazelor care profită
construcției; altfel, fiecare nou proprietar trebuind să suporte
costurile de racordare.
Recursul este nefondat
și va fi respins pentru considerentele ce se vor expune.
Prevederile Legii nr. 351/2004
și ale Regulamentului privind accesul la sistemele de distribuție a
gazelor naturale stabilesc soluționarea pe cale amiabilă sau prin
consiliere de către A.N.R.E. a divergențelor privind acordul de acces
sau neînțelegerilor precontractuale privind încheierea contractului de
racordare, comisia constituită pronunțând hotărâri ce pot fi
atacate la Curtea de Apel București.
Pentru sesizarea comisiei,
prevederile acelorași acte normative stabilesc primirea unei
reclamații, dând astfel instituției create un caracter administrativ
jurisdicțional.
Fără a
încălca liberul acces la justiție, prin posibilitatea
exercitării căilor de atac împotriva hotărârii comisiei la
Curtea de Apel București, calea sesizării administrative este
opțională, reclamantului neputându-i-se închide însă calea
sesizării directe a instanțelor judecătorești în temeiul
normelor de drept comun (art. 1075 C. civ.).
Astfel, instanțele de
fond judicios au soluționat excepțiile, considerând că
reclamanta a ales calea dreptului comun.
Greșit recurenta
evocă nerespectarea normelor privind procedura prealabilă în
contextul în care opțiunea părții a exclus jurisdicția
administrativă.
Pe fondul litigiului
recurenta este într-o regretabilă confuzie: modificările de
natură administrativă ale utilizatorului cu menținerea
parametrilor precizați în contractul de furnizare de gaze naturale este
acceptabilă în versiunea propusă de recurentă în condițiile
cesiunii contractului, când cesionarul se subrogă în drepturile și
obligațiile cedentului.
Însă, în situația
dedusă judecății, reclamanta este dobânditor prin licitație
publică a clădirii astfel încât presupune stabilirea unor noi
raporturi juridice și nu o simplă modificare a elementelor de
identificare ale beneficiarului.
Nimic nu poate justifica
silogismul recurentei, potrivit căruia această modificare
administrativă presupune actualizarea debitelor restante și preluarea
acestora de către noul proprietar.
Interpretând subiectiv
normele juridice ce reglementează accesul la sistemele de distribuție
a gazelor naturale, recurenta înfrânge toate principiile generale de drept
privind răspunderea pentru fapta altuia.
În mod judicios,
instanța de apel a sesizat culpa recurentei în recuperarea debitelor
scadente, pentru care nu poate fi răspunzător noul proprietar al
imobilului.
Așa fiind, în temeiul
dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și
Justiție va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva deciziei
comerciale nr. 49 din 11 februarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel
București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat,
recursul declarat de pârâta SC D.S. SA București împotriva deciziei
comerciale nr. 49 din 11 februarie 2008 a Curții de Apel București, secția
a V a comercială.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 9 decembrie 2008.