ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 60/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 14 aprilie 2006 și precizată ulterior la 21 iulie 2006, reclamanta SC J.G. D.E.I. SRL București, cheamă în judecată pe pârâta SC D.S. SA, sucursala Ploiești pentru ca, prin hotărârea ce va pronunța, instanța să constate ilegalitatea facturării cantității de 17.200 m 3 gaz natural, inexistența obligației sale de plată a sumei de 15.484,90 lei reprezentând contravaloarea cantității de 8.557 m 3 gaz natural menționată în factura aferentă lunii februarie 2006 și care nu se regăsește pe indexul contorului său. Prin sentința civilă nr. 5900 din 21 iulie 2006, Judecătoria Ploiești admite excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Ploiești invocată din oficiu și declină competența de soluționare a acțiunii comerciale în cauză în favoarea Tribunalului Prahova, secția comercială și de contencios administrativ.

Prin sentința nr. 1543 din 1 noiembrie 2006, Tribunalul Prahova, secția comercială și de contencios administrativ, respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de către reclamantă, reținând că reclamanta a declarat că nu înțelege să solicite administrarea de probatorii în dovedirea cererii sale, astfel că cererea sa nu este dovedită cum impun prevederile art. 1169 C. civ.

Apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței instanței de fond este respins, ca nefondat, prin decizia nr. 30 din 28 februarie 2007 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, instanța reținând, în acest sens, că intimata pârâtă a respectat dispozițiile contractuale atunci când a calculat și facturat volumul de gaze naturale, făcând aplicare pct. 1 A din Anexa 1 la Condițiile generale de contractare, în condițiile în care aparatul de măsurare montat apelantei reclamante a fost găsit defect, precum și că apelanta reclamantă nu a înțeles să administreze sau să solicite probatorii de specialitate de natură să conducă la un alt mod de calcul, opunându-se administrării probei cu expertiza tehnică de specialitate.

Împotriva deciziei instanței de apel reclamanta declară recurs, solicitând, cu invocarea motivelor prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ., admiterea acestuia, modificarea deciziei apelate în sensul admiterii acțiunii sale. În motivarea recursului său, reluând relatarea situației de fapt, recurenta reproșează instanței de apel o greșită apreciere a înscrisurilor depuse la dosar ca mijloace de probă în susținerea pretențiilor sale, o greșită aplicare a art. 21 din anexa 3 la contractul de furnizare a gazelor naturale nr. 4721 din aprilie 2004 intervenit între părți și reprezentând voința acestora, că face aplicare anexei 1 pct. 1 A din decizia A.N.R.G.N.

nr. 308 din 7 aprilie 2005 privind aprobarea Condițiilor generale de contractare pentru consumatorii captivi de gaze naturale, ignorând însă dispozițiile art. 20 din contract potrivit cărora acesta se poate modifica numai prin acte adiționale încheiate cu acordul părților; recurenta critică instanța de apel pentru a fi acceptat, în luarea deciziei, modul de calcul greșit al intimatei pârâte cu privire la determinarea lunii calendaristice proxime perioadei în care contorul defect nu a înregistrat consumul de gaze naturale, reproșându-i și neexaminarea tuturor probelor decisive depuse la dosar care dovedesc că recurenta reclamantă a folosit concomitent și o centrală pe combustibil solid. Prin întâmpinarea depusă la dosar intimata pârâtă, după ce invocă excepția nulității recursului ca fiind nemotivat în drept, excepție respinsă de Curte, solicită, pe fondul cauzei, respingerea recursului ca nefondat.

Recursul nu este fondat. Criticile formulate de recurentă referitoare la greșita apreciere a probelor aflate la dosarul cauzei de către instanța de apel, nefiind critici de legalitate așa cum cer dispozițiile art. 304 alin. (1) C. proc. civ., urmează a nu fi examinate, acestea având ca suport dispoziții ale Codului de procedură civilă abrogate. Critica vizând greșita aplicare de către instanță a dispozițiilor art. 20 și 21 din contractul dintre părți nu poate fi primită întrucât menționatul contract, așa cum rezultă din economia acestuia, s-a încheiat în baza contractului cadru elaborat de A.N.R.G.N., la care și face referire expresă prin anexa nr. 3, art. 2, astfel că și „modul de recalculare a consumului de gaze naturale ca urmare a defectării aparatelor de măsură”, la care se referă art. 7 lit. g) din contract și care este menționat în anexa nr. 3 la acesta, va fi cel în vigoare la momentul constatării defecțiunii, respectiv cel stabilit prin Decizia A.N.R.G.N.

nr. 308 din 7 aprilie 2005 în anexa nr. 1, acesta fiind, de altfel, utilizat de intimata pârâtă în stabilirea și facturarea consumului de gaze naturale contestat de recurenta reclamantă, instanța de apel având în vedere, deci, dispozițiile contractului dintre părți și făcând o corectă aplicare a acestora, cu atât mai mult cu cât la fond reclamanta a declarat, prin avocatul său, că nu solicită probe, iar în apel a refuzat administrarea probei cu expertiza tehnică propusă de instanță spre a putea să combată calculul făcut de intimata pârâtă, neprobând deci, convingător, un alt mod de calcul care să-i susțină cererea. Astfel fiind, cu aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul declarat de reclamantă împotriva deciziei instanței de apel urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC J.G. D.E.I. SRL București împotriva deciziei nr. 30 din 28 februarie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 ianuarie 2008.