ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1782/2005

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 227 din 11 iunie 2004, pronunțată de Tribunalul Brăila, secția penală, în dosarul nr. 1352/2004, în baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei prin actul de sesizare în ce o privește pe inculpata C.R., din complicitate la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (2) C. pen., în instigare la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 25 C. pen., raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (2) C. pen.

În baza art. 25 C. pen., raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (2) C. pen., art. 74 C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. și art. 109 C. pen., a fost condamnată inculpata minoră C.R. la un an și 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie, parte vătămată U.M.M., prejudiciul în sumă de 400.000 lei fiind acoperit prin restituire. În baza art. 110 C. pen., raportat la art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 8 luni. În baza art. 110 1 C. pen., s-a dispus încredințarea supravegherii minorei părinților săi (părțile responsabile civilmente C.M.

și C.V.) pe durata termenului de încercare, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 18 ani. S-a pus în vedere părților responsabile civilmente C.M. și C.V. că au îndatorirea să vegheze îndeaproape asupra fiicei lor în vederea îndreptării prin înscrierea și frecventarea unui curs de calificare într-o meserie conform propriilor aptitudini și fructificarea în mod constructiv a timpul liber și că au obligația să înștiințeze instanța de îndată, dacă minora se sustrage de la supravegherea exercitată asupra ei, sau are purtări rele, ori a săvârșit din nou o faptă penală. În baza art. 359 C. proc. pen., i s-a atras atenția inculpatei asupra consecințelor comportării sale care pot atrage revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 26 C. pen., raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 74 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 80 C. pen., a fost condamnat inculpatul A.M. la 2 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie, parte vătămată U.M.M., prejudiciul în sumă de 400.000 lei fiind acoperit prin restituire. În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (2) C. pen., art. 74 C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. și art. 109 C. pen., a fost condamnat inculpatul N.D.A. la un an și 8 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, parte vătămată U.M.M., prejudiciul în sumă de 400.000 lei fiind acoperit.

Li s-au interzis inculpaților A.M. și N.D.A. exercițiul drepturilor civile prevăzute de art. 64 C. pen. și anume: dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate; de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii, drepturile părintești, dreptul de a fi tutore sau curator, pe durata prevăzută de art. 71 C. pen. S-a constatat că partea vătămată U.M.M. nu s-a constituit parte civilă, prejudiciul fiind acoperit. În baza art. 189 – art. 191 C. proc. pen., a fost obligat fiecare dintre inculpații C.R.

și N.D.A. la plata către stat a câte 1.500.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din care câte 1.000.000 lei reprezintă pentru fiecare inculpat onorariul avocatului desemnat din oficiu ce s-a dispus a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Brăila. A fost obligat inculpatul A.M. la plata către stat a sumei de 900.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei reprezintă onorariul avocatului desemnat din oficiu (urmărire penală) dispunându-se a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Brăila. Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarea situație de fapt: Partea vătămată U.M.M. a fost colegă de clasă și bună prietenă cu inculpata C.R., ambele urmând cursurile clasei a IX-a din cadrul Grupului Școlar George Vâlsan din Făurei, locuiau împreună într-o cameră cu chirie în aceeași localitate, la familia martorului D.C.

La data de 16 decembrie 2003, partea vătămată s-a deplasat acasă la părinții săi, în comuna Dudești, urmând să se întoarcă seara, cu trenul la orele 19,00, cu bani pentru plata chiriei, împrejurare cunoscută de inculpata C.R. În cursul aceleiași zile, inculpata a constatat că îi lipsește un rimel pentru ochi și, deși a bănuit că i l-a luat partea vătămată, aceasta din urmă nu a recunoscut, fapt ce a supărat-o pe inculpată. În jurul orelor 17,00, în timp ce se afla într-un restaurant din centrul localității Făurei, inculpata l-a observat la o altă masă pe inculpatul N.D.A. împreună cu inculpatul A.M. Intenționând să se răzbune pe partea vătămată, inculpata l-a chemat la masa sa pe N.D.A. căruia i-a propus, după ce anterior l-a întrebat dacă vrea să „facă rost de bani”, să o tâlhărească pe partea vătămată, spunându-i că aceasta urma să se întoarcă în Făurei cu trenul de ora 19,00 și că va avea asupra ei banii necesari achitării chiriei.

Inculpatul N.D.A. a fost de acord cu această propunere, spunând chiar că are un spray lacrimogen pe care îl va folosi pentru reușita operațiunii de deposedare a victimei de bani. De subliniat că, în cadrul audierii sale, precum și a confruntării efectuate în cadrul cercetării judecătorești, inculpata a susținut constant că nu cunoștea modalitatea în care N.D.A. urma să acționeze, ei stabilind doar că, după ce părții vătămate îi vor fi luați banii, să se întâlnească în curtea liceului. La rândul său, inculpatul N.D.A., după ce s-a despărțit de C.R., a discutat cu inculpatul A.M. despre posibilitatea de a face „rost de bani”, aceștia stabilind împreună modalitatea în care urmau să acționeze și anume: să o aștepte pe partea vătămată la colțul blocului, să folosească asupra ei un spray lacrimogen și să-i ia geanta.

Cei doi inculpați, după ce au observat că partea vătămată se îndreaptă către casă, au alergat până în apropierea blocului în care aceasta locuia și, profitând că aleea pe care partea vătămată se deplasa nu era iluminată, și-au pus în aplicare planul, în sensul că s-au apropiat de partea vătămată și, în timp ce inculpatul N.D.A. i-a pulverizat în ochi spray-ul lacrimogen, A.M. care venea din spate a fugit pe lângă aceștia către șosea, oprindu-se la o distanță de circa 3 m. Partea vătămată nu l-a recunoscut decât pe inculpatul N.D.A. și, deși se afla sub efectul spray-ului, s-a opus în două rânduri acțiunii inculpatului de a-i lua poșeta. Inculpatul a îmbrâncit-o pe partea vătămată și, după ce aceasta a căzut, i-a luat poșeta și a fugit către șosea unde îl aștepta A.M.

Împreună s-au deplasat în curtea liceului. Aici s-au întâlnit cu inculpata C.R. și au procedat la împărțirea bunurilor din poșetă, respectiv suma de 210.000 lei, un spray deodorant, o sacoșă din material textil, carnetul de elev și cartea de identitate ale părții vătămate. Inculpații N.D.A. și A.M. au reținut câte 50.000 lei fiecare, restul bunurilor înmânându-le inculpatei C.R., mai puțin poșeta și sacoșa din material textil pe care le-au aruncat în WC-ul din curtea liceului. Situația de fapt mai sus reținută, a fost dovedită în cauză cu următoarele mijloace de probă: sesizarea și declarațiile părții vătămate, procesul-verbal de conducere în teren, planșe foto, declarațiile martorilor I.C., O.A.V., D.A.L.

și D.C., coroborat cu recunoașterea inculpaților, atât în fața organelor de urmărire penală, cât și în fața instanței. Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și inculpații N.D.A. și A.M. Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila a criticat hotărârea ca nelegală și netemeinică susținând că instanța de fond trebuia să pună în discuția părților, în temeiul art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice dată faptei săvârșite de inculpata C.R., din infracțiunea prevăzută de art. 25 C. pen., în referire la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 25 C. pen., în referire la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. b) C. pen., fără a mai reține agravanta prevăzută de art. 211 alin. (2 1 ) lit. a) C. pen., întrucât inculpata l-a instigat pe făptuitorul minor N.D.A., necunoscând că aceasta va săvârși fapta împreună cu inculpatul A.M.

De asemenea, a mai apreciat că soluția pronunțată de instanța de fond este criticabilă și sub aspectul temeiniciei pedepsei aplicate inculpatei minore, raportată la cuantumul acesteia. Prin apelul declarat, inculpații N.D.A. și A.M. au criticat sentința, ca netemeinică, doar în ceea ce privește schimbarea modalității de executare a pedepsei, din privare de libertate în cea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, întrucât au recunoscut fapta comisă și se află la primul impact cu legea penală, iar situația familiilor lor este foarte grea. Prin decizia penală nr. 535 din 30 septembrie 2004, Curtea de Apel Galați, secția penală, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila împotriva sentinței penale nr. 227 din 11 iunie 2004, pronunțată de Tribunalul Brăila privind pe inculpații N.D.A., A.M.

și C.R. și a desființat în parte această sentință, numai în ce privește latura sa penală și numai referitor la inculpata C.R. iar în rejudecare: Prin schimbarea încadrării juridice, conform art. 334 C. proc. pen., din infracțiunea de complicitate la tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. a) și b), cu aplicarea art. 99 alin. (2) C. pen., în infracțiunea de instigare la complicitate la tâlhărie, prevăzută de art. 25, raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2 1 ) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 99 și art. 109 C. pen. și art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen. și în această încadrare juridică a condamnat-o pe inculpata C.R.

la o pedeapsă de 2 ani închisoare. În temeiul art. 86 1 C. pen., a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 2 ani închisoare, aplicată inculpatei C.R. pe durata termenului de încercare prevăzut de art. 86 2 C. pen., respectiv pe o durată de 4 ani. De asemenea, în baza art. 86 3 C. pen., a dispus ca pe durata termenului de încercare, inculpata C.R. să se supună măsurilor de supraveghere enunțate în hotărâre. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate. A respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații N.D.A. și A.M., obligându-i pe aceștia la plata sumelor de 1.500.000 lei și respectiv 1.000.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. A mai dispus că suma de 800.000 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpații N.D.A.

și C.R. să fie avansat din fondul Ministerului Justiției. Fiind nemulțumiți de soluția pronunțată, inculpații N.D.A. și A.M., în termen legal au declarat recurs și au solicitat reindividualizarea pedepselor aplicate în sensul coborârii acestora și aplicării dispozițiilor art. 81 C. pen., sau 86 1 C. pen., motivat de împrejurarea că ambii se află la primul conflict cu legea penală, au recunoscut și regretat fapta comisă și au considerat că scopul preventiv educativ al pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate. Recursurile inculpaților sunt nefondate. Din verificările dosarului cauzei se constată că instanțele au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, în concordanță cu probele administrate în cauză, iar încadrarea juridică a faptelor este, de asemenea, corectă.

Totodată, se constată că pedepsele aplicate recurenților inculpați: de 2 ani și 6 luni închisoare, pentru inculpatul A.M. și un an și 8 luni închisoare, pentru inculpatul N.D.A. sunt just individualizate, în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., întrucât ambii sunt cercetați pentru comiterea unei alte fapte penale concurentă cu cele deduse judecății, iar scopul educativ preventiv al pedepsei precum și reeducarea acestora nu se poate realiza decât prin executarea efectivă a pedepsei privative de libertate. Cum situațiile invocate în recurs au fost deja avute în vedere atât de instanța de fond cât și de cea de control judiciar la aplicarea circumstanțelor atenuante și la stabilirea cuantumului pedepselor aplicate, în speță nu se justifică coborârea pedepselor sub limita deja stabilită.

Criticile fiind nefondate și cum nu se constată nici alte motive care ar putea fi examinate din oficiu, urmează a se respinge recursurile, ca nefondate, conform dispozițiilor art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Totodată, recurenții inculpați vor fi obligați la plata sumei de câte 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul avocatului desemnat din oficiu pentru aceștia, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații N.D.A. și A.M. împotriva deciziei penale nr. 535/ A din 30 septembrie 2004 a Curții de Apel Galați. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 1.600.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 400.000 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru aceștia, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 14 martie 2005.