ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3180/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3180/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului penal de
față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 468 din 15 august 2008 a Tribunalului Iași, s-a dispus condamnarea inculpaților:
C.C.G. (în prezent
arestat preventiv în altă cauză) pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie (9
acte materiale săvârșite în perioada 18 iunie 2004 – 30 iulie 2005, descrise la
pct. 1, 3, 7, 11, 13-17 din rechizitoriu), prevăzută și pedepsită de art. 211 alin.
(1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2)
1
lit. a) C. pen. cu aplicarea art.
41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen., prin schimbarea încadrării
juridice din 9 (nouă) infracțiuni de tâlhărie prevăzute și pedepsite de art. 211
alin. (1) și (2), lit. c) C. pen. – 7 infracțiuni, de art. 211 alin. (1) și (2),
lit. b) și c) C. pen. și art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c și alin. (2)
1
lit. a) C. pen., toate cu aplicarea art. 99 și urm., la pedeapsa de 5 ani
închisoare.
Pe durata și în condițiile art.
71 C. pen. s-a interzis inculpatului minor exercițiul drepturilor prevăzute de art.
64 lit. a) și b) C. pen.
P.C.B. pentru săvârșirea
infracțiunilor de:
- tăinuire (săvârșită la
data de 18 iunie 2004, descrisă la pct. 1 din rechizitoriu), prevăzută și
pedepsită de art. 221 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.,
la pedeapsa de 3 luni închisoare;
- instigare la tâlhărie
(săvârșită la data de 4 ianuarie 2005, descrisă la pct. 3 din rechizitoriu)
prevăzută și pedepsită de art. 25 raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b)
și c cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare și
- tăinuire (săvârșită la
data de 23 februarie 2005, descrisă la pct. 6 din rechizitoriu), prevăzută și
pedepsită de art. 221 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.,
la pedeapsa de 3 luni închisoare.
S-a constatat că
infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin prezenta sunt concurente
cu infracțiunea de furt calificat (săvârșită la data de 18 martie 2005) prevăzută
și pedepsită de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. a), g), e) C. pen. cu
aplicarea art. 99 C. pen., pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 (un)
an și 6 (șase) luni închisoare prin sentința penală nr. 1992 din 21 aprilie
2006 al Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la 20 mai 2006.
În baza dispozițiilor art. 85
C. pen. s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1
(un) an și 6 (șase) luni închisoare ce a fost aplicată inculpatului prin
sentința penală nr. 1992 din 21 aprilie 2006 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la 20 mai 2006.
În baza dispozițiilor art. 36
alin. (1) și art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepselor stabilite
prin prezenta sentință și prin sentința penală nr. 1992 din 21 aprilie 2006 al
Judecătoriei Iași, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 3
(trei) ani închisoare.
Pe durata și în condițiile art.
71 C. pen. s-a interzis inculpatului minor exercițiul drepturilor prevăzute de art.
64 lit. a) și b) C. pen.
V.M. pentru săvârșirea
infracțiunilor de:
- tâlhărie (5 acte materiale
săvârșite în perioada 3 ianuarie 2005 – 26 februarie 2005, descrise la pct. 2-5
și 8 din rechizitoriu) prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) și (2) lit.
b) și c) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și urm. C.
pen. (prin schimbarea încadrării juridice din 5 infracțiuni de tâlhărie,
prevăzute și pedepsite de art. 211 alin. (1) și (2) lit. c) C. pen., art. 211 alin.
(1) și (2), lit. b) și c) C. pen., art. 25 C. pen. raportat la art. 211 alin.
(1) și (2) lit. b) și c) C. pen. și art. 26 raportat la art. 211 alin. (1) și (2)
lit. c) C. pen., toate cu aplicarea art. 99 și urm.), la pedeapsa de 4 ani
închisoare;
- tăinuire (săvârșită la
data de 23 februarie 2005, descrisă la pct. 6 din rechizitoriu) prevăzută și
pedepsită de art. 221 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.
la pedeapsa de 3 luni închisoare.
În baza dispozițiilor art. 33
lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai
grea de 4 ani închisoare.
Pe durata și în condițiile art.
71 C. pen. s-a interzis inculpatului minor exercițiul drepturilor prevăzute de art.
64 lit. a) și b) C. pen.
M.A.D. pentru săvârșirea
infracțiunii de furt calificat (săvârșită la data de 23 februarie 2005,
descrisă la pct. 6 din rechizitoriu) prevăzută și pedepsită de art. 208 alin.
(1), 209 alin. (1) lit. e) și g) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C . pen.
și art. 40 C. pen. (prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de
furt calificat prevăzută de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit. e) și g C.
pen., cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.) la pedeapsa de 1 (un) an și 6
(șase) luni închisoare.
S-a descontopit pedeapsa
rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 75
din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Iași și s-au repus în individualitatea lor
pedepsele de:
-1 an și 6 luni închisoare
stabilită ca urmare a concursului dintre infracțiunea prevăzută și pedepsită de
art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și c) și alin. (2)
1
lit. a) C. pen.
(săvârșită la data de 11/12 martie 2005), pentru care a fost aplicată prin
sentința penală nr. 859 din 15 decembrie 2005 a Tribunalului Iași, definitivă prin neapelare, măsura educativă a internării într-un centru de reeducare (măsură
ce a fost revocată prin sentința penală nr. 72 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Iași) și infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. (1), art. 209 alin.
(1) lit. a), g) și i) C. pen. (săvârșită la data de 18/19 martie 2005), cu
aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 40 C. pen., care a fost aplicată prin
sentința penală nr. 1992 din 25 aprilie 2006 a Judecătoriei Iași, definitivă
prin Decizia penală nr. 158 din 19 octombrie 2006 a Curții de Apel Iași, pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare;
- 2 ani închisoare, cumulată
ca urmare a menținerii revocării suspendării condiționate a executării
pedepsei, ce a fost aplicată prin sentința penală nr. 2436/20 mai 2004 a
Judecătoriei Iași.
S-a constatat că
infracțiunea dedusă judecății, prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. (1),
209 alin. (1), lit. e) și g) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art.
40 C. pen. (săvârșită la data de 23 februarie 2005) este concurentă cu
infracțiunile:
- prevăzută și pedepsită de art.
211 alin. (1), (2) lit. b) și c) și alin. (2)
1
lit. a) C. pen.
(săvârșită la data de 11/12 martie 2005) pentru care a fost aplicată, prin
sentința penală nr. 859 din 15 decembrie 2005 a Tribunalului Iași, definitivă prin neapelare, măsura educativă a internării într-un centru de reeducare (măsură
ce a fost revocată prin sentința penală nr. 72 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Iași) și
- prevăzută și pedepsită de art.
208 alin. (1), art. 209 alin. (1), lit. a), g) și i) C. pen. (săvârșită la data
de 18/19 martie 2005), cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și art. 40 C. pen.
și art. 40 C. pen., pentru care a fost aplicată prin sentința penală nr. 1992
din 25 aprilie 2006 a Judecătoriei Iași, definitivă prin Decizia penală nr. 158
din 19 octombrie 2006 a Curții de Apel Iași, pedeapsa de 1 an și 6 luni
închisoare.
În temeiul dispozițiilor art.
36 alin. (1) raportat la art. 34 C. pen. s-a aplicat inculpatului minor
pedeapsa cea mai grea de 1 (un ) an și 6 (șase) luni închisoare, pe care o
sporește cu 6 (șase) luni, pedeapsa totală fiind de 2 (doi) ani închisoare.
S-a menținut măsura
revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare ce
a fost aplicată prin sentința penală nr. 2436 din 20 mai 2004 a Judecătoriei Iași și, în consecință, s-a cumulat această pedeapsă de 2 ani închisoare la
pedeapsa de 2 ani închisoare stabilită mai sus concursului de infracțiuni,
inculpatul urmând a executa pedeapsa finală de 4 (patru) ani închisoare.
Pe durata și în condițiile art.
71 C. pen., s-a interzis inculpatului minor exercițiul drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a) și b) C. pen.
S-a dedus din pedeapsa de
executat, durata deja executată, respectiv de la 21 februarie 2006 la 04
decembrie 2007 (dată la care inculpatul a fost liberat condiționat din
executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală
nr. 75 din 12 ianuarie 2007 a Judecătoriei Iași).
M.E.I. pentru săvârșirea
infracțiunii de tâlhărie (4 acte materiale săvârșite în perioada 20 martie 2005
– 01 iunie 2005, descrise la pct. 7-10 din rechizitoriu), prevăzută și
pedepsită de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2)
1
lit.
a) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen.
(prin schimbarea încadrării juridice din 4 infracțiuni de tâlhărie, prevăzute
și pedepsite de art. 211 alin. (1) și (2), lit. c) C. pen. – trei infracțiuni
și art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c și alin. (2)
1
lit. a) C.
pen., toate cu aplicarea art. 99 și urm.), la pedeapsa de 4 (patru) ani
închisoare.
S-a constatat că
infracțiunea de tâlhărie dedusă judecății, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin.
(1) și (2) lit. b) și c și alin. (2)
1
lit. a) C. pen. cu aplicarea art.
41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen., este concurentă cu
infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. c) C. pen.
cu aplicarea art. 99 C. pen. (săvârșită la data de 18 aprilie 2005), pentru
care, prin sentința penală nr. 859 din 15 decembrie 2005 a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin neapelare, i s-a aplicat măsura educativă a
internării într-un centru de reeducare, prevăzută de art. 104 C. pen.
În baza dispozițiilor art. 36
alin. (1) și art. 34 C. pen., s-a aplicat sancțiunea cea mai grea, respectiv
pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare.
Pe durata și în condițiile art.
71 C. pen., s-a interzis inculpatului minor exercițiul drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a) și b) C. pen.
S-a dedus din pedeapsa de
executat, durata deja executată, respectiv, de la 27 martie 2006 la zi.
S-a dispus anularea formelor
de executare emise în baza sentinței penale nr. 859 din 15 decembrie 2005 a
Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin neapelare, și emiterea unui nou
mandat de executare, potrivit prezentei.
B.R.V. (nume avut
anterior A.) pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie
(săvârșită la data de 20 martie 2005, descrisă la pct. 7 din rechizitoriu),
prevăzută și pedepsită de art. 26 raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b)
și c) și alin. (2)
1
lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C.
pen. (prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie
prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2)
1
lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm.), la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6
(șase) luni închisoare.
Pe durata și în condițiile art.
71 C. pen., s-a interzis inculpatului minor exercițiul drepturilor prevăzute de
art. 64 lit. a) și b) C. pen.
C.D. pentru săvârșirea
infracțiunii de tâlhărie (3 acte materiale săvârșite în perioada 23 mai 2005 –
29 iunie 2005, descrise la pct. 12-14 din rechizitoriu), prevăzută și pedepsită
de art. 211 alin. (1) și (2) lit. c) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen. (prin schimbarea încadrării juridice din 2 infracțiuni de tâlhărie
prevăzute și pedepsite de art. 211 alin. (1) și (2) lit. c) C. pen. și
complicitate la tâlhărie, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 211 alin.
(1) și (2), lit. c) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.) la
pedeapsa de 5 ani închisoare.
S-a constatat că
infracțiunea de tâlhărie (săvârșită în perioada 23 mai 2005 – 29 iunie 2005) pentru
care inculpatul a fost condamnat prin prezenta este concurentă cu infracțiunea
de furt calificat prevăzută și pedepsită de art. 208 alin. (1), 209 alin. (1) lit.
a) și e) C. pen., cu infracțiunea de furt calificat, prevăzută și pedepsită de art.
208 alin. (1), 209 alin. (1), lit. a) și e) C. pen. cu aplicarea art. 74 lit.
a), b) și c), art. 76 lit. c) C. pen. (săvârșită la data de 01 decembrie 2004)
pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 4 luni închisoare prin
sentința penală nr. 2091 din 28 aprilie 2006 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă
prin retragerea apelului la data de 30 noiembrie 2006.
În baza dispozițiilor art. 85
C. pen., s-a dispus anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de
1 an și 4 luni închisoare ce a fost aplicată inculpatului prin sentința penală nr.
2091 din 28 aprilie 2006 a Judecătoriei Iași.
În baza dispozițiilor art. 36
alin. (1) și art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus contopirea pedepsei stabilite
prin prezenta sentință și prin sentința penală nr. 2091 din 28 aprilie 2006 a
Judecătoriei Iași, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea de 5
(cinci) ani închisoare.
Pe durata și în condițiile art.
71 C. pen. s-a interzis exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și
b) C. pen.
În baza art. 14 și 346 alin.
(1) C. pen. s-a constatat că părțile vătămate C.M., C.I., F.S., T.M. și C.A. nu
s-au constituit părți civile în cauză, prejudiciile fiind recuperate, integral
sau parțial, prin restituire.
În temeiul dispozițiilor art.
118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea în folosul statului de
inculpații C.C.G. a sumei de 108,33 lei RON; V.M. a sumei de 8,33 RON și de la
P.C.B. a sumei de 8,33 RON.
În baza dispozițiilor art.
14 și art. 346 alin. (1) C. proc. pen. raportat la dispozițiile art. 998-999, art.
1000 alin. (2) și 1003 C. civ. au fost obligați:
a) inculpatul V.M. să
plătească, în solidar, cu părțile responsabile civilmente V.D. și V.D. părților
civile B.A. și C.O.A. suma de 1700 lei RON.
b)inculpații V.M., M.A.D. și
P.C.B., să plătească, în solidar, fiecare în solidar și cu părțile responsabil
civilmente V.D. și V.D., P.P. și P.A.M.;
c)inculpații C.C.G., M.E.I. și
B.R.V., să plătească în solidar, fiecare în solidar și cu părțile
responsabil-civilmente C.I. și C.V., M.D. și M.C.P., B.N.(A.) și B.M.(A.),
părții civile C.B. suma de 391 lei RON;
d)inculpatul M.E.I. să
plătească, în solidar, cu părțile responsabil-civilmente M.D. și M.C.P.,
părților civile M.A. suma de 150 lei RON și B.M. suma de 500 lei RON.
e)inculpatul C.C.G. să
plătească, în solidar, cu părțile responsabil-civilmente C.I. și C.V., părților
civile A.A. suma de 90 lei RON, N.F. suma de 600 lei, P.E., suma de 500 lei RON
și L.F. suma de 450 lei RON.
f)inculpații C.C.G. și C.D. să
plătească, în solidar, minorul în solidar și cu părțile responsabil civilmente
C.I. și C.V., părții civile M.V., suma de 500 lei RON.
g)inculpatul C.D. să plătească
părții civile B.E.A., suma de 150 lei RON.
Pentru a pronunța această
sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Inculpații C.C.G., P.C.B., L.R.M.,
V.M., N.F., M.A.D., M.E.I., B.R.V., au vârsta între 15 și 17 ani, au abandonat,
majoritatea, cursurile școlare, sau au absentat o perioadă lungă de timp de la
școală, provin din familii dezorganizate, iar în perioada 18 iunie 2004 – 10
iulie 2005, individual și în grupuri, împreună și cu inculpatul major C.D. au
comis pe raza municipiului Iași, mai multe fapte, după cum urmează:
În ziua de 18 iunie 2004,
în jurul orelor 15,00, inculpatul C.C.G. a plecat de acasă cu intenția de a
merge în cartier pentru a se întâlni cu prietenii săi. Chiar în fața blocului
s-a întâlnit cu inculpații P.C.B. și L.R.M., stabilind, de comun acord cu
aceștia, să meargă împreună în zona tonetelor situate în apropierea magazinului
F. din cartierul Tătărași, pentru a sustrage bani și bunuri de la diferite
persoane.
În timp ce se deplasau spre
magazinul F., inculpatul C.C.G. a observat în fața unei tonete o femeie în
vârstă, respectiv partea vătămată C.M. în vârstă de 68 de ani, care avea în
mână un portofel și se uita la bunurile expuse la tonetă.
Inculpații P.C.B. și L.R.M. au
mers în spatele tonetelor, dar au văzut când inculpatul C.C.G. s-a apropiat de
partea vătămată C.M. și, profitând de neatenția acesteia, a lovit-o peste mâna
în care avea portofelul, împrejurare în care partea vătămată a scăpat
portofelul din mână.
Inculpatul C.C.G. s-a
aplecat și a luat portofelul, după care a fugit printre blocuri, la scurt timp
întâlnindu-se cu inculpații P.C.B. și L.R.M.
Împreună cu aceștia, s-a
deplasat până în apropierea unei grădinițe din zonă. Aici, inculpatul C.C.G. a
verificat portofelul sustras de la partea vătămată, găsind suma de 230.000 lei,
un buletin de identitate și o legitimație R.A.T.C., a luat suma de 230.000 lei,
iar portofelul cu acte l-a aruncat.
Inculpatul C.C.G. i-a dat
inculpatului P.C.B. suma de 100.000 lei, oprindu-și pentru sine tot 100.000
lei. Cu suma de 30.000 lei a cumpărat o sticlă cu suc.
Prejudiciul cauzat părții
vătămate C.M. a fost în valoare de 230.000 lei și a fost recuperat integral,
drept pentru care aceasta a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză.
Astfel, de la numita I.A.M. – mama inculpatului P.C.B. a fost ridicată, pe bază
de proces verbal, suma de 230.000 lei, ce a fost restituită părții vătămate C.M.,
iar de la martora D.M., a fost ridicat un portofel (în care se aflau o carte de
identitate și un abonament R.A.T.C. pe numele C.M., precum și o chitanță), ce a
fost găsit de martoră în spațiul verde din apropierea blocului în care
locuiește.
Inculpații au avut o poziție
procesuală sinceră în faza de urmărire penală, recunoscând comiterea faptei. În
faza cercetării judecătorești, inculpatul C. s-a prevalat de dreptul la tăcere
prevăzut de art. 70 alin. (2) C. proc. pen., iar inculpatul P.C.B. s-a sustras
de la judecată, neprezentându-se la nici un termen.
În ziua de 03 ianuarie 2005,
în jurul orelor 16,20, partea vătămată C.I., în vârstă de 62 de ani, se deplasa
pe strada din municipiul Iași, cu intenția de a ajunge la domiciliu.
Inculpatul V.M., zis C.,
care se afla în aceeași zonă, a observat că partea vătămată avea în mână o
borsetă și o sacoșă și s-a hotărât să sustragă aceste bunuri.
Astfel, a mers în spatele
părții vătămate, iar în momentul în care aceasta a intrat într-un gang, situat
în apropierea magazinului 2 C., inculpatul s-a apropiat și a smuls borseta din
mâna părții vătămate, după care a fugit spre cartierul O.
În timp ce alerga,
inculpatul V.M. a deschis borseta și, din interior, a luat un telefon mobil,
marca P., după care a aruncat borseta.
În aceeași seară, în jurul
orelor 20,00, inculpatul V.M. s-a deplasat la locuința numitei S.J., pe care o
cunoștea și a rugat-o să îl lase ca în acea noapte să doarmă la ea.
Sus-numita a fost de acord
și, observând că inculpatul, are un telefon mobil, despre care afirmase că îi
aparține, i-a solicitat să o lase să dea un telefon.
A doua zi dimineață,
inculpatul V.M. a plecat de la locuința numitei S.J., lăsând telefonul mobil în
locuința acesteia.
La data de 5 ianuarie 2005,
organele de poliție au ridicat de la locuința numitei S.J. telefonul mobil,
marca P. și l-au restituit părții vătămate Cobuz Ioan, pe bază de dovadă, care
a declarat că nu înțelege să se constituie parte civilă în cauză.
Inculpatul V.M. a fost
audiat în faza de urmărire penală cu privire la fapta ce i se reține în
sarcină, ocazie cu care acesta a recunoscut că, prin smulgere, a deposedat
partea vătămată de o borsetă, din care a sustras un telefon mobil, marca P., în
valoare de 600.000 lei vechi, în faza cercetării judecătorești menținându-și
aceeași poziție procesuală.
De asemenea, partea vătămată
C.I. l-a recunoscut din grup de persoane pe inculpatul V.M., ca fiind autorul
faptei.
În seara zilei de 04
ianuarie 2005, în jurul orelor 18,00, inculpații C.C.G., V.M. și P.C.B. s-au
întâlnit în cartierul C. și au hotărât să se deplaseze în zona D., cu intenția
de a sustrage bunuri de la femei în vârstă. Cei trei s-au plimbat un timp prin
zona D., după care au plecat spre fostul complex alimentar F. În apropierea
acestui complex s-au întâlnit cu inculpatul N.F., căruia i-au povestit ce
intenționează să facă. În timp ce discutau cu acesta, au observat că pe lângă
ei a trecut o femeie în vârstă, respectiv partea vătămată F.S., în vârstă de 68
de ani, care avea în mână o poșetă.
Inculpații V.M. și P.C.B. i-au
făcut semn inculpatului C.C.G. să o urmărească și să-i sustragă poșeta.
Deoarece acesta a refuzat, inculpații V.M. și P.C.B. l-au amenințat, iar
inculpatul P.C.B. l-a lovit cu pumnul în spate.
Inculpatul C.C.G. a plecat
după partea vătămată F.S., iar ceilalți trei inculpați au mers în scara unui
bloc, unde, la scurt timp, a venit și inculpatul C.C.G.
Acesta le-a spus că a smuls
geanta din mâna părții vătămate F.S. și că, din poșetă, a sustras suma de
250.000 lei și un telefon mobil, după care a aruncat poșeta într-o scară de
bloc.
Din suma de bani sustrasă,
inculpatul C.C.G. și-a oprit suma de 50.000 lei, 100.000 lei i-a luat
inculpatul V.M., iar suma de 100.000 lei și telefonul mobil au fost luate de
către inculpatul P.C.B.
Inculpatul V.M. i-a dat suma
de 40.000 lei inculpatului N.F.
Cu ocazia cercetărilor
efectuate, inculpatul C.C.G. a indicat locul comiterii faptei, precum și locul
unde a abandonat geanta, iar inculpatul P.C.B. a predat organelor de poliție
telefonul sustras, acesta fiind restituit părții vătămate F.S., pe bază de
dovadă.
Partea vătămată F.S. a
declarat că nu se constituie parte civilă, deși din prejudiciul cauzat, în
valoare totală de 1.750.000 lei, aceasta și-a recuperat doar telefonul mobil.
Audiați fiind în faza
urmăririi penale, inculpații C.C.G., V.M., P.C.B. și N.F. au recunoscut
săvârșirea faptei. În faza cercetării judecătorești, inculpatul C. s-a prevalat
de dreptul la tăcere prevăzut de art. 70 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul P.C.B.
s-a sustras de la judecată, neprezentându-se la nici un termen, iar inculpatul
V.M. a declarat că nu-și mai amintește despre această faptă (fila 472, dos .inst.).
În seara de 14 februarie 2005,
în jurul orelor 20,00, inculpatul V.M., împreună cu numiții P.C.B. și C.C.G.,
se plimbau prin cartierul C., din municipiul Iași, unde aceștia locuiesc.
La un moment dat, inculpatul
V.M. a observat-o pe partea vătămată B.A., în vârstă de 60 de ani, ce era
însoțită de către fiica sa, numita D.E.A.
Inculpatul V.M. a observat
că partea vătămată ținea o poșetă în mână și, cum „avea o sensibilitate
deosebită față de genților unor femei în vârstă” (potrivit propriilor declarații),
fără a avea vreo înțelegere cu ceilalți doi, s-a apropiat în fugă de partea
vătămată, iar în momentul în care a ajuns lângă aceasta, a apucat cu ambele
mâini de geantă și a tras cu putere, reușind să o smulgă din mâna părții
vătămate. Inculpatul a continuat să alerge, oprindu-se într-un parc.
Ajuns aici, inculpatul V.M. a
verificat conținutul genții, constatând că în interior se afla suma de 700.000
lei, o pereche de ochelari, chei, un portofel și o agendă. Inculpatul a luat
din geantă doar banii, geanta cu celelalte bunuri fiind abandonată în parc.
De precizat este faptul că
numiții P.C.B. și C.C.G. au sesizat momentul sustragerii genții de către
inculpatul V.M., precum și faptul că fizionomia inculpatului nu a putut fi
observată de către partea vătămată B.A. și fiica sa, întrucât totul s-a
petrecut foarte repede și era și o oră înaintată.
Partea vătămată B.A. s-a
constituit parte civilă în cauză cu suma de 250 lei noi, reprezentând
contravaloarea bunurilor sustrase.
Audiat fiind, în faza
urmăririi penale, inculpatul V.M. a recunoscut fapta săvârșită, iar în faza
cercetării judecătorești a declarat că nu-și amintește să fi comis această
faptă.
În după amiaza zilei de
26 februarie 2005, numiții M.A.D. și P.C.B. s-au deplasat în satul Vulturi,
comuna Popricani, județul Iași, la reședința părinților inculpatului V.M.,
invitându-l pe acesta în municipiul Iași, pentru a merge să mănânce câte o
pizza, în cartierul T.V.
Cei trei s-au deplasat în
municipiul Iași cu un taxi, oprindu-se mai întâi în cartierul C., de unde urmau
să plece în complexul T.V.
La un moment dat, inculpatul
V.M. a observat-o pe partea vătămată C.O.A., în vârstă de 65 de ani, care ținea
o geantă în mână.
Fără a discuta ceva cu
ceilalți doi, și fără vreo înțelegere prealabilă cu aceștia, inculpatul V.M. s-a
desprins de cei doi, s-a apropiat în fugă de partea vătămată și, în momentul în
care a ajuns lângă aceasta, a apucat geanta cu ambele mâini și a tras cu
putere, reușind să o smulgă. Din cauza forței cu care a tras, partea vătămată C.O.A.
s-a dezechilibrat, a căzut, lovindu-se la genunchiul stâng.
Imediat după sustragerea
genții, inculpatul V.M. a verificat conținutul genții, găsind suma de
17.000.000 lei, bani pe care și i-a însușit, după care a aruncat geanta, cu
bunurile ce se mai aflau în interior, lângă o centrală termică din cartierul C.
Inculpatul V.M. a cheltuit
banii în interes personal.
Partea vătămată C.O.A. s-a
constituit parte civilă în cauza cu suma de 1700 lei noi, sumă pe care o avea
în geantă în momentul smulgerii.
Fiind audiat, în faza
urmăririi penale, inculpatul V.M. a recunoscut săvârșirea faptei. Dar, momentul
sustragerii a fost sesizat și confirmat de către martorii P.C.B. și M.A.D.,
precum și de către martorul C.M., pe lângă care a trecut inculpatul V.M. la
foarte scurt timp de la comiterea faptei.
În seara de 23 februarie 2005,
inculpații V.M., M.A.D. și P.C.B. s-au întâlnit în cartierul Tătărași și s-au
deplasat în zona Dispecer. În momentul în care au ajuns în fața blocului G., au
observat pe partea vătămată B.A., în vârstă de 16 ani, care avea în mână un
telefon mobil, marca N.
Partea vătămată era însoțită
de martorii S.R. și I.C.
Inculpatul M.A.D. a mers la
partea vătămată B.A. și i-a cerut telefonul mobil, dar aceasta a refuzat să i-l
înmâneze, și a ținut toate acestea coroborate cu declarațiile de recunoaștere a
comiterii faptei date pe tot parcursul procesului penal de către inculpatul V.M.,
în continuare, telefonul în mână.
Profitând de neatenția
părții vătămate, inculpatul M.A.D. i-a luat acesteia telefonul din mână și, în
timp ce se uita la el, i-a cerut părții vătămate să-i arate cum se deblochează
tastele, totodată, întinzându-i telefonul.
În acest moment a intervenit
inculpatul P.C.B. care a afirmat că știe el să facă acest lucru, motiv pentru
care inculpatul M.A.D. a retras mâna în care avea telefonul luat de la partea
vătămată.
În continuare, inculpatul V.M.
a vândut telefonul sustras de la partea vătămată B.A. unei persoane, rămasă
neidentificată, cu suma de 2.000.000 lei, iar din banii obținuți, le-a dat
inculpaților M.A.D. și P.C.B. câte 650.000 lei, restul oprindu-și-l pentru
sine.
Prejudiciul cauzat părții
vătămate B.A.G., în valoare de 6.000.000 lei vechi nu a fost recuperat, motiv
pentru care partea vătămată s-a constituit parte civilă în cadrul procesului
penal.
Audiați fiind, în faza
urmăririi penale, inculpații au recunoscut săvârșirea faptei. În faza
cercetării judecătorești, inculpatul M.A.D. s-a prevalat de dreptul la tăcere
prevăzut de art. 70 alin. (2) C. proc. pen. (f. 473, dos.urm.pen.), iar
inculpatul P.C.B. s-a sustras de la judecată,neprezentându-se la nici un termen
de judecată.
În seara de 20 martie 2005,
inculpații C.C.G., M.E.I., B.R.V. s-au întâlnit la o sală de internet, situată
în zona P.R. și, după ce au cheltuit toți banii, au plecat în cartierul T., în
apropierea școlii I.T.
La un moment dat, ei trei au
văzut-o pe partea vătămată C.B., în vârstă de 66 ani, care intenționa să intre
în scara unui bloc. De comun acord, cei trei inculpați s-au hotărât să
sustragă geanta, pe care partea vătămată o ținea în mână, și astfel au intrat
în scara blocului după partea vătămată. S-au apropiat de ea, moment în care
inculpatul M.E.I. a prins cu mâna de geantă și a tras, până ce curelușa s-a
rupt, reușind să sustragă geanta.
În timp ce partea vătămată
striga după ajutor, inculpații C.C.G. și B.R.V. l-au tras pe inculpatul M.E.I.,
spre ieșirea din scara blocului, după care au alergat spre lacul Veneția, unde
au controlat în geantă, găsind în interior suma de 11.000.000 lei, un telefon
mobil marca N. și diferite acte.
În timp ce inculpații își
împărțeau banii între ei, au fost surprinși de un echipaj de poliție care, cu
ocazia percheziției corporale sumare, asupra celor trei inculpați, au găsit
banii părții vătămate. Întrebați fiind cu privire la proveniența acestei sume,
inculpații M.E.I., C.C.G. și B.R.V. au recunoscut fapta comisă, arătând modul
în care au sustras geanta.
Prejudiciul cauzat părții
vătămate C.B., în valoare totală de 14.7100.000 lei vechi, a fost recuperat
parțial,nefiind restituit părții vătămate telefonul sustras, în valoare de
3.910.000 lei vechi.
În cursul cercetării
judecătorești, partea vătămată C.B. a declarat că se constituie parte civilă cu
suma de 391 lei noi.
Audiați fiind, în faza
urmăririi penale, inculpații au recunoscut săvârșirea faptei. În faza
cercetării judecătorești, inculpatul C. s-a prevalat de dreptul la tăcere
prevăzut de art. 70 alin. (2) C. proc. pen. (f. 471 dos.urm.pen.), iar
inculpații M.E.I. și B.R.V. și-au menținut pozițiile procesuale din faza de urmărire
penală (f. 423 și 474 dos. inst.).
În după-amiaza zilei de
12 mai 2005, inculpații M.E.I. și V.M. s-au întâlnit în cartierul C. din
municipiul Iași și au stabilit împreună „să fure ceva” pentru a face rost de
bani.
Astfel, în jurul orelor
16,00-17,00, inculpatul V.M. a observat-o pe partea vătămată T.M., în vârstă de
63 de ani, ce se deplasa împreună cu numita T.S. și care purta la gât un
lănțișor din aur cu medalion.
Imediat, inculpatul V.M. l-a
atenționat pe inculpatul M.E.I., cu privire la acest aspect, spunându-i,
totodată, să meargă să-l sustragă.
Astfel, în timp ce
inculpatul V.M. a rămas de pază pentru a-l atenționa pe inculpatul M.E.I. „dacă
vine cineva”, acesta s-a apropiat de partea vătămată, i-a smuls lanțul de la
gât, după care a fugit, fiind urmat de inculpatul V.M.
La scurt timp după comiterea
faptei, inculpații V.M. și M.E.I. s-au deplasat la Casa de Amanet R. SRL Iași, unde i-au oferit lănțișorul sustras numitei R.M. pentru suma de
750.000 lei, bani pe care aceștia i-au cheltuit în interes personal.
Prejudiciul cauzat părții
vătămate T.M., în valoare de 250 RON, a fost recuperat integral, prin
restituire, drept pentru care partea vătămată nu s-a mai constituit parte
civilă în cadrul procesului penal.
Audiați fiind, în faza
urmăririi penale, inculpații au recunoscut săvârșirea faptei. În faza
cercetării judecătorești, inculpatul M.E.I. și-a menținut poziția procesuală
din faza de urmărire penală (f. 474 dos. inst.), iar inculpatul V. a declarat
că nu-și mai amintește de această faptă.
În ziua de 29 mai 2005,
inculpatul M.E.I. se deplasa în cartierul T., ocazie cu care a observat-o pe
partea vătămată M.A., în vârstă de 68 de ani, care căuta locuința unei
cunoștințe. Inculpatul a intrat în vorbă cu partea vătămată întrebând-o ce bloc
caută, și, profitând de neatenția acesteia, i-a smuls lanțul din aur pe care îl
purta la gât, după care a fugit.
Partea vătămată M.A. a
început să țipe, fapt pentru care lângă ea au venit minorii O.B.M., M.I. și C.A.M.,
care i-au spus că tânărul care i-a smuls lănțișorul se numește M.E.I.
Acesta, imediat după
comiterea faptei, s-a deplasat la o casă de amanet din zona Metalurgiei, unde
s-a întâlnit cu martorul B.M., pe care l-a rugat să amaneteze lanțul pe numele
lui, motivând că el nu are buletin de identitate, fără să-i spună despre
proveniența ilicită a lănțișorului.
Întrucât nici numitul B.M. nu
avea buletinul de identitate, a luat lănțișorul de la inculpatul M.E.I. și l-a
dat numitului T.C., care participase la discuție. Acesta din urmă, a amanetat
lanțul cu buletinul său, primind suma de 82,4 RON pe care i-a dat-o
inculpatului M.E.I.
Din banii primiți,
inculpatului i-a dat numitului B.M. suma de 5 RON pentru serviciul făcut, după
care a plecat acasă.
Prejudiciul cauzat părții
vătămate M.A., în valoare de 150 RON, nu a fost recuperat, drept pentru care
partea vătămată s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu
această sumă.
Audiat fiind, pe tot
parcursul procesului penal, inculpatul M.E. a avut o poziție procesuală
sinceră, recunoscând săvârșirea faptei.
La data de 01 iunie 2005,
inculpatul M.E.I. se deplasa pe o alee, situată în vecinătatea blocului de pe
str. C. – ocazie cu care a observat-o pe partea vătămată B.M., în vârstă de 40
ani, care se deplasa pe aceeași alee, dar în sens opus și care avea la gât un
lănțișor de aur cu medalion. Inculpatul a luat hotărârea să-l sustragă pentru
a-l vinde și a face rost de bani.
Astfel, când partea vătămată
B.M. a ajuns în dreptul său, inculpatul M.E.I. a prins cu mâna dreaptă de
medalion și lănțișor și a tras cu putere, însă lănțișorul nu s-a rupt.
Inculpatul a mai tras încă o dată cu putere de lănțișor până ce partea vătămată
a căzut în genunchi și, deși lănțișorul s-a rupt, a rămas tot la gâtul părții
vătămate.
Inculpatul M.E.I. a fugit de
la locul săvârșirii faptei, iar când s-a uitat în palmă, a văzut că are doar
cheița de la lanț, pe care a pus-o în buzunar.
Ajuns în fața blocului unde
locuiește, inculpatul M.E.I. a fost reținut de un echipaj de poliție, iar cu
ocazia percheziției corporale, a fost găsită cheița de la lănțișor.
Audiat fiind, inculpatul M.E.I.
a recunoscut săvârșirea faptei, declarând că nu a luat și medalionul de la
partea vătămată, pe care l-a căutat la locul faptei, dar nu l-a găsit.
Prejudiciul cauzat părții
vătămate B.M., în valoare de 500 RON, reprezentând contravaloarea medalionului,
nu a fost recuperat, drept pentru care partea vătămată a declarat că se
constituie parte civilă în cadrul procesului penal cu această sumă.
În ziua de 30 mai 2005, partea
vătămată A.A., în vârstă de 15 ani, se întorcea de la școală împreună cu
numitul Toma Andrei, partea vătămată având asupra sa suma de 90 RON, bani pe
care i-a primit de la colegii de clasă pentru organizarea banchetului.
În timp ce se deplasau pe
str. V.L. din cartierul Tătărași, în fața blocului, partea vătămată și martorul
au fost ajunși din urmă de inculpatul C.C.G. Acesta a prins de mână partea
vătămată, i-a cerut suma de 1 RON, după care a întrebat-o ce are în buzunare,
partea vătămată răspunzându-i că are banii strânși pentru banchetul clasei și
că nu-i poate da.
În acest moment, inculpatul
C.C.G. a prins pe partea vătămată A.A. cu mâna de după gât și a tras-o în jos,
spunându-i că, dacă nu îi dă banii, o va lovi cu pumnul peste gură. Fiindu-i
frică, partea vătămată a scos banii din buzunar, iar inculpatul C.C.G. i-a
luat, după care a plecat înspre Complexul F.
Martorul T.A. a văzut cele
întâmplate, confirmând faptul că partea vătămată a vrut să plece, însă
inculpatul C.C.G. a prins-o de după gât, amenințând-o că dacă nu îi dă banii o
va lovi cu pumnul în față, împrejurare în care partea vătămată a scos banii din
buzunar și i-a arătat inculpatului, care i-a luat din mână și a plecat.
Prejudiciul cauzat părții
vătămate A.A., în valoare de 90 RON, nu a fost recuperat, drept pentru care
partea vătămată a declarat că se constituie parte civilă în cadrul procesului
penal cu această sumă.
Audiat fiind, în faza
urmăririi penale, inculpatul C. a recunoscut săvârșirea faptei, iar în faza
cercetării judecătorești, inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere,
prevăzut de art. 70 alin. (2) C. proc. pen. (f. 471 dos.urm.pen.).
În ziua de 23 mai 2005,
în jurul orelor 19,00, partea vătămată B.E.A., în vârstă de 30 de ani, se
deplasa pe str. V.L. din cartierul Tătărași, îndreptându-se spre blocul B, unde
are o cameră la subsolul blocului. În momentul în care a ajuns în apropierea
garajelor situate lângă C., a fost acostată de doi tineri necunoscuți, care,
după ce i-au aplicat mai multe lovituri, i-au sustras două inele din aur și o
verighetă din argint.
Cu ocazia cercetărilor
efectuate, partea vătămată B.E.A. a recunoscut după planșa foto pe numitul P.C.D.,
despre care a declarat că anterior momentului în care a fost agresată și
deposedată de bunuri, sus-numitul s-a aflat în compania altor doi tineri și
este posibil să-i cunoască pe autori.
Fiind audiat, numitul P.C.D.
a declarat că, în ziua de 23 mai 2005, în jurul orelor 19,00-19,30, după ce a
coborât în fața blocului unde locuiește, a văzut pe scările de la intrarea în
bloc – respectiv, partea vătămată B.E.A., care consuma bere.
La scurt timp, aici a venit
și inculpatul C.D., însoțit de numitul P.A.I., cei trei discutând între ei.
La un moment dat, partea
vătămată le-a oferit acestora bere și, întrucât au refuzat, partea vătămată
le-a adresat injurii, după care a plecat înspre P.T.
Martorul precizează că, după
ce partea vătămată a plecat, inculpatul C.D. le-a propus „să se răzbune” pe
acea femeie, în sensul de „a-i lua inelele de pe mână”, inele pe care le văzuse
și martorul P.C.D. Imediat, inculpatul C.D., însoțit de numitul P.A.I., au
plecat după partea vătămată.
Martorul P.C.D. a refuzat să
meargă împreună cu ei, dar s-a ridicat în picioare și s-a deplasat aproximativ 10 metri în aceeași direcție în care plecase și inculpatul C.D., după care s-a oprit, iar, din locul
în care se afla, aproximativ 15 metri față de inculpatul C.D., a văzut când
acesta i-a aplicat părții vătămate B.E.A. mai multe lovituri cu pumnii,
împrejurare în care partea vătămată a căzut, însă martorul nu a mai văzut ce
s-a întâmplat în continuare.
Prejudiciul cauzat părții
vătămate B.E.A., în valoare de 150 RON, reprezentând contravaloarea a două
inele, nu a fost recuperat, drept pentru care partea vătămată a declarat că se
constituie parte civilă în cadrul procesului penal cu această sumă.
Inculpatul C.D. a fost
audiat cu privire la aspectele reclamate de către partea vătămată B.E.A., însă
acesta nu a recunoscut săvârșirea faptei. În faza cercetării judecătorești
inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere prevăzut de art. 70 alin. (2) C.
proc. pen. (f. 470, dos.urm.pen.).
Dar, în cauză, au fost
efectuate investigații la Casa de Amanet E. & CO” SRL din Iași, unde a fost
identificat contractul de împrumut cu amanet nr. 10049 din 23 mai 2005 încheiat
cu numitul C.D., prin care acesta a amanetat două inele din aur de 14 k,
obținând suma de 700.000 lei, aspect care dovedește nesinceritatea
declarațiilor inculpaților C.D.
În ziua de 14 iunie 2005,
în jurul orelor 16,00, partea vătămată N.F., în vârstă de 44 ani, se deplasa pe
str. H.T. din Iași, iar când s-a aflat în dreptul ultimei scări de la blocul Z,
a fost acostată de un tânăr necunoscut – identificat ulterior ca fiind
inculpatul C.C.G., care i-a smuls de la gât un lănțișor din aur cu cruciuliță,
după care a fugit.
Fiind audiat în faza de
urmărire penală, inculpatul C.C.G. a recunoscut săvârșirea faptei și a precizat
că, după sustragerea bunului, s-a întâlnit cu inculpatul C.D., căruia i-a spus
că a sustras un lanț – și i-a solicitat să amaneteze lanțul pe numele său.
În acest sens, cei doi
inculpați s-au deplasat la Casa de Amanet SC E.G. & CO SRL Iași, unde
inculpatul C.D. a amanetat lanțul cu suma de 3.400.000 lei, bani pe care i-a
dat inculpatului C.C.G.
Din banii obținuți,
inculpatul C.D. a primit de la inculpatul C.G. suma de 200.000 lei.
Ulterior, inculpatul C.D. a
întrebat-o pe numita C.G. dacă dorește să cumpere un lanț din aur pe care el îl
amanetase și nu mai avea bani să-l răscumpere. Întrucât martora C.G. nu avea
bani, a întrebat-o același lucru pe numita C.C., care a fost de acord. A doua
zi, martora C.G., împreună cu inculpatul C.D., s-au deplasat la casa de amanet,
au răscumpărat lanțul cu suma de 355.000 RON, iar inculpatul C.D. i-a mai dat
suma de 95 RON, acesta afirmând că lanțul îi aparține.
Prejudiciul cauzat părții
vătămate N.F., în valoare de 600 RON, reprezentând contravaloarea unui lănțișor
și a unei cruciulițe, nu a fost recuperat, drept pentru care partea vătămată a
declarat că se constituie parte civilă în cadrul procesului penal cu această sumă.
În ziua de 29 iunie 2005,
în jurul orelor 11,45, partea vătămată M.V., în vârstă de 61 de ani, se deplasa
pe str. V.L. din cartierul T. înspre zona D.B. Când a ajuns în zona magazinului
F. a fost observată de inculpatul C.C.G. Atenția inculpatului a fost atrasă de
lanțul cu medalion în formă de inimă pe care partea vătămată îl purta la gât,
inculpatul hotărându-se să sustragă acel lanț.
Astfel, după ce partea
vătămată a trecut pe lângă el, inculpatul C.C.G. a urmărit-o până când în zonă
nu s-a mai aflat nici o altă persoană, apoi a mers în fața părții vătămate și,
cu o mișcare bruscă, i-a smuls acesteia lanțul de la gât, după care a fugit.
În continuare, inculpatul C.C.G.
l-a căutat pe inculpatul C.D. pe care l-a găsit într-un parc, și i-a solicitat
acestuia să meargă să amaneteze lanțul sustras. Împreună, s-au deplasat la Casa de amanet SC R. SRL Iași, unde inculpatul C.D. a amanetat lanțul cu suma de 1.800.000
lei, primind de la inculpatul C.C.G., suma de 100.000 lei. Inculpații C.C.G. și
C.D. au recunoscut săvârșirea faptei în primele declarații date în fața
organelor de poliție, implicit și faptul că inculpatul C.D. cunoștea că bunul
ce l-a amanetat provine din furt, dar au revenit, în declarațiile ulterioare,
asupra acestui din urmă aspect, negând că inculpatul C.D. a avut vreo
cunoștință despre proveniența lanțurilor amanetate. În fața instanței, ambii
inculpați au refuzat să dea declarații prevalându-se de dreptul la tăcere (f. 470
și 471 dos. inst.).
Instanța va reține ca
exprimând adevărul primele declarații, având în vedere că declarațiile
ulterioare sunt neveridice și lipsite de orice suport probator, precum și
faptul că din împrejurările comiterii faptei rezultă, fără echivoc, că
inculpatul C.D. cunoștea de preocupările infracționale ale inculpatului C.C.G. (acest
din urmă inculpat avea o situație materială precară, era lipsit de supraveghere
din partea familiei, nu avea mijloace licite de venit, era prieten cu
inculpatul C., care cunoștea specializarea acestuia în sustragerea de
lănțișoare) și urmează a le înlătura.
Prejudiciul cauzat părții
vătămate M.V., în valoare de 500 RON, nu a fost recuperat, drept pentru care
partea vătămată s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu
această sumă.
În ziua de 30 iunie 2005,
în jurul orelor 15,00, partea vătămată P.E., în vârstă de 62 de ani, se deplasa
din zona D. către casă, ajungând pe o alee dintre blocurile situate pe str. C.
Când a ajuns în dreptul blocului B, a fost acostată de către un tânăr
necunoscut, identificat ulterior ca fiind inculpatul C.C.G. care, printr-o
mișcare bruscă, i-a smuls lanțul de la gât.
Partea vătămată a reușit
să-l prindă pe inculpat de mână, însă acesta a tras mâna și a fugit printre
blocuri.
Imediat după ce i-a fost
smuls lanțul, partea vătămată P.E. a căutat în acea zonă și a găsit medalionul
și cheița de la lanț.
După identificarea
inculpatului C.C.G., pe care partea vătămată P.E. l-a recunoscut din grup de
persoane, acesta a fost audiat, ocazie cu care a recunoscut săvârșirea faptei,
precizând că la scurt timp după comiterea faptei a pierdut lanțul sustras.
Prejudiciul cauzat părții
vătămate P.E., în valoare de 500 RON, nu a fost recuperat, drept pentru care
partea vătămată s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu
această sumă.
Audiat fiind, în faza de
urmărire penală, inculpatul a recunoscut comiterea faptei, iar în faza
cercetării judecătorești, a refuzat să dea declarații, prevalându-se de dreptul
la tăcere.
În ziua de 10 iulie 2005,
în jurul orelor 19,00 inculpatul C.C.G. se afla în zona D. din cartierul T.,
împreună cu un alt tânăr B.
La un moment dat, inculpatul
a observat-o pe partea vătămată L.F., în vârstă de 39 de ani, care se deplasa
pe aleea din fața blocului G, de pe str. V.L., spre intersecția cu str. D.S.
Fără a-i spune ceva numitului B., inculpatul C.C.G. a plecat după partea
vătămată, observând că aceasta are la gât un lanț din aur, și, imediat, a luat
hotărârea de a sustrage lanțul.
În acest sens, inculpatul
s-a apropiat prin lateral de partea vătămată, a prins cu mâna de lănțișor și a
tras cu putere, reușind să-l sustragă, după care a fugit prin tonetele din
zonă, spre zona C.
Apoi, inculpatul C.C.G. s-a
deplasat în complexul studențesc T.V. și a vândut lănțișorul sustras unui tânăr
necunoscut cu suma de 200 RON, bani pe care i-a cheltuit în interes personal.
Prejudiciul cauzat părții
vătămate L.F., în valoare de 450 RON, nu a fost recuperat, drept pentru care
partea vătămată s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal cu
această sumă.
Audiat fiind pe tot parcursul
procesului penal, inculpatul C.C.G. a recunoscut săvârșirea faptei, iar în faza
cercetării judecătorești a refuzat să dea declarații, prevalându-se de dreptul
la tăcere.
În ziua de 30 iulie 2005,
în jurul orelor 15,00, inculpatul C.C.G. se afla singur, în zona tonetelor din
apropierea magazinului F., din cartierul T., ocazie cu care a observat-o pe
partea vătămată C.A., în vârstă de 46 de ani și, totodată, că aceasta purta la
gât un lanț din aur.
Inculpatul C.C.G. s-a
hotărât să-i sustragă lanțul, motiv pentru care s-a apropiat de partea vătămată
prin spatele acesteia, a prins cu mâna dreaptă de lănțișor și a tras cu putere,
reușind să-l sustragă după care a fugit spre zona D. Aici, s-a întâlnit cu
numitul I.D. și mama acestuia, I.L., împreună cu care s-a deplasat la Casa de amanet SC N. SRL, unde a amanetat lanțul sustras pe numele martorei I.L., fără a-i
preciza acesteia proveniența bunului, obținând suma de 1.200.000 lei.
Din acești bani, inculpatul
C.C.G. i-a dat martorei I.L. suma de 200.000 lei, pentru serviciul făcut,
restul cheltuindu-l în interes personal.
Cu ocazia cercetărilor
efectuate, martora I.L. a răscumpărat bunul, care a fost predat părții
vătămate.
Prejudiciul cauzat părții
vătămate T.M., în valoare de 200 RON, a fost recuperat integral, prin
restituire, drept pentru care partea vătămată nu s-a mai constituit parte
civilă în cadrul procesului penal.
Așa fiind, instanța a
reținut vinovăția inculpaților:
I. C.C.G., pentru săvârșirea
unei singure infracțiuni de tâlhărie (9 acte materiale săvârșite în perioada 18
iunie 2004 – 30 iulie 2005, descrise la pct. 1,3,7,11,13-17 din prezenta
hotărâre), prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și
alin. (2)
1
lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
și art. 99 și urm. C. pen.
Trebuie precizat că, prin
actul de inculpare inculpatul C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a
nouă infracțiuni de tâlhărie, dar având în vedere intervalele scurte de timp în
care acesta a comis aceste fapte, respectiv în decurs de un an, precum și că
acestea întrunesc, fiecare în parte, elementele constitutive ale aceleiași
infracțiuni de tâlhărie, tribunalul a apreciat că inculpatul a acționat în baza
unei rezoluții infracționale unice, aplicabile fiind dispozițiile art. 41 alin.
(2) C. pen., referitoare la unitatea infracțiunii continuate.
Totodată, în ceea ce
privește actul material de sustragere a unei genți de la partea vătămată C.B.,
împreună cu inculpații M.E.I. și B.R.V., la data de 20 martie 2005, tribunalul
a constatat că acțiunea inculpatului C., precum și cea a inculpatului B.R.V.,
prezintă conținutul infracțiunii de tâlhărie, dar nu în formă de coautorat, ci
de complicitate, având în vedere că acești inculpați nu au comis nici un fel de
violență, activitatea acestora mărginindu-se la sprijinirea morală a autorului
infracțiunii, respectiv a inculpatului M.E.I.
În consecință, s-a dispus,
în temeiul dispozițiilor art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice
din 9 (nouă) infracțiuni prevăzute și pedepsite de art. 211 alin. (1) și (2), lit.
c) C. pen. – 7 infracțiuni, de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen.
și art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2)
1
lit. a) C.
pen., toate cu aplicarea art. 99 și urm., într-o singură infracțiune de tâlhărie
prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2)
1
lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și urm. C.
pen.
II. P.C.B., pentru
săvârșirea infracțiunilor de:
- tăinuire (săvârșită la
data de 18 iunie 2004, descrisă la pct. 1 din prezenta), prevăzută și pedepsită
de art. 221 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.;
- instigare la tâlhărie
(săvârșită la data de 04 ianuarie 2005, descrisă la pct. 3 din prezenta),
prevăzută și pedepsită de art. 25 raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b)
și c) cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., și
- tăinuire (săvârșită la
data de 23 februarie 2005, descrisă la pct. 6 din prezenta) prevăzută și
pedepsită de art. 221 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.
Activitatea infracțională a
inculpatului se caracterizează printr-o pluralitate de infracțiuni, sub forma
concursului real prevăzută de art. 33 lit. a) C. pen.
III. V.M., pentru săvârșirea
infracțiunilor de:
- tâlhărie (5 acte materiale
săvârșite în perioada 03 ianuarie 2005 – 26 februarie 2005, descrise la pct. 2-5
și 8 din prezenta), prevăzută de art. 211 alin. (1) și 2 lit. b) și c) C. pen.
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen.
Trebuie precizat că prin
actul de inculpare, inculpatul V. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a
5 infracțiuni de tâlhărie (3 în forma de participație a autoratului, una în
forma de participație a instigării și una în forma de participație a
complicității), dar având în vedere intervalele scurte de timp în care acesta a
comis aceste fapte, respectiv în decurs de o lună, precum și că acestea
întrunesc, fiecare în parte, elementele constitutive ale aceleiași infracțiuni
de tâlhărie, tribunalul a apreciat că inculpatul a acționat în baza unei
rezoluții infracționale unice, aplicabile fiind dispozițiile art. 41 alin. (2) C.
pen., referitoare la unitatea infracțiunii continuate.
În consecință, s-a dispus,
în temeiul dispozițiilor art. 334 C. proc. pen. schimbarea încadrării juridice
din 5 infracțiuni de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) și (2)
lit. c) C. pen., art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen., art. 25 C.
pen. raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen. și art. 26
raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. c) C. pen., toate cu aplicarea art. 99
și urm., într-o singură infracțiune de tâlhărie prevăzută și pedepsită de art. 211
alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.