ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4855/2006

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4855/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 622 din 20

septembrie 2005 Tribunalul Iași a condamnat pe inculpații:

infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) și (2) lit.

b) și c), alin. (2

1

) lit. a) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art.

75 lit. c), art. 74 lit. a), art. 76 și art. 80 C. pen., la pedeapsa de 12 ani închisoare.

În baza dispozițiilor art. 65 alin.

(2) C. proc. pen., aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 5 ani.

Pe

durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen., a interzis inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b), c) și e) C.

pen.

În baza dispozițiilor art. 350 alin.

(1) C. proc. pen., a menținut măsura arestării preventive; în baza

dispozițiilor art. 88 alin. (1) C. pen., a dispus deducerea arestării

preventive.

infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1) și (2) lit.

b) și c), alin. (2

1

) lit. a) și alin. (3) C. pen., cu aplicarea art.

99 și următoarele C. pen. și art. 74 lit. a) și art. 76 lit. b) C. pen., la

pedeapsa de 5 ani închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute

de art. 71 C. pen., interzice inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art.

64 alin. (1) lit. a), b), c) și e) C. pen.

În

baza dispozițiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., menține măsura arestării

preventive, iar în baza dispozițiilor art. 88 alin. (1) C. pen., dispune

deducerea din durata pedepsei de executat a perioadei reținerii și arestării

preventive, respectiv, de la 19 februarie 2005 la zi.

infracțiunii de tăinuire, prevăzută și pedepsită de art. 211 C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. c) și art. 76 lit. e) C. pen., la pedeapsa de o lună

închisoare.

În baza dispozițiilor art. 81 C. pen., suspendă condiționat executarea pedepsei pe o durată de 2 ani și o lună, perioadă ce

constituie pentru inculpată termen de încercare, calculat în conformitate cu

dispozițiile art. 82 C. pen.

Atrage atenția inculpatei asupra

dispozițiilor art. 83 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 14 și 346

alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 998, 999 și art. 1000 alin. (2) și 1003 C. civ., obligă inculpații R.V.E. și Z.I.D. în solidar, ultimul în solidar și cu părțile

responsabile civilmente Z.P. și Z.F., să plătească părții civile P.A. suma de

18.800 lei RON, cu titlu de despăgubiri, din care 13.800 RON reprezintă daune

materiale și 5000 RON, daune morale.

Respinge cererea părții civile P.A. de

obligare a inculpatei Z.A.E. la plata daunelor materiale în sumă de 20.000 lei

RON și daunelor morale, în sumă de 50.000 lei RON.

A respins și cererea părții civile P.A.

de obligare a inculpaților R.V.E., Z.I.D. și Z.A.E., la plata unei prestații

periodice în cuantum de 300 lei RON.

Inculpații au fost obligați la

cheltuieli judiciare către stat și anume: R.V.E. la 550 lei RON, Z.I.D., în

solidar cu părțile responsabile civilmente Z.P. și Z.F., la 550 lei RON și Z.A.E.,

la 200 lei RON.

Pentru a se pronunța astfel, prima

instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

În ziua de 18 februarie 2005, pe la

orele 19,30, victima P.D., în vârstă de 28 de ani, a venit din Iași împreună cu

fratele său P.G. Până a ajunge în stația C.F.R. din Andrieșeni, cei doi au

consumat băuturi alcoolice. După ce au coborât din tren, P.D., nu a plecat

acasă cu fratele său, afirmând că merge la un bar din sat, să bea o bere. În

localitate, acest bar este cunoscut de săteni ca „Magazinul lui O.”. Aici a

consumat băuturi alcoolice până, în jurul orelor 22,00, când s-a închis barul,

după care, a plecat la locuința lui B.G., unde au consumat împreună vinul și

alte băuturi alcoolice. În jurul orelor 22,00, fiind în stare avansată de

ebrietate, P.D. a plecat spre casă împreună cu martorul B.M.C. Cei doi s-au

despărțit la intersecția de lângă locuința martorei A.V. Pe drum era în acel

moment zăpadă înmuiată și multă apă.

În aceeași seară, în jurul orelor

19,00, inculpații R.V.E. și Z.I. împreună cu inculpatul Z.A. au mers în vizită

la martora A.V., mătușa fraților Z. Inculpatul R.V.E. era prieten de multă

vreme cu Z.A. La locuința martorei menționate, cei trei au consumat băuturi

alcoolice, respectiv, vin și bere, precum și o jumătate de litru de rom. Cum,

la un moment dat, băuturile alcoolice s-au terminat, inculpații Z. și R.V.E. au

mers la magazinul lui O. să mai cumpere. Aici l-au întâlnit pe numitul N.V. cu

care se aflau de mai multă vreme în relații de dușmănie. L-au așteptat chiar o

vreme afară dar cum acesta a ieșit însoțit de către numiții B.C. și P.D.,

mergând toți trei, la locuința lui B.F., inculpații au renunțat, pe moment, la

ideea de a-l bate.

Întorși la locuința lui A.V.,

inculpații au continuat să consume din băuturile alcoolice cumpărate, ajungând

de acum, în stare avansată de ebrietate. În acest timp un copil al gazdei le-a

spus inculpaților că în drum se află numitul P.D. și că acesta este în stare de

ebrietate. Pe loc, inculpații și-au amintit că au „ceva de împărțit” și cu P.D.,

acesta din urmă jignind-o cu ceva timp în urmă, pe inculpata Z.A., prietena

unuia și sora celuilalt, dintre inculpați.

Așa, s-au hotărât să meargă după

dânsul și să-i aplice o corecție fizică. Au găsit victima în drum, lângă gardul

curții lui A.V. și au început amândoi să o lovească cu pumnii și picioarele,

doborând-o în zăpadă și în apa de la zăpada dezghețată, ce acoperea în acel

moment, drumul. Deși victima nu era în măsură și nici nu a opus vreo

rezistență, cei doi au lovit-o până când acesta nu a mai mișcat. În acest

punct, ambii inculpați arată, fără echivoc, că, l-am bătut bine, pe P.D.

În acel moment, veniseră în drum și

inculpata Z.A. împreună cu martora A.V. Cele două au intervenit verbal în

încercarea de a-i determina pe inculpați să înceteze agresiunea asupra

victimei, dar fără nici un rezultat. Inculpații, după ce au încetat să-l mai

lovească pe P.D., au început să-l caute de bunuri pe acesta. Astfel, inculpatul

R.V.E. a găsit și a luat din buzunarul blugilor victimei un telefon mobil marca

Simens, iar dintr-un buzunar de la spate al acelorași pantaloni a găsit și a

luat de la victimă dintr-o geantă, suma de 770.000 lei în bancnote. La rândul

său, inculpatul Z.I. a luat de la victimă dintr-o geantă, pe care acesta o

scăpase când începuse să fie lovită de către inculpați, un încărcător pentru

telefonul mobil, o revistă și un pachet de țigări. Atunci, pe loc, inculpatul Z.I.

a primit de la inculpatul R.V.E. o bancnotă de 10.000 lei, restul sumei de

670.000 lei a fost dată de către inculpatul R.V.E. prietenei sale, inculpata Z.A.,

deși aceasta fusese de față și văzuse când inculpatul luase banii din buzunarul

victimei.

Apoi inculpații și învinuita au

revenit la A.V. unde au mai consumat băuturi alcoolice, după care s-au culcat.

Victima P.D. a rămas căzută acolo,

în drum, în apa de zăpadă, semidezghețată.

În jurul orelor 0,30, ieșind în

curtea sa, martora B.I. aude din drum niște gemete. Martora menționată merge în

stradă și aici îl găsește căzut pe P.D. Nu reușește să-l ridice singură, motiv

pentru care merge la locuința martorului R.V. și ajutată de acesta, reușește

să-l ridice și să-l așeze pe zăpadă. Cei doi își dau, însă, seama că aceasta

reușește să-l ridice și să-l așeze pe zăpadă. Cei doi își dau seama, că acesta

este decedat, astfel că, anunță poliția.

Echipa operativă deplasată la fața

locului a constatat că victima se afla îmbrăcată cu un pulover, un tricou, o

pereche de pantaloni tip blugi, iar în picioare avea șosete și pantofi. În zona

capului și a feței, cadavrul prezenta multiple excoriații și tumefacții

echimotice. Pe o rază de 8 m s-au găsit haine și obiecte care au aparținut

victimei.

După efectuarea necropsiei, s-a

constatat, că moartea lui P.D. s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii

acute, consecința, hipotermiei pe fond de consum etanolic. Leziunile prezentate

de către acesta, respectiv excoriații, tumefacții echimotice, plagă

transfixiantă, chemosis conjunctival, infiltrate hemoragice epicraniene și la

nivelul buzelor, fractură de piramidă nazală, fracturi costale, nu au avut nici

un rol în determinismul morții și ar fi necesitat 23-25 de zile îngrijiri

medicale, pentru vindecare, în caz de supraviețuire.

În momentul decesului, alcoolemia

era de 2,00 gr.

o

/oo și alcooluria era de 3,25 gr.

o

/oo.

De precizat este faptul că telefonul

mobil și încărcătorul sustras au fost găsite de către organele de urmărire

penală într-o lustră dintr-o cameră a locuinței bunicilor inculpatului R.V.E.,

unde le ascunsese acesta, după comiterea faptei. Suma de 670.000 lei primită de

către învinuita Z.A. a fost predată de către aceasta, organelor de urmărire

penală. Bancnota de 100.000 lei primită de către Z.I. de la inculpatul R.V.E. a

fost găsită în locul indicat de către acesta, respectiv, sub o grindă din

grajdul de animale al părinților săi.

Audiați fiind, toți inculpații au

recunoscut comiterea faptei, în împrejurările mai sus descrise, dar inculpații R.V.E.

și Z.I.D. nu și-au asumat rezultatul mai grav, respectiv, moartea victimei,

declarând că nu se consideră vinovați de această urmare.

Este adevărat că, din modalitatea

concretă de comitere a faptei rezultă foarte clar că intenția inculpaților a

fost de a tâlhări victima. Această intenție este dovedită și de concluziile

raportului de constatare medico-legală, ce au fost ulterior avizate de comisia

din cadrul IML Iași, potrivit cărora leziunile prezentate de către victimă, nu

au avut nici un rol în determinismul morții și ar fi necesitat 23-25 de zile de

îngrijiri medicale pentru vindecare, în caz de supraviețuire.

Dar, tot la fel de adevărat, este și

faptul că există un raport de cauzalitate între fapta de tâlhărie și moartea

victimei, raport ce este dovedit pe deplin, de următoarele aspecte:

- deși, aflată în stare avansată de

ebrietate, victima s-a deplasat singură de la locuința lui B.G. până în locul

unde avea să fie agresată de către cei doi inculpați, pe o distanță de mai bine

de 100 m;

- la rândul său, martorul B.M.C. împreună

cu care se deplasase P.D. atunci când s-au despărțit, l-a întrebat, expres,

dacă poate să meargă singur, iar acesta a confirmat și a plecat singur pe

drumul din fața casei lui A.V.;

- deși, nu i-au cauzat victimei

leziuni tanato-generatoare, este fără putință de tăgadă, faptul că aceste

lovituri, coroborate cu starea de ebrietate, au fost de natură să-i anihileze

total forța fizică necesară, pentru a se deplasa sau cere ajutorul;

- victima a fost abandonată de către

inculpați în apă și zăpadă, iar în noaptea respectivă, temperatura a fost, sub

zero grade Celsius;

- în condițiile meteorologice

arătate și fiind în imposibilitate de a se deplasa, starea de ebrietate a

favorizat, în principal, acțiunea frigului și moartea, consecutivă

refrigerării.

Cei doi inculpați nu au prevăzut

rezultatul faptelor lor, deși trebuia și puteau să-l prevadă, având în vedere,

toate elementele circumstanțiale anterior precizate.

Situația de fapt, așa cum a fost

reținută, rezultă din: procesul verbal de cercetare la fața locului, planșele

fotografice anexe, fotografiile judiciar-operative, cu aspecte privind

reconstituirea traseului și locului unde numiții R.E. și Z.I. l-a și lovit pe

numitul P.D., declarațiile părții civile P.A., mama victimei, raportul de

necropsie și planșele foto anexă, procesul verbal de recuperare și declarațiile

martorilor A.V., B.M.C., B.I., R.V., S.M., B.C., C.G.L., N.V., A.L., B.P.,

toate coroborate cu declarațiile celor trei inculpați, de recunoaștere a

comiterii faptelor, date pe tot parcursul procesului penal.

Așa fiind, instanța a reținut

vinovăția inculpaților R.V.E. și Z.I.D. pentru săvârșirea infracțiunii de

tâlhărie (în timpul nopții, într-un loc public, de mai multe persoane împreună,

care a avut ca urmare moartea victimei) prevăzută și pedepsită de art. 211 alin.

(1) și (2) lit. b) și c), alin. (2) lit. a) și alin. (3) C. pen. și cu

aplicarea art. 99 și următoarele, doar în ceea ce-l privește pe ultimul

inculpat, având în vedere că a comis fapta în perioada minoratului.

Inculpații, prin apărător, au

solicitat schimbarea încadrării juridice în sensul nereținerii și alin. (3),

întrucât inculpații nu se pot face vinovați de moartea victimei.

Inculpatul Z.A.E. a fost condamnată

pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, prevăzută și pedepsită de art. 221 C. pen.

La individualizarea judiciară a

fiecărei pedepse au fost avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., pentru toți inculpații, constatându-se, circumstanțe atenuante, prevăzute de art. 74 lit.

a), cu efectul prevăzut de art. 76 lit. e) C. pen.

Având în vedere că inculpatul R.V.E.

a comis fapta de tâlhărie, împreună cu un minor, s-a reținut în ceea ce-l

privește pe acesta și circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit. c) C.

pen.

S-a aplicat inculpaților R.V.E. și Z.I.D.,

pedeapsa accesorie constând în art. 71 și 64 lit. a), b), c) și e) C. pen.

Pentru inculpata Z.A.E.

apreciindu-se că reeducarea se poate realiza și fără privarea de libertate, s-a

dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, în conformitate cu art. 81

și 82 C. pen. și i s-a atras atenția asupra prevederilor art. 83 C. pen.

În ceea ce privește latura civilă a

cauzei, având în vedere întregul material probator administrat, s-au constatat

următoarele:

În faza cercetării judecătorești,

partea vătămată P.A., mama victimei s-a constituit parte civilă în cauză,

solicitând obligarea tuturor inculpaților, la plata:

a) sumei de 200 milioane lei vechi,

cu titlu de daune materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare și cu slujbele

de pomeniri;

b) sumei de 500 milioane lei vechi,

cu titlu de daune morale și

c) prestații periodice, în cuantum

de 3 milioane lei vechi reprezentând suma pe care o primea lunar de la victimă.

În baza dispozițiilor art. 14 și 346

alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 998 – art. 999 și art. 1000 alin. (2)

și art. 1003 C. civ., a obligat pe inculpații R.V.E. și Z.I.D., în solidar,

ultimul, în solidar și cu părțile responsabile civilmente Z.P. și Z.F., să

plătească părții civile P.A. suma de 18.800 lei RON, cu titlu de despăgubiri,

din care 13.800 lei RON reprezentând daune materiale și 500 lei RON, daune

morale.

În baza art. 14 și 346 alin. (1) C.

proc. pen., raportat la art. 998, 999 C. civ., a respins cererea părții civile

P.A., de obligare a inculpatei Z.A.E. la plata daunelor materiale în sumă de

20.000 RON și a daunelor morale, în sumă de 50.000 lei RON.

În baza dispozițiilor art. 14 și 346

alin. (1) C. proc. pen., raportat la art. 998 – art. 999 C. civ., a respins cererea părții civile P.A. de obligare a inculpaților R.V.E., Z.I.D. și Z.A.E.,

la plata unei prestații periodice, în cuantum de 300 lei RON lunar.

Inculpații și părțile responsabile

civilmente au fost obligați la cheltuieli judiciare către stat.

Curtea de Apel Iași, secția pentru minori

și familie, prin decizia penală nr. 36 din 25 mai 2006, a admis apelurile declarate de inculpații R.V.E. și Z.I.D. și de partea civilă P.A. împotriva

sentinței penale nr. 622 din 20 septembrie 2005 a Tribunalului Iași, sentință pe care a desființat-o, în parte, în latură civilă și

Rejudecând cauza:

A redus cuantumul daunelor materiale

la care au fost obligați în solidar inculpații, inculpatul minor în solidar cu

părțile responsabile civilmente, de la 13.800 lei RON, la 1062 lei RON.

A majorat cuantumul daunelor morale

acordate părții civile P.A. de la 5000 lei RON la 10.000 lei RON.

S-au menținut toate celelalte

dispoziții ale sentinței apelate.

S-a luat act de declarația

inculpatei Z.A.E. de retragere a apelului promovat împotriva aceleiași

sentințe.

Împotriva deciziei pronunțată în

apel, definitivă numai pentru inculpata Z.A.E., au declarat recursuri partea

civilă P.A. și inculpații R.V.E. și Z.I.D.

Partea civilă P.A., prin mandatar, a

criticat hotărârea atacată prin aceea că nu i s-au acordat despăgubiri civile

în cuantumul solicitat.

Inculpații R.V.E. și Z.I.D. au

criticat hotărârea sub aspectul încadrării juridice a faptei, susținând că

încadrarea juridică a faptelor este aceea constând în infracțiunea de furt

calificat, în concurs cu infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen.

În ședința publică de azi 23 august

2006, în legătură cu recursul declarat de partea civilă P.A., s-a ridicat, din

oficiu, de către instanță, excepția tardivității.

Verificându-se excepția ridicată, se

constată că aceasta este întemeiată.

Așa cum rezultă din conținutul

deciziei atacate, aceasta a fost prezentă în ședința publică din 18 mai 2005,

în care au fost dezbătute apelurile și, ca atare, pentru ca termenul de recurs,

curge de la pronunțare și, nu de la comunicare.

Aceasta înseamnă că partea civilă

respectivă putea declara recursul până la 29 mai 2005, inclusiv, lucru pe care

nu l-a făcut, înregistrându-și recursul mult după acest termen, la 22 iunie

2005.

În atare situație, Curtea va trebui

să privească recursul părții civile P.A., ca tardiv și să-l respingă, ca atare,

în baza art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., admițând astfel,

implicit excepția tardivității, ridicată din oficiu.

În ce privesc recursurile declarate

de inculpați, urmează a se vedea că acestea nu sunt fondate.

Fapta inculpaților se încadrează în

infracțiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei. Textul de lege nu cere

pentru realizarea conținutului constitutiv al infracțiunii, preexistentă

scopului violenței, în momentul deposedării, ci violența, ca mijloc, prin care

se realizează sustragerea sau păstrarea bunului sustras.

Așa fiind, este îndeplinit

conținutul infracțiunii de tâlhărie, având ca urmare moartea victimei, chiar

dacă intenția sustragerii bunului survine, ulterior, agresiunii.

În raport cu cele arătate, Curtea va

trebui să privească recursurile declarate de inculpați ca nefondate și să le

respingă, ca atare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

menținând, astfel, hotărârea atacată.

Se va deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, timpul reținerii și arestării preventive.

Văzând și reglementarea plății

cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a suportării onorariului de avocat

pentru apărarea din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv formulat, recursul declarat de partea civilă P.A. împotriva

deciziei penale nr. 36/ MF din 25 mai 2006 a Curții de Apel Iași, secția pentru minori și familie.

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații R.V.E. și Z.I.D. împotriva aceleiași decizii penale.

Deduce din pedepsele aplicate

inculpaților, timpul reținerii și arestării preventive de la 19 februarie 2005

la 23 august 2006.

Obligă recurenta parte civilă la

plata sumei de 100 lei cu titlu cheltuieli judiciare către stat.

Obligă pe recurentul inculpat R.V.E.

să plătească statului suma de 120 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Obligă pe recurentul inculpat Z.I.D.

să plătească statului suma de 220 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, din care

suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 23

august 2006.