ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3969/2008

Asupra recursurilor penale de față; Prin sentința penală nr. 496 din 4 aprilie 2004 a Tribunalului București, secția I penală,m baza art. 334 c. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor descrise la pct. 1 din rechizitoriu, din infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a) C. pen. în infracțiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin. ( 1) - 209 alin. (1) lit. a) și e) C. pen. pentru inculpata P.L.I.; din infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. în infracțiunea de complicitate la furt calificat prev. de art. 26 C. penal rap. la art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a) și e) C. pen.

cu aplic. art. 37 lit. a) C. penal pentru inculpatul P.G. S-a respins cererea reprezentantului Ministerului Public de schimbare a încadrării juridice a faptelor descrise la pct. 2 din rechizitoriu ca neîntemeiată. I. În temeiul art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a) și e) C. pen. a fost condamnată inculpata P.L.I. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. În temeiul art. 71 alin. (2) C. penal s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. începând cu data rămânerii definitive a sentinței. În temeiul art. 81 C. penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată inculpatei pe durata unui termen de încercare de 5 ani stabilit conform art. 82 C. pen.

În temeiul art. 359 alin. (1) C. pr. pen. s-a atras atenția inculpatei asupra nerespectării prevederilor art. 83 C. penal referitoare la revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii. În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen. S-a constatat că inculpata a fost reținută în cauză pe o durată de 24 de ore la data de 24 februarie 2005. În temeiul art. 26 C. pen. rap. la art. 208 alin. (1) - 209 alin. (1) lit. a) și e) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. a) C. penal a fost condamnat inculpatul P.G.

la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la furt calificat în stare de recidivă postcondamnatorie. În temeiul art. 7 din Legea nr. 543/2002 s-a dispus revocarea beneficiului grațierii condiționate cu privire la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1024 din 28 iulie 2003 pronunțată de Judecătoria Moinești, jud. Bacău, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 819 din 11 decembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Bacău, pe care inculpatul o va executa alături de pedeapsa aplicată în cauza de față, în final rezultând o pedeapsă de executat de 5 ani și 6 luni închisoare. În temeiul art. 71 alin. (2) C. penal s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. penal începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până la executarea integrală a pedepsei închisorii sau considerarea acesteia ca executată.

În temeiul art. 88 C. penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 de ore din data de 24 februarie 2005 și perioada arestării preventive de la 25 februarie 2005 până la 25 martie 2005. În temeiul art. 14 alin. (3) C. pr. pen. și art. 346 alin. (1) C. pr. pen. cu referire la art. 1000 alin. (3) C. civ. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă B.F.V. Au fost obligați inculpații la restituirea în natură către partea civilă B.F.V. a autoturismului marca A. A. 8 (având capacitatea cilindrică 4172 cm 3 ), iar în situația în care acest lucru nu mai este posibil, au fost obligați inculpații în solidar să plătească părții civile suma de 10 000 euro în echivalent în lei la cursul B.N.R.

din ziua efectuării plății cu titlu de despăgubiri materiale. II. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen s-a dispus achitarea inculpaților P.G. și P.L.I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a) C. pen. (pentru inculpatul P.G. cu aplic. art. 37 lit. a) C. penal) față de partea vătămată S.R. În temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. b) C proc. pen s-a dispus achitarea inculpaților P.G. și P.L.I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. c) și alin. (2) 1 lit. a) C. pen. (pentru inculpatul P.G. cu aplic. art. 37 lit. a) C. penal) față de partea vătămată S.I.

În temeiul art. 14 alin. (3) C. proc. pen. și art. 346 alin. (1) C. pr. pen. a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă S.R. În temeiul art. 346 alin. (4) C. proc. pen. a fost lăsată nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă S.I. În temeiul art. 191 alin. (2) C. pr. pen. au fost obligați inculpații la câte 1.000 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat. Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele: Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul București din 21 martie 2005 dat in Dosarul nr. 5862/P/2004, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv inculpații P.G. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 211 alin. (2) lit. b), c) și alin. (2) 1 lit. a) C. pen.

cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. (pct. 1 din rechizitoriu), art. 211 alin. (2) lit. b), c) și alin. (2) 1 lit. a) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. și art. 211 alin. (2) lit. b), c) și alin. (2) 1 lit. a) C. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. (pct. 2 din rechizitoriu), toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și P.L.I. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 211 alin. (2) lit. b), c) și alin. (2) 1 lit. a) C. pen. (pct. 1 din rechizitoriu), art. 211 alin. (2) lit. b), c) și alin. (2) 1 lit. a) C. pen. și art. 211 alin. (2) lit. b), c) și alin. (2) 1 lit. a) C. pen. C. pen. (pct. 2 din rechizitoriu), toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. 1. S-a reținut în rechizitoriu că la data de 03 august 2004 partea vătămată B.F.V.

a cumpărat de la martorul S. D., contra sumei de 10.000 euro autoturismul A. A. 8, fiind întocmit totodată un înscris sub semnătură privată denumit "contract de vânzare-cumpărare". Autoturismul în cauză figura înmatriculat pe numele inculpatei P.L. dar se afla in proprietatea vânzătorului S.D. De la data dobândirii autoturismului partea vătămată l-a folosit netulburat, având convingerea că bunul îi aparține și că poate înmatricula pe numele său acest autoturism. În ziua de 22 octombrie 2004 partea vătămată a convenit împreună cu martorul S.D. ca în schimbul autoturismului A. A. 8 plus suma de 1.000 dolari S.U.A., B.F. să poată achiziționa un alt autoturism, marca M. an de fabricație 1997 aflat in posesia inculpatei P.L.

În aceeași zi martorul i-a înmânat părții vătămate suma de 31.000.000 lei (echivalentul a 1.000 dolari S.U.A.) și i-a comunicat acesteia numerele de telefon la care poate fi contactat deținătorul autoturismului M. Partea vătămată și inculpata P.L.I. au purtat mai multe discuții telefonice, în ziua de 22 octombrie 2004 și, au convenit ca a doua zi, 23 octombrie 2004 să se întâlnească pe raza municipiului Buzău în vederea realizării schimbului. Însoțit de martorii C.M. și F.M., partea vătămată s-a deplasat cu autoturismul A. A. 8 spre municipiul Buzău, la locul de întâlnire stabilit cu inculpata - stația Peco de la intrarea în mun. Buzău. Inculpata P.L.I. a venit cu autoturismul M. pe care l-a oprit in apropierea autoturismului părții vătămate, aceasta solicitându-le martorilor să se îndepărteze motivând că tranzacția o privește numai pe ea și pe partea vătămată.

Totodată inculpata i-a prezentat părții vătămate autoturismul Mercedes ce urma să facă obiectul schimbului insă, in momentul in care cei doi au întins cheile mașinii unul spre celălalt inculpata i-a smuls din mână părții vătămate cheia autoturismului A. A. 8 și a început să strige că mașina îi aparține. De partea vătămată s-a apropiat și inculpatul P.G. (zis D.) care a început să-l amenințe pe B.F.V. cu acte de violentă. Inculpații au părăsit zona cu ambele autoturisme (autoturismul părții vătămate A. A. 8 și autoturismul pe care urma să-l primească la schimb – M.), iar partea vătămată și martorii au revenit în București cu alte mijloace de transport. În luna decembrie 2004, la odată ce nu a putut fi stabilită cu exactitate, partea vătămată S.l.

însoțit de S.R. s-au deplasat la locuința inculpaților P., din Moinești, jud. Bacău unde conform unor înțelegeri anterioare urmau să plătească suma de 3.000 dolari S.U.A. și să primească autoturismul marca M. Înțelegerea a pornit de la faptul că martorul S. D. avea o datorie la S.R. și, în schimbul datoriei urma să primească autoturismul M. descris mai sus, aflat cu titlu de "garanție" la cei doi inculpați. Între inculpați și numitul S.R. au avut loc discuții telefonice prealabile cu privire la predarea - primirea banilor și a autoturismului. Astfel, la sfârșitul lunii decembrie 2004, într-un loc public din municipiul Moinești, inculpata P.L.I. a redactat înscrisul sub semnătură privată denumit "chitanță" în care recunoștea primirea sumei de 3.000 dolari S.U.A., "reprezentând vânzarea unui autoturism marca M., restul sumei urmând să fie primit de la S.S.N.

în data de 19 ianuarie 2005". După redactarea înscrisului, inculpata Ie-a înmânat părților vătămate o cheie tip auto care, la încercările de deschidere a portierelor autoturismului s-a constatat că nu era cea potrivită. Sesizând acest aspect, S.R. și S.l. le-au cerut inculpaților restituirea banilor dar au fost amenințați cu acte de violență de soții P. Mai mult, inculpatul Priboi Gheorghe l-a agresat fizic pe S.l. În cursul urmăririi penale, situația de fapt reținută prin rechizitoriu a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: plângerea și declarațiile părții vătămate B.F.V., factura fiscală emisă de C. pentru convorbirile efectuate de partea vătămată în cursul lunii octombrie 2004 de pe telefonul său mobil nr. 072262XXXX, adresa R. Bacău din 11 februarie 2005, plângerea părților vătămate S.R.

și S.l., declarațiile părților vătămate S.R. și S.l., procesul - verbal de prezentare pentru recunoaștere după fotografie a inculpatului P.G. de către partea vătămată S.R., declarațiile martorilor C.M., F.M., S.I., S.M., F.M. și C.C., procesul - verbal de prezentare pentru recunoaștere după fotografie a inculpatului priboi Gheorghe de către partea vătămată B.F.V. și planșa foto aferentă, procesul - verbal de prezentare pentru recunoaștere după fotografie a inculpatei P.L. de către partea vătămată B.F.V. și planșa foto aferentă, procesul - verbal de prezentare pentru recunoaștere după fotografie a inculpatei P.L. de către S.l. și planșa foto, procesul - verbal de prezentare pentru recunoaștere după fotografie a inculpatului P.G.

de către S.l. și planșa foto, procesul-verbal de prezentare pentru recunoaștere după fotografie a inculpatei P.L. de către S.R. și planșa foto, acte emise de SC R. SRL și SC R.A. SRL, înscrisul olograf denumit "chitanță" întocmit de inculpata P.L. în luna decembrie 2004, procesul - verbal de confruntare dintre partea vătămată B.F.V. și inculpata P.L., adresa I.P.J. Bacău, copii acte ale autoturismului, copia înscrisului denumit "contract de vânzare - cumpărare" încheiat la data de 03 august 2004 între S.D. și B.F.V., copii acte autoturism M., adresa I.P.J. Bacău din 25 februarie 2005, adresa SC R. SRL din 05 martie 2005, copia declarației notariale dată de S.D., adresa O. România din 21 februarie 2005, procesul - verbal de confruntare între B.F.V.

și inculpatul P.G., copia ordinului de plată pentru suma de 300.000.000 lei plătită de SC R. SRL, declarațiile inculpaților P.G. și P.L. date în fața organelor de cercetare și respectiv în fața polițiștilor, cheia auto pusă la dispoziție de S.R. și S.l. și planșa foto, chitanța din 13 iulie 2004 emisă de societatea de Asigurare U.N.I.T.A. pe numele lui H.C., reprezentând asigurare de răspundere civilă auto pentru autoturism și polița de asigurare auto (răspundere civilă auto) emisă de U.N.I.T.A. pentru utilizatorul autoturismului, H.C. Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalul București, secția I penală, la data de 22 martie 2005 sub nr. 12380/3/2005. Mai înainte de a se da citire actului de sesizare a instanței și a de a se dispune începerea cercetării judecătorești, respectiv în ședința publică din data de 10 iunie 2005, s-a procedat la audierea părților civile B.F.V.

și S.l., cei doi precizând cu acest prilej natura și cuantumul despăgubirilor cu care au înțeles să se constituie părți civile în procesul penal. Prin încheierea de ședință pronunțată la data de 05 octombrie 2005, Tribunalul a respins motivat ca neîntemeiată cererea formulată de inculpații P.G. și P.L.I. cu privire la restituirea cauzei către procuror în temeiul art. 333 C. proc. pen. (text existent în reglementarea anterioară modificării C. proc. pen. prin Legea nr. 356/2006). În cursul cercetării judecătorești, în ședința publică din data de 20 ianuarie 2006, în condițiile art. 326 C. proc. pen., s-a procedat la audierea părții vătămate B.F.V. referitor la împrejurările de fapt ale cauzei, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.

La același termen de judecată în condițiile art. 323 C. proc. pen. a fost audiat și inculpatul P.G., declarația sa fiind de asemenea consemnată și atașată la dosar. În ședința publică din data de 17 februarie 2006 au fost audiați partea vătămată S.l. și inculpata P.L.I., iar la termenul din 21 martie 2006, au fost audiați sub prestare de jurământ religios martorii S.M. și C.G.M. La data de 18 aprilie 2006 a fost audiat tot sub prestare de jurământ religios și martorul S.I. Cu toate că, în scopul audierii părții vătămate S.R. în faza cercetării judecătorești, instanța a întreprins numeroase demersuri, constând în citarea sa cu mandat de aducere, efectuarea de verificări la Inspectoratul național de evidență a persoanei cu privire la vreo eventuală schimbare de domiciliu, citarea acestuia prin A.N.P., I.G.P.

și D.G.P.M.B., toate aceste demersuri au rămas fără nici un rezultat, audierea acestei părți vătămate de către instanță dovedindu-se practic imposibilă în condițiile în care numitul S.R. nu a putut fi localizat. Cu privire la martorul din lucrări, F.M., de asemenea instanța a epuizat toarte mijloacele procedurale puse la dispoziție de legiuitor pentru aducerea unui martor în instanță spre a fi audiat (martorul în discuții fiind citat în mod repetat cu mandat de aducere și chiar și amendat conform art. 198 alin. (2) C. proc. pen.) însă cu toate acestea audierea sa în cursul cercetării judecătorești nu a fost posibilă, astfel încât dându-se eficientă prevederilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen., la soluționarea cauzei au fost luate în considerare declarațiile acestui martor date în cursul urmăririi penale.

De asemenea cu privire la martorul S.D., instanța a uzitat de toate mijloacele procedurale avute la dispoziție pentru a asigura audierea acestuia în faza cercetării judecătorești, dispunând citarea acestuia cu mandat de aducere la adresa de domiciliu cunoscută, efectuând verificări la I.N.E.P. pentru a nu fi intervenit vreo eventuală modificare a adresei de domiciliu și dispunând citarea sa și prin A.N.P., I.G.P. și D.G.P.M.B. pentru a nu se afla cumva în vreun loc de deținere, însă în pofida acestor demersuri ale instanței, martorul în discuție nu a putut fi localizat astfel că și în cazul său s-a făcut aplicarea disp. art. 327 alin. (3) C. proc. pen., la soluționarea cauzei fiind avute în vedere declarațiile date de acesta în faza urmăririi penale.

În cursul activității de cercetare judecătorească instanța a apreciat că pentru soluționarea cauzei ar fi utilă și audierea în calitate de martor a numitului H.S.N., dispunând pe cale de consecință citarea acestuia atât la adresa de domiciliu cunoscută, cât și la Centrul pentru refugiați T.G., acolo unde rezultă că s-ar afla, din copia declarației depusă la dosarul cauzei de către partea vătămată B.F.V. (fila 155 dosar fond). La data de 18 aprilie 2006 cu adresa din 18 aprilie 2006 Centrul de cazare Otopeni a înaintat la dosarul cauzei declarația nr. 4067 din 18 aprilie 2006 dată de cetățeanul iranian - martorul H.S.N., conform căreia acesta se află în imposibilitate de a se prezenta la solicitarea instanței din cauza stării de sănătate precare.

Ulterior acestei date, martorul H.S.N. a fost citat I.C.C. Otopeni, iar ca răspuns la solicitarea expresă a instanței, cu adresa din 29 iunie 2006, Autoritatea pentru străini din cadrul MAI, a comunicat că cetățeanul iranian H.S.N.

s-a aflat în custodia Autorității pentru străini fiind cazat în Centrul de Cazare a Străinilor luați în custodie publică, Otopeni, în vederea punerii în executare a măsurii returnării dispuse împotriva sa, întrucât nu mai avea drept de ședere pe teritoriul României de la 19 iulie 2002 și întrucât împotriva sa nu fusese dispusă nici o măsură care să-i interzică părăsirea teritoriului țării noastre, la data de 03 mai 2006 a fost scos din România în direcția Istambul, totodată fiind dispusă și măsura interzicerii intrării în România pentru o perioadă de 1 an și 6 luni, respectiv până la data de 02 noiembrie 2007. În același sens, la data de 31 iulie 2006, la dosarul cauzei prin serviciul registratură al instanței o declarație scrisă din partea martorului H.S.N.

prin care acesta învederează împrejurarea că la data de 03 mai 3005 a fost expulzat din România cu interdicția de a nu mai intra pe teritoriul țării pe o perioadă de 1 an și 6 luni, întrucât nu i s-a acordat viză temporară de ședere, acesta fiind motivul pentru care nu se poate prezenta la termenul fixat pentru a fi audiat, acestei declarații fiindu-i atașată în xerocopie de c izia de interdicție din 15 februarie 2006 emisă de Autoritatea pentru străini - serviciul pentru străini Bacău.

În aceste condiții, instanța a constatat imposibilitatea audierii acestui martor în acest moment procesual, considerând totodată că amânarea cauzei pentru administrarea acestui mijloc de probă la o dată ulterioară ar echivala cu o tergiversare neîngăduită a soluționării prezentei cauze, conducând la încălcarea principiului celerității judecării cauzelor penale, cu atât mai mult cu cât ansamblul probator deja existent în cauză este considerat a fi suficient pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele. În conformitate cu prevederile art. 67 alin. (2) C. proc. pen. atât inculpații P.G. și P.L.I. cât și partea vătămată B.F.V., au administrat în faza cercetării judecătorești proba cu înscrisuri. În cadrul acestei probe, inculpații au depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri copia facturii fiscale din 12 octombrie 2004 emisă de SC A.C.

SRL, copia avizului de însoțire a mărfii din 12 octombrie 2004 emis de SC D. SRL, copia chitanței din 28 august 2004 pentru plata sumei de 17.710.000 conform facturii către SC A. SRL, copia adeverinței medicale emise la data de 18 martie 2005 prin care se atestă că inculpata P. L.I. suferă de depresie reactivă, polița de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto din data de 09 mai 2003 valabilă în perioada 01 iunie 2003 - 31 decembrie 2003 pentru autoturismul A. A. 8, precum și datele obținute de pe internet cu privire la situația firmelor SC R. SRL și SC R. SRL. La rândul său, partea vătămată B.F.V., a depus la dosarul cauzei în cadrul acestei probe următoarele înscrisuri: relații obținute de la Oficiul național al Registrului Comerțului cu privire la SC A.C.

SRL și la SC M. SRL, lista cu datele de identificare ale firmelor din jud. Bacău care intră sub incidența Legii nr. 314/2001 pentru nemajorarea capitalului social (a căror denumire începe cu A.N.), copia sentinței penale nr. 1 024 din 28 iulie 2003 pronunțată de Judecătoria Moinești, jud. Bacău prin care inculpatul P.G. a fost condamnat la o pedeapsă de 2 ani închisoare;constată ca fiind grațiată condiționat conform art. 1 din Legea nr. 543/2002, copia declarației de martor dată de numitul H.S.N. în dosarul de urmărire penală nr. 1421/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, adresa A.N.A.F. Moinești cu privire la furnizarea de date referitoare la SC A.C. SRL, declarația notarială dată de numitul S.D., autentificată din 11 martie 2005 de B.N.P.R.E.G.

Brașov, declarațiile numitului P.D., asociat al firmei SC D. SRL date în fața organului de cercetare penală din cadrul Poliției Comănești, declarația martorei G.L., dată la Secția 15 Poliție, adresa din 07 iunie 2005 a CN I.N. SA prin care se oferă date cu privire la factura și chitanța, precum și cu privire la avizul de însoțire a mărfii și adresa din 19 iunie 2005 a A.N.A.F. – D.G.F.P. Bacău, Structura de Administrare Fiscală - Activitatea de Control Fiscal cu privire la verificările efectuate referitor la înregistrarea în contabilitatea SC A. C. SRL a facturii din 28 august 2004 și a chitanței din 28 august 2004. La ultimul termen de judecată acordat în cauză apărătorul ales al inculpaților a solicitat suplimentarea probatoriului prin emiterea unei adrese către Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru a se comunica numele administratorilor SC R. SRL, SC R. SRL și SC B.Y.C.

SRL în vederea audierii ulterioare a acestora pentru a se stabili raporturile juridice existente între aceste firme privind plata sumei de 300.000.000 lei cu OP nr. 10 din 08 aprilie 2004, însă Tribunalul a apreciat că în raport cu obiectul judecății și cu probatoriul administrat până în acest moment procesual, probele ce se solicită a fi administrate apar ca neutre cauzei, cererea fiind ca atare respinsă. Din analiza coroborată a întregului ansamblu probator administrat în cauză în faza urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, cu privire la cele două aspecte infracționale deduse judecății, Tribunalul retine următoarele: Cu privire la fapta consemnată la punctul 1 din rechizitoriu: Autoturismul marca A. A. 8 an de fabricație 1995 a fost achiziționat de către inculpata P.L.I.

la data de 12 februarie 2003 de la SC E.G. SA, pentru prețul de 238.000.000 lei conform facturii fiscale din 12 februarie 2003. Conform adresei din 12 ianuarie 2005 a Serviciului de Evidentă Informatizată a Persoanei Bacău - Compartimentul Regim Permise Auto și Certificate înmatriculare (fila 107 d.u.p.), precum și documentelor de identificare a autoturismului marca A. A. 8 (certificat de înmatriculare, carte de identitate a vehiculului și certificat de autenticitate - filele 89-91 d.u.p., 102, 103, 113 și 114 d.u.p.), acest autoturism a fost înscris în circulație pe numele inculpatei P.L.I. începând cu data de 27 iunie 2003. În luna martie 2004, la odată ce nu a putut fi determinată cu exactitate, autoturismul în discuție a fost cumpărat de la inculpata P.L.I.

de către numitul S.D., prețul acestei tranzacții în cuantum de 300.000.000 lei, fiind achitat prin intermediul ordinului de plată nr. 10 din 08 aprilie 2004, emis din dispoziția SC R. SRL, de către SC R. SRL către SC B.C. SRL Comănești la indicația expresă a inculpatei (fila 164 d.u.p.). În privința existenței acestei tranzacții instanța are în vedere următoarele aspecte probatorii. Conform adresei emisă la data de 23 februarie 2005 de către SC R. SRL, prin reprezentantul său legal C.R.M., la solicitarea organelor de cercetare penală din cadrul Secției 15 Poliție, s-a comunicat că ordinul de plată nr. 10 din 08 aprilie 2004 în valoare de 300.000.000 lei, emis din dispoziția SC R. SRL, de către SC R. SRL către SC B.Y.C.

SRL Comănești și plătit prin B.R.D. – G.S.G. Comănești, reprezintă contravaloarea unui autoturism A. A. 8 cu nr. de înmatriculare, plătit la ordinul său de către SC R. SRL Onești, pentru P.L.I., care a indicat virarea banilor la SC B.Y.C. SRL Comănești, efectuarea acestei plăți fiind dispusă la solicitarea lui S.D. pentru compensarea unor relații comerciale cu societatea acestuia (fila 69 d.u.p.). În același sens este și adresa nr. 1 din 05 martie 2005 emisă la solicitarea organelor de cercetare penală din cadrul Secției 15 Poliție, de către SC R. SRL Onești, reprezentantă de asociatul H.S.N., conform căreia ordinul de plată nr. 10 din 08 aprilie 2004 emis de SC R. SRL la ordinul SC R. SRL Brașov, beneficiar fiind SC B.Y.C.

SRL Comănești, în valoare de 300.000.000 lei plătit prin B.R.D. - G.S.G., reprezintă contravaloarea unui autoturism A. A. 8, an de fabricație 1995, achiziționat pentru S.D. de la P.L.I. care a indicat efectuarea plătii în contul SC B.C. SRL Comănești (fila 122 d.u.p.). De asemenea aceste aspecte sunt confirmate și de proba extrajudiciară pe care o reprezintă declarația notarială dată de numitul S.D. la data de 11 martie 2005, conform căreia a fost proprietarul autoturismului marca A. A. 8, an de fabricație 1995, pe care Ie-a cumpărat de la numita P.L.I. din localitatea Moinești prețul fiind achitat de către SC R. SRL Brașov (care avea față de el o datorie egală cu prețul autoturismului), către SC B.C.

SRL (la care proprietara autoturismulului P.L. era datoare cu aceeași sumă - filele 230 d.u.p. și 170 dosar fond). Nu în ultimul rând împrejurarea înstrăinării de către inculpata P.L.I. în luna martie 2004, a autoturismului A. A. 8 și a achitării contravalorii acestuia prin intermediul ordinului de plată nr. 10 din 08 aprilie 2004 este dovedită și cu declarația dată în calitatea de martor de numitul H.S.N., la data de 25 mai 2005, în fața organelor de cercetare penală din cadrul Secției 15 Poliție, în lucrarea penală nr. 0326/2005, declarație care chiar dacă constituie pentru cauza de față o probă extrajudiciară, fiind dată într-o altă cauză penală, ea prezintă totuși o relevanță însemnată și pentru lămurirea aspectelor deduse judecății în prezenta cauză întrucât se coroborează cu alte mijloace de probă administrate în această cauză.

Astfel, în cuprinsul acestei declarații, martorul H. S.N. afirmă că pentru plata autoturismului A. A. 8 , cumpărat de la inculpata P.L.I., el a emis ordin de plată prin intermediul firmei sale SC R. SRL în valoare de 300.000.000 lei către o firmă indicată de inculpată (filele 155157 dosar fond). Pentru preluarea autoturismului marca A. A. 8 de la vânzătoarea P.L.I., la Moinești județul Bacău s-au deplasat în cursul lunii martie 2004 numiții S.R. și S.D., aceștia primind autoturismul în stare de funcționare, după care l-au dus apoi în Municipiul Râmnicu Vâlcea, unde își avea domiciliul numitul S.R. Conform declarațiilor numiți lor S.R. (filele 31-34 d.u.p.), S.l. (filele 26-29 d.u.p. și 142143 dos.

fond) și H.S.N. (declarație extrajudiciară aflată la filele 155-157 dosar fond) autoturismul în discuție s-a aflat neîntrerupt pe raza Municipiului Râmnicu Vâlcea, din luna martie 2004 și până în luna august 2004, rămânând în posesia lui S.R. care îl parca adesea la domiciliul său. La data de 03 august 2004, numitul S.D. a vândut autoturismul A. A. 8, către partea vătămată B.F.V., la prețul de 10.000 euro. Tranzacția dintre cele două părți a fost consfințită prin întocmirea înscrisului sub semnătură privată intitulat "contract de vânzare - cumpărare" (fila 94 d.u.p.). Înstrăinarea autoturismului A. A. 8 de către martorul S. D. către partea vătămată B.F.V. este dovedită, în afară de susținerile în acest sens ale părții vătămate și de înscrisul sub semnătură privată sus menționat și de declarațiile numiților S.R.

(filele 31-34 d.u.p. care afirmă că în luna august 2004 a venit cu autoturismul în București și l-a predat lui B.F.V., deoarece S.D. i-l vânduse acestuia, predând noului proprietar actele și cheile mașinii) și S.l. (filele 26-29 d.u.p. și 142, 143 dosar fond care precizează că în luna august 2004 a aflat că S.D., care este colaboratorul său, a vândut autoturismul A. A. 8 unui jurist din București) de declarația notarială dată de numitul S.D. (fila 230 d.u.p. și 170 dosar fond - conform căreia autoturismul A. A. 8 a fost înstrăinat pentru prețul de 10.000 euro numitului B.F.V.), de declarația martorului H.S.N. audiat într-o altă cauză penală de către organele de cercetare penală (filele 155-157 dosar fond - din care rezultă că S.D.

i-a spus lui S.R. să ducă mașina la București, pentru că a vândut-o lui B.F.V.), precum și de adresa din 05 martie 2005 emisă de SC R. SRL (fila 122 d.u.p. prin care se precizează că autoturismul AUDI A8 a fost vândut de S.D. la data de 03 august 2004 lui B.F.V.). Începând cu data de 03 august 2004, autoturismul AUDI A8 s-a aflat în permanență în posesia părții vătămate B.F.V.

care s-a comportat față de bun ca un adevărat proprietar, nefiind tulburat de nimeni în exercitarea posesiei și având convingerea fermă că mașina pentru care plătise prețul de 10.000 euro îi aparține și că nu va întâmpina nici un fel de dificultăți la înmatricularea acesteia pe numele său, chiar dacă în acte figura ca proprietar o altă persoană decât cea cu care încheiase contractul de vânzare-cumpărare din 03 august 2004. Aspectul posesiei exercitată de către partea vătămată asupra autoturismului Audi A8 începând cu data de 03 august 2004, vehement contestat de către inculpați, rezultă însă cu prisosință din mai multe mijloace de probă administrate în cauză după cum urmează. Astfel, potrivit susținerilor părții vătămate B.F.V., cuprinse în plângerea penală și declarațiile date în cele două faze procesuale epuizate până în prezent (urmărire penală și judecată în fond), de la data de 03 august 2004 când a cumpărat autoturismul de la numitul S.D.

și până la data de 23 octombrie 2004, când a fost deposedat de el, a avut posesia continuă a acestuia. Aceste afirmații ale părții vătămate sunt confirmate de declarațiile martorilor S.I. (filele 75 d.u.p. și 206-207 dosar de fond) și S.M. (fila 76 d.u.p. și 183-184 dosar fond). În declarațiile sale martorul S.I. afirmă că în luna august 2004, partea vătămată B.F. a achiziționat au autoturism Audi A8, de culoare neagră, pe care i I- a prezentat personal atât în exterior cât și în interior, cu acest prilej observând că tapițeria mașinii era din piele de culoare deschisă, iar despre caracteristicile mașinii, a observat că era un autoturism hidramat. Mai precizează martorul că a văzut acest autoturism parcat în fața blocului unde locuiește partea vătămată și că a aflat de la acesta că nu prea îl folosește datorită faptului că ar consuma prea mult carburant.

În același sens sunt și declarațiile martorului S.M. care precizează că în luna august 2004 partea vătămată i-a prezentat un autoturism Audi A8, de culoare închisă, probabil neagră, cu nr. de înmatriculare cu inițialele județului Bacău și literele D.D.V., acest autoturism fiind parcat în fața blocului unde locuiește partea vătămată. Mai arată martorul că în prezența părții vătămate a examinat mașina, atât în interior cât și în exterior, observând că acesta avea o tapițerie din piele de culoare deschisă, era hidramat și avea un motor puternic cu o capacitate cilindrică de peste 4200 cm 3 , totodată aflând de la partea vătămată că nu prea îl folosește întrucât consumă mult carburant.

De asemenea mai susține martorul că în luna septembrie 2004 partea vătămată a garat autoturismul AUDI A8 într-un parc auto situat în apropierea târgului Vitan Bârzești, dat fiind faptul că nu-l prea folosea și avea nevoie de bani pentru a face unele reparații, el personal văzând mașina în această locație. De asemenea posesia exercitată începând cu data de 03 august 2004 de către partea vătămată B.F.V. asupra autoturismului marca Audi A8 este ilustrată fără echivoc și de împrejurarea că acesta a prezentat organelor judiciare în cursul urmăririi penale originalul poliței de asigurare de răspundere civilă obligatorie valabilă pentru perioada 01 iulie 2004 - 31 decembrie 2004 încheiată pentru acest autoturism cu societatea de asigurări U.N.I.T.A.

și chitanța de plată a acestei poliție de asigurare, înscrisuri pe care le primise de la S.R. la data de 03 august 2004, odată cu autoturismul cumpărat de la S. D. și care au fost atașate în dosarul de urmărire penală la filele 220 și 221. Totodată partea vătămată B.F.V. a predat organelor de cercetare penală și cea de-a doua cheie a autoturismului Audi A8, pe care o primise împreună cu dublura sa, la data preluării în posesie a autoturismului cumpărat de la S.D., iar acest fapt dovedește odată în plus posesia exercitată de acesta asupra autoturismului, cu atât mai mult cu cât inculpații nu au fost în măsură să ofere nici o explicație cu privire la acest aspect (cheia predată de partea vătămată lucrătorilor de poliție și folosită ca mijloc de probă în cauză de față se găsește în plicul sigilat atașat la fila 207 d.u.p., asupra acesteia efectuându-se și fotografii judiciare conform planșei foto de la fila 219 d.u.p.).

În ziua de 20 octombrie 2004, partea vătămată F.V. a fost sunat de către numitul S.D., de la care în luna august achiziționate autoturismul marca Audi A8 și care știind că partea vătămată era cam nemulțumit de consumul mare de carburant al acestei mașini ( 15-17 I benzină/100 Km), i-a propus acestuia să schimbe autoturismul Audi cu unul marca Mercedes an de fabricație 1997, despre care a precizat că este proprietatea sa, dar se află în posesia soților P. din localitatea Moinescu, cărora le-a fost lăsat cu titlu de garanție pentru un împrumut acordat de aceștia în cuantum de 10.000 dolari S.U.A. Cu același prilej, numitul S. D. i-a comunicat că încă nu a restituit soților P. suma împrumutată, dar dacă el va fi de acord cu efectuarea schimbului de mașini în contul datoriei pe care o avea fată de soții P., le va da acestora autoturismul marca Audi A8, plus suma de 1.000 dolari S.U.A.

pe care urma să i-o trimită pentru a o remite inculpaților în momentul realizării schimbului, precizând totodată că deja vorbise cu aceștia din urmă despre eventualitatea acestui schimb. Considerând propunerea făcută de numitul S.D. o tranzacție profitabilă, mai ales că autoturismul Mercedes că-i fusese oferit la schimb funcționa cu motorină, partea vătămată s-a declarat de acord cu efectuarea schimbului în aceste împrejurări comunicându-i-se de către numitul S.D. numerele de telefon ale persoanei în posesia căreia se afla autoturismul marca Mercedes și cu care urma să i-a legătura pentru a se întâlni în vederea realizării schimbului) și permițându-i totodată acestuia să dea numărul său de telefon respectivei persoane.

La scurt timp după această convorbire telefonică purtată cu numitul S.D., partea vătămată a fost sunat de către inculpata P.L.I. care s-a recomandat cu numele de N. și care I-a întrebat dacă este de acord cu propunerea făcută de S.D., iar la răspunsul său, afirmativ acesta i-a spus că va fi de foarte mulțumit de mașină întrucât consumă 7 litri de motorină la 100 Km și că la rândul său este foarte bucuroasă și va recuperat datoria de la S.D. Întrucât cu acest prilej, partea vătămată și inculpata nu au reușit să stabilească data la care ar fi urmat să se întâlnească pentru realizarea schimbului de mașini, a rămas stabilit ca inculpata să contacteze telefonic pe partea vătămată peste câteva zile.

Pe data de 22 octombrie 2004, numitul S.D. i-a trimis părții vătămate on - line, la oficiul poștal nr. 61, suma de 31.000.000 lei pentru a o remite inculpatei P.L. la momentul efectuării schimbului', adăugând personal la această sumă 2.000.000 lei astfel încât să totalizeze echivalentul a 1.000 dolari S.U.A. către S.D. îi promisese inculpatei că i se va da. Tot în data de 22 octombrie 2004, partea vătămată și inculpata au purtat mai multe convorbiri telefonice, convenind să se întâlnească în vederea realizării schimbului la jumătatea drumului dintre București și Bacău, respectiv la intrarea în Municipiul Buzău dinspre Râmnicul Sărat. Această întâlnire a fost fixată pentru ziua de 23 octombrie 2004 ora 13,30, inculpata cerându-i în mod expres ca la întâlnire să nu vină însoțit de alte persoane, motivându-și solicitarea prin aceea că este femeie și îi este frică să nu fie păcălită.

În pofida aceste solicitări exprese a inculpatei, pentru a nu fi singur pe traseu și pentru că nu cunoștea persoana cu care urma să se întâlnească, partea vătămată l-e a cerut unor doi amici de-ai săi, martorii C.M. și F.M., să-l însoțească la întâlnirea ce urma a avea loc la marginea Municipiului Buzău. Astfel, însoțit de martorii, C.M. și S.M., partea vătămată s-a deplasat în dimineața zilei de 23 octombrie 2004 cu autoturismul Audi A8, în Municipiul Buzău, parcând mașina în așteptarea inculpatei în incinta benzinăriei M. de la marginea orașului, pe ruta ce duce spre Râmnicul Sărat. Pe drumul către Municipiul Buzău, partea vătămată gândindu-se ca nu cumva să intervină vreo problemă în timpul întâlnirii pe care urma să o aibă cu inculpata, i-a înmânat martorului F.M.

care a călătorit pe bancheta din spate a autoturismului Audi A8, atât talonul mașinii, cât și suma de 33.000.000 lei, iar acesta din urmă a pus banii în buzunar, iar talonul mașinii l-a introdus într-un buzunar exterior aflat în spatele autoturismului din dreapta față, fără ca partea vătămată să aibă cunoștință de o atare împrejurare. Inculpata nu a ajuns la locul de întâlnire la ora stabilită motiv pentru care aflându-se în drum spre Buzău, l-a sunat de două ori pe partea vătămată pe telefonul mobil de la posturile telefonice cu nr. 07454XXXXX și 07425XXXXX, pentru a se asigura că acesta nu pleacă de la locul stabilit. Cu o întâlnire de aproximativ o oră față de ora stabilită pentru întâlnire, inculpata a sosit la locul convenit cu partea vătămată ca punct de întâlnire acesta deplasându-se cu autoturismul marca Mercedes, condus de un tânăr.

Autoturismul Mercedes a fost parcat în spatele autoturismului Audi A8, după care inculpata a coborât din acesta și s-a îndreptat către partea vătămată, cerându-i acestuia ca cei doi prieteni care îl însoțeau că se îndepărteze, întrucât înțelegerea a fost să vină singur la întâlnire. În acest context, martorii F.M. și C.M. care-l însoțeau pe partea vătămată, s-au retras la o distanță de circa 10 metri față de locul unde erau parcate cele două mașini, după care partea vătămată a fost invitat să vizioneze autoturismul Mercedes, atât în exterior cât și în interior, acesta declarându-se mulțumit de modul în care se prezenta mașina. In continuare, inculpata i-a solicitat părții vătămate să-i prezinte și el autoturismul Audi A8 pe care urma să-l primească la schimb, în acest scop cei doi urcând în mașină, inculpata așezându-se pe scaunul șoferului, iar partea vătămată pe scaunul din dreapta față.

Potrivit susținerilor izolate ale părții vătămate în timp ce se aflau în interiorul autoturismului Audi A8, inculpata i-a cerut cheia mașinii pentru a vedea cum funcționează motorul, însă el a condiționat înmânarea cheii autoturismului Audi în predarea chei lor de la Mercedes, lucru cu care inculpata a fost de acord, iar în momentul în care a îndreptat cheia de la Audi spre ea, aceasta i-a smuls cheia din mână și a coborât din mașină țipând. Sub acest aspect, al incidentului petrecut între partea vătămată și inculpat în timp ce se aflau în interiorul autoturismului Audi A8, tribunalul constată că nu pot fi reținute susținerile părții vătămate în sensul că i-ar fi smuls cheia autoturismului din mână, întrucât în condițiile art. 75 C. proc.

pen., aceste susțineri ale părții vătămate nu sunt confirmate de nici un alt mijloc de probă administrat în cauză. Astfel, așa cum s-a precizat în cele ce preced, martorii C.M. și F.M., care l-au însoțit pe partea vătămată la această întâlnire, la cererea inculpatei s-au îndreptat de locul unde erau parcate cele două mașini, astfel în mod obiectiv nu au putut să vadă și să audă ceea ce s-a întâmplat între părți în timp ce se aflau în interiorul mașinii aspect relevat în depozițiile lor chiar de către cei doi martori. Pe de altă parte, inculpata " nu a recunoscut nici un moment, nici măcar că s-ar fi întâlnit în ziua de 23 octombrie 2004 cu partea vătămată la locul mai sus precizat, astfel că nici nu se poate pune problema utilizării declarațiilor acesteia, în condițiile art. 69 C. proc.

pen. referitor la circumstanțele de fapt supuse analizei "in dubio pro reo", instanța nu va reține că partea vătămată ar fi fost deposedat prin violență (smulgere) de cheia autoturismului Audi A8, ci că inculpata a intrat în posesia acestei chei cu acordul părții vătămate, însă doar pentru a putea verifica modul de funcționare al motorului. În momentul în care inculpata a coborât din autoturismul Audi A8 având în mână cheia acestei mașini, astfel cum rezultă din declarațiile concordante ale părții vătămate și ale martorilor C.M. și F.M., aceasta a început să țipe că ea este adevăratul proprietar al mașinii, că S.D. are față de ea datorii de 40.000 dolari S.U.A. și nu de 10.000 dolari S.U.A. și că nu îi va restitui mașina până ce acesta nu-i va achita datoria.

În timp ce inculpata urla și făcea atmosferă partea vătămată străduindu-se să-i explice cum că el a achitat integral prețul autoturismului Audi A8, în zonă și-a făcut apariția inculpatul P. G., soțul inculpatei P.L., care s-a recomandat cu numele de D. și a spus răspicat că el este proprietarul mașinii Audi, că S.D. are să-i dea o sumă de bani și că în consecință el va plecat cu ambele mașini. În încercarea de a lămuri problema, partea vătămată l-a apelat pe numitul S.D., explicându-i pe scurt ceea ce s-a întâmplat, cu acesta vorbind la telefon și cu doi inculpați, care pe un ton amenințător i-au spus că vor afla de la V. și la basarabenii lui pentru a se ocupa de el și de iranian (H.S.N.). În ciuda insistențelor părții vătămate de a-i restitui cheile autoturismului Audi, inculpații au refuzat categoric, iar atunci când partea vătămată i-a spus inculpatei P.L.

că nu-i va da talonul mașinii aceasta a replicat că nici nu e nevoie întrucât îl va declara pierdut. Fără să-i mai dea vreo altă explicație, cei doi inculpați s-au urcat în autoturismul Audi A8 și au părăsit zona fără a avea deci consimțământul părții vătămate. în același timp a fost pus în mișcare și autoturismul Mercedes, care era condus de tânărul care o însoțise pe inculpată la venire. Rămânând fără mașină, partea vătămată și cei doi prieteni ai săi, martorii C.M. cu un maxi taxi, pe drumul de întoarcere partea vătămată aflând de la martorul F.M. că acesta pusese talonul autoturismului Audi în buzunarul exterior aflat în spatele scaunului dreapta față, astfel că odată cu mașina fusese luat și acest document.

Activitatea infracțională a inculpaților, astfel cum a fost descrisă în cele ce preced este dovedită cu următoarele mijloace de probă care se coroborează în ansamblul lor și infirmă prezumția relativă de nevinovăție operantă conform disp. art. 5 2 C. proc. pen. și art. 66 alin. (1) C. proc. pen., plângerea penală și declarațiile părții vătămate B.F.V. care afirmă că la data de 03 august 2004 a cumpărat de la numitul S.D. cu suma de 10 000 dolari S.U.A. autoturismul marca Audi, asupra căruia și-a exercitat în mod continuu netulburat posesia și folosința până la data de 23 octombrie 2004, când, la propunerea lui S.D. s-a întâlnit la marginea orașului Buzău cu inculpata P.L.I. pentru a schimba cu aceasta autoturismul Audi A8 cu un Mercedes ce se afla în posesia acesteia, fiindu-i lăsat în gaj de către S.D.

pentru a garanta restituirea unui împrumut însă cu prilejul acestei întâlniri schimbul de mașini asupra căruia conveniseră în prealabil nu a mai avut loc, ci inculpata, ajutată fiind și de soțul său P.G., la deposedat de autoturismul Audi A8, fără consimțământul său (filele 10-13, 21-23 d.u.p. și 120 - 122 dosar fond) declarațiile martorilor C.M. și F.M.

care relatează cum la solicitarea părții vătămate B.F.V., l-a însoțit pe acesta în ziua de 23 octombrie 2004 în orașul Buzău, unde s-a întâlnit cu inculpata Priboi Laura Ileana, într-o benzinărie de la marginea orașului în scopul că partea vătămată și inculpata să schimbe între ei autoturismul Audi A8 care se afla în posesia părții vătămate, începând cu data de 03 mai 20004 când îl cumpărase de la numitul S.D., cu un autoturism Mercedes deținut de inculpată, însă acest schimb nu s-a mai realizat întrucât, inculpata, după ce a urcat împreună cu partea vătămată în autoturismul Audi, la scurt timp a coborât din mașină având în mână cheia autoturismului și a început să țipe că e mașina ei și că nu-i va mai permite părții vătămate să plece cu ea, la fața locului făcându-și apariția în acest moment și inculpatul P.G.

care a făcut aceleași afirmații, iar apoi, fără consimțământul părții vătămate, cei doi inculpați au părăsit zona atât cu autoturismul AUDI ce aparținea părții vătămate, cât și cu Mercedes-ul pe drumul de întoarcere constând că martorul F.M. căruia partea vătămată îi încredințase spre păstrare talonul autoturismului Audi, uitase acest document, în mașina pe care o luase inculpata fără învoirea părții vătămate (respectiv în buzunarul din spatele scaunului dreapta față (filele 39-42 și 43 -46 d.u.p. și filele 185187 dosar fond), procese verbale întocmite de organele de cercetare penală cu ocazia recunoașterii inculpaților P.G. și P.L.I.

de pe planșa cu fotografii judiciare, ca fiind cei care la data de 23 octombrie 2004 l-au deposedat de autoturismul marca Audi A8 și planșele cu fotografii judiciare realizate în acest context ( filele 48-54 d.u.p.) procese verbale întocmite de lucrătorii de poliție cu prilejul realizării confruntării dintre partea vătămată și cei doi inculpați, ocazie cu care partea vătămată și-a menținut în totalitate acuzații le la adresa celor doi (fii. 139 -149 d.u.p.) factura fiscală, emisă de C. pentru abonamentul "Cabinet Individual de Avocatură B.F.V.

căruia îi aparține nr. de apel 07226XXXXX (fila 15 d.u.p.); listingul convorbirilor telefonice purtate în perioada 21 - 24 octombrie 2004 de pe telefonul mobil cu nr. 077226XXXXX aparținând părții vătămate din care rezultă că în această perioadă a vorbit la telefon cu inculpata P.L., care a folosit posturile telefonice cu nr. 07425XXXXX ( la datele de 22 și 23 octombrie 2004) și nr. 02343XXXXX (la data de 23 octombrie 2004) 8 fila 16 d.u.p.), listingul convorbirilor telefonice efectuate în luna octombrie 2004 de la postul telefonic R. nr. 0234363029 aparținând abonamentului C.P. (mama inculpatei P.L.) din care rezultă că de la acest post telefonic a fost apelat partea vătămată, la nr. de mobil 1722629227 în zilele de 22, 23 și 27 octombrie 2004 (filele 17-20 d.u.p.), adresa din 21 februarie 2005, emisă de O. România SA conform căreia s-a comunicat că pentru nr. de telefon 07454XXXXX a fost încheiat la data de 13 mai 2003 un contract de către C.N.

(tatăl inculpatei P.L.), trimițându-se totodată și lista convorbirilor telefonice aferente numerelor 07425XXXXX și 07454XXXXX, rezultând astfel că de la nr. de 07453XXXXX au fost purtate convorbiri telefonice cu partea vătămată B.F. V. (care folosea nr. 07226XXXXX) în data de 23 octombrie 2004 ora 11:31, 14:34 și 14:35 (filele 124 -138 d.u.p.), declarațiile martorului S.M. conform cărora într-un week-end de la sfârșitul lunii octombrie 2004 a fost sunat de către partea vătămată B.F.V. care i-a spus că se afla într-un microbuz ce vine de la Buzău către București întrucât a rămas fără mașină și urmează să-i povestească ce s-a întâmplat, atunci când se vor întâlni) fila 184 dosar fond); originalul poliței de asigurări de răspundere civilă obligatorie valabilă pentru perioada 10 iunie 2004 - 31 decembrie 2004, încheiată cu societatea de asigurări U.N.I.T.A.

SA pentru autoturismul Audi A8 și chitanța de plată a acestei polițe de asigurare, ambele documente fiind predate organelor de cercetare penală de către partea vătămată B.F.V. (filele 220 - 221 d.u.p.) cea de-a doua cheie a autoturismului Audi A8, rămasă în posesia părții vătămate B.F.V. și care a fost predată de acesta organelor judiciare în cursul urmăririi penale (atașată la dosar în plicul aflat la fila 207 d.u.p.), declarația inculpatului P.G. dată în faza cercetării judecătorești 8 fila 123 dosar fond) conform căruia crede că soția sa a avut nr. de mobil 07425XXXXX și 07454XXXXX, iar nr. de telefon 02343XXXXX aparținea mamei soției sale (cu care din probele administrate în cauză, rezultă că locuiau împreună în același apartament și cei doi inculpați).

În ceea ce privește poziția procesuală a inculpaților se remarcă faptul că atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești aceștia au negat în permanență săvârșirea vreunei infracțiuni față de partea vătămată B.F.V., apărările lor vizând negarea oricăror relații avute cu acesta sau cu numitul S.D., precum și contestarea existenței vreunei posesii sau detenții exercitată de partea vătămată asupra autoturismului Audi A8, după care cu prilejul dezbaterilor ce au avut loc asupra fondului cauzei s-a observat o schimbare a strategiei de apărare, de această dată fiind contestată numai legitimarea posesiei exercitată de către partea vătămată în condițiile în care nu ar fi primit bunul de la adevăratul proprietar.

În afară de faptul că declarațiile inculpaților de nerecunoaștere a faptei comise la data de 23 octombrie 2004 sunt confirmate de ansamblul probelor de vinovăție existente în cauză, astfel cum au fost expuse și analizate în cele ce preced, aceste declarații, dovedindu-se a fi vădit nesincere, considerăm că se impun a fi făcute unele comentarii cu privire la apărările inculpaților prin care au contestat ieșirea din posesia lor a autoturismului marca Audi A8 și exercitarea vreunui act de posesie de către partea vătămată asupra acestui bun în perioada august octombrie 2002. Astfel, se constată că pentru ilustrarea acestor aspecte, inculpații au depus la dosarul cauzei copia facturii fiscale din 28 august 2004, emisă de SC A.C.

SRL și copia chitanței din 28 august 2004, prin care se tinde a se face dovada efectuării la data sus - menționată a unor reparații la auto Audi A8, al căror cost în cuantum de 17.710.000 lei ar fi fost suportat de către inculpata P.L.I., precum și avizul de însoțire a mărfii din 12 octombrie 2004, prin care se tinde a se face dovada achiziționării de către incul