ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3653/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3653/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursurilor penale de față:

Tribunalul București, secția a II-a penală, prin sentința

penală nr. 1431 din 2 decembrie 2008, în baza art. 12 alin. (1) și (2) din

Legea nr. 678/2001 l-a condamnat pe inculpatul C.C.N. (fiul lui G. și V.), la 7

(șapte) ani închisoare.

În baza art. 13 alin. (1) și (3) cu

referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001 l-a condamnat pe

inculpat la 9 (nouă) ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat pe

lângă fiecare din pedepsele sus-amintite pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) pe o durată de 9 ani.

În baza art. 33 lit. a raportat la art.

34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9

ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. a

aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă și pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e), C. pen. pe o

durată de 9 ani.

A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a),

b), d), e) C. pen.

A constatat că inculpatul este

arestat în altă cauză.

În baza art. 88 C. pen. a dedus

perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului, din pedeapsa

aplicată, respectiv de la 15 martie 2005 la 10 noiembrie 2005.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art.

12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a)

C. pen. a condamnat pe inculpatul P.N. (fiul lui N. și E.), la o pedeapsă de 7

(șapte) ani închisoare.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art.

13 alin. (1) și (3) cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. a condamnat pe același inculpat P.N. la o

pedeapsă de 9 (nouă) ani închisoare.

În baza art. 61 C. pen. a revocat

liberarea condiționată privind restul de pedeapsă rămas neexecutat de 363 zile

din pedeapsa de 4 ani și 3 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 894/2003

a Judecătoriei Slobozia și a contopit acest rest cu fiecare pedeapsă, aplicând

inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv de 7 ani și de 9 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. a aplicat pe

lângă fiecare din pedepsele sus-amintite pedeapsa complementară a interzicerii

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o durată de 9

ani.

În baza art. 33 lit. a) raportat la art.

34 lit. b) C. pen. a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9

ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. a

aplicat inculpatului pe lângă pedeapsa rezultantă și pedeapsa complementară a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), d), e) C. pen. pe o

durată de 9 ani.

A făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a),

b), d), e) C. pen.

A constatat că inculpatul este

arestat în altă cauză.

În baza art. 88 C. pen. a dedus

perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului din pedeapsa

rezultantă aplicată, respectiv de la 15 martie 2005 la 10 noiembrie 2005.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc.

pen., a obligat fiecare inculpat la plata a câte 4.000 lei cheltuieli judiciare

către stat.

Onorariile avocatului din oficiu au

fost avansate din fondurile M.J.L.C.

Pentru a pronunța această soluție

prima instanță a reținut că:

Prin rechizitoriul nr. 481/D/P/2005

al Parchetul de pe lângă D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial București au fost

trimiși în judecată, împreună cu alte persoane inculpații C.C.N., pentru

săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12, alin. (1), (2)

și art. 13 alin. (1) și (3) C. pen. cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din

Legea nr. 678/2001 cu aplic, art. 33 lit. a) C. pen. și P.N. pentru săvârșirea

infracțiunii prev. de art. 26 raportat la art. 12 alin. (1), (2) lit. a) și art.

13 alin. (1) și (3) C. pen. cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea 678/2001

cu aplic. art. 33 lit. a) și art. 37 lit. a) C. pen.

În cauza a fost pronunțata sentința

penala nr. 677 din 14 mai 2007 a Tribunalului București, secția I-a penala,

sentința împotriva căreia au declarat apel inculpații, arătând ca judecata a

fost făcută în lipsa inculpatului C. care se afla în stare de arest la Penitenciarul Slobozia, nefiind adus. Prin Decizia penală nr. 283 din 29 august 2007 a Curții

de Apel București au fost admise apelurile celor doi inculpați, a fost

desființată sentința și s-a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond.

Și împotriva acestei decizii a

formulat recurs inculpatul C., dar întrucât la termenul din 17 octombrie 2007

acesta și-a retras recursul formulat, cauza a fot trimisă spre rejudecare

Tribunalului București, fiind înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 11700/3/2007.

Prin actul de sesizare se reține în

sarcina celor doi inculpați că în cursul anilor 2004 - 2005, prin amenințare și

violență au recrutat și găzduit persoane de sex feminin, unele minore, în

scopul practicării prostituției, obținând prin aceasta diferite sume de bani.

În faza de urmărire penală, s-au

administrat probe, declarațiile părților vătămate, declarațiile inculpaților,

declarațiile martorilor proces-verbal de confruntare, procese-verbale de

percheziție, procese-verbale de prezentare planșe foto și recunoaștere.

În faza cercetării judecătorești,

s-a procedat la reaudierea inculpaților care au avut poziții de nerecunoaștere

totală a faptelor, arătând că fetele respective au locuit în imobilul lui C. sau

veneau în vizită, dar nu erau obligate să rămână acolo și nici să se

prostitueze. În ceea ce privește audierea părților vătămate S.R., P.D. și M.C.A.M.,

aceasta nu a fost posibilă, deși instanța a folosit toate mijloacele

procedurale avute la dispoziție, așa cum rezultă din procesele verbale anexate

la dosarul cauzei, astfel încât în final a făcut aplicarea dispozițiilor art. 327

alin. (3) C. proc. pen., urmând ca instanța să țină seama de declarațiile

acestora date în faza de urmărire penală.

Prin sentința penală nr. 338 din 23

martie 2006 a Tribunalului București pronunțată în Dosarul nr. 2311/2005 au

fost condamnați ceilalți inculpați trimiși în judecată prin rechizitoriu cu

privire la numiții C.N. și P.N., disjungându-se cauza și formându-se prezentul

dosar.

Analizând actele și lucrările

dosarului instanța a reținut următoarele:

În data de 04 decembrie 2004,

inculpații G.V. și T.I., jandarmi din cadrul U.M 0956 care-și desfășurau

activitatea, în cadrul Postului de Jandarmerie din comun Jilava, în urma unei

înțelegeri prealabile cu inculpații I.J. și D.N. în sensul racolării a două

tinere prostituate și pentru aceasta s-au deplasat cu autoturismul condus de

martorul C.E. în zona P.R. din București.

Aici inculpații le-au ales pe

părțile vătămate P.D. și G.N. convenind să întrețină relații sexuale, la

domiciliul unuia din inculpați în schimbul sumei de 500.000 lei. Părțile

vătămate împreună cu inculpații G.V. și T.I. s-au deplasat în comuna Glina la

domiciliul inculpatului D.N., unde cei doi inculpați jandarmi au întreținut

relații sexuale, după care inculpatul D.N. a plătit suma de 2.000.000 lei.

După plecarea celor doi inculpați

jandarmi, inculpatul D.N. le-a comunicat părților vătămate că le-a cumpărat cu

500 dolar SUA și că urmează să întrețină relații sexuale cu diverși bărbați

pentru ca să-și recupereze suma plătită pentru ele. Deoarece tinerele au

protestat, inculpatul a lovit-o pe partea vătămată P.D. și le-a amenințat că le

omoară.

În perioada 4 decembrie - 23

decembrie 2004 partea vătămată P.D. a rămas în locuința inculpatului D.N., unde

a întreținut relații sexuale contra unor sume e bani pe care le incasa

inculpatul. În jurul datei de 23 decembrie 2004 inculpatul D.N. s-a hotărât să

o vândă pe partea vătămată, iar pentru aceasta a luat legătura cu numitul M.G.,

respectiv M.S. cu care a convenit în schimbul sumei de 7.000.000 lei.

P.D. a fost dusă de inculpatul S.M. în

comuna Curcani, jud. Călărași unde a fost obligată să se prostitueze cu 10-12

clienți pe zi, inculpatul încasând personal sume cuprinse între 100.000 lei și

150.000 lei.

La data de 3 ianuarie 2005,

inculpatul S.M. a vândut-o pe tânără numitului O. identificat ca fiind

inculpatul C.N. La domiciliul inculpaților C.N. și P.N., împreună cu P.D., s-au

mai aflat și M.C.A. și S.R., cele trei fiind păzite de inculpați și obligate să

se prostitueze, pentru aceasta fiind conduse la domiciliul clienților,

inculpații încasând sumele plătite în schimbul serviciilor.

Partea vătămată M.C. a încercat în

mai multe rânduri să plece de la domiciliul inculpatului însă nu a reușit,

inculpatul C.N. spunându-i că va putea pleca doar în condițiile în care își va

recupera banii plătiți pentru ea.

Partea vătămată P.D., a reușit

într-un final să fugă, prin escaladarea unei ferestre din imobilul

inculpaților, ocazie cu care a alertat organele de poliție care s-au deplasat

la domiciliul inculpaților unde le-au găsit pe celelalte două părți vătămate.

Prima instanță a reținut că prin

traficarea în perioada decembrie 2004 - ianuarie 2005 a trei persoane de sex feminin din care una minoră, prin găzduirea și obligarea la prestarea de

raporturi sexuale cu diferiți bărbați în schimbul unor sume de bani inculpatul

C.N. a săvârșit infracțiunile prevăzute și pedepsite de art. 12 alin. (1), (2) lit.

a) și art. 13 alin. (1), (3) cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr.

678/2001.

Cu privire la inculpatul P.N. a

reținut că prin sprijinirea rezoluției infracționale a inculpatului C.N., prin

asigurarea pazei părților vătămate pentru ca acestea să nu poată fugi și prin

transportarea acestora la diferite persoane de sex masculin (clienți) acesta a

săvârșit infracțiunea de complicitate la infracțiunile săvârșite de inculpatul

C.N.

Împotriva sentinței au declarat apel

Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpații.

Prin apelul parchetului hotărârea a

fost criticată ca fiind nelegală și netemeinică pentru:

- omisiunea indicării, în dispozitiv,

că pedepsele complementare urmează a fi executate după executarea pedepsei

închisorii;

- greșita interzicere a exercitării

drepturilor părintești pedeapsă accesorie, din moment ce nu s-a făcut dovada că

inculpatul este părinte;

- încadrarea juridică greșită

privind infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001,

încadrarea juridică legală fiind cea prevăzută de art. 13 alin. (1) lit. a)

teza I, alin. (4) cu referire la art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001

și cu aplicarea art. 13 C. pen.

Inculpații au criticat sentința ca

fiind nelegală și netemeinică cerând să fie ascultați conform art. 11 pct. 2 lit.

a) raportat la art. 10 lit. c) C. pen., deoarece nu sunt ei autorii

infracțiunilor. În subsidiar au solicitat redozarea pedepselor în sensul

reducerii spre minim.

Prin Decizia nr. 102/ A din 15 aprilie

Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de

familie a admis cele trei apeluri, a desființat sentința în parte și rejudecând:

În baza art. 324 C. proc. pen. a

schimbat încadrările juridice reținute de prima instanță în infracțiunile prev.

de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 13

C. pen. și două infracțiuni prev. de art. 13 alin. (1) și (4) din aceeași lege

cu aplicarea art. 13 C. pen., în ce-l privește pe inculpatul C.N. (fost C.N.)

și într-o infracțiune prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr.

678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 13 C. pen. și două infracțiuni

prevăzute de art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37

lit. a) și art. 13 C. pen.

Potrivit noii încadrări l-a

condamnat pe inculpatul C.N. la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. b), e) C. pen. pentru infracțiunea prev. de art.

12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen. și la

2 pedepse de câte 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.

64 lit. a), b), e) C. pen. pentru cele 2 infracțiuni prev. de art. 13 alin. (1)

și (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit.

b) și art. 35 C. pen. a contopit pedepsele și a dispus ca inculpatul C.N. să

execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare sporită cu 6 luni și 2 ani

pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b),

și e) C. pen.

A făcut aplicarea art. 71 și art. 64

lit. a), b), e) C. pen.

L-a condamnat pe inculpatul P.N. la câte

5 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a)

din Legea nr. 678/2001 și două infracțiuni prev. de art. 13 alin. (1) și (4)

din Legea nr. 678/2001 toate cu aplicarea art. 37 lit. a) și art. 13 C. pen. și

la câte 3 ani pedeapsa interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), e)

C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit.

b) și art. 35 C. pen. a contopit cele 3 pedepse și a dispus ca inculpatul să

execute pedeapsa de 5 ani închisoare sporită cu 6 luni și pedeapsa

complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), și e) C.

pen.

În baza art. 61 C. pen. a restului

de pedeapsă de 363 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani și 3 luni

închisoare aplicată prin sentința penală nr. 894/2003 a Judecătoriei Slobozia,

a contopit acest rest cu pedeapsa de 5 ani și 6 luni aplicată prin sentința

supusă apelului și a dispus ca inculpatul să execute 5 ani și 6 luni închisoare

și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit.

a), b) și e) C. pen.

A făcut aplicarea art. 71 și art. 64

lit. a), b), e) C. pen. și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpații.

Prin recursul procurorului decizia a

fost criticată pentru nelegalitate și netemeinice pentru:

- greșita încadrare juridică, în

sensul nereținerii art. 41 alin. (2) C. pen., caz de casare prev. de art. 385

9

pct. 17 C. proc. pen.;

- greșita reținere a dispozițiilor art.

13 C. pen. caz de casare prev. de art. 385

9

pct. 17

1

C.

proc. pen.;

- greșita individualizare a

pedepselor aplicate inculpaților care sunt blânde, caz de casare prev. de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.

Inculpații nu și-au motivat

recursurile iar cu ocazia dezbaterilor apărătorul a solicitat admiterea

recursurilor și reindividualizarea pedepselor, iar privind pe inculpatul P.N. să

se rețină starea de recidivă prev. de art. 37 lit. b) în loc de art. 37 lit. a)

C. pen. cum greșit s-a reținut.

Inculpații personal au criticat

decizia ca nelegală susținând că nu sunt vinovați.

Verificând decizia prin prisma

motivelor de recurs formulate se constată că recursul parchetului este fondat

iar recursurile inculpaților nefondate.

Primul motiv de recurs se referă la

greșita încadrare juridică a faptelor de trafic de minori comise asupra a două

minore în aceleași condiții de loc și timp. Din probele administrate rezultă că

părțile vătămate minore S.R. și M.C. au fost racolate în aceeași perioadă, și

au fost găzduite și exploatate în același timp de către inculpați.

Prin Decizia nr 69 din 4 iunie 2007

Înalta Curte de Casație și Justiție în Secții Unite a decis că traficul de

persoane incriminat prin dispozițiile art. 12 și art. 13 din Legea nr. 678/2001,

comis asupra mai multor subiecți pasivi, în aceleași condiții de loc și timp

constituie o infracțiune comisă în formă continuată, iar nu mai multe

infracțiuni aflate în concurs. Chiar dacă părțile vătămate minore din cauza de

față nu au fost racolate cu aceeași ocazie ele au fost găzduite, transportate

și exploatate de inculpați în același interval de timp, ceea ce demonstrează și

unicitatea infracțiunii săvârșite întrucât găzduirea reprezintă una din

acțiunile ce constituie elementul material al infracțiunii prev. de art. 13 alin.

(1) din Legea nr. 678/2001.

Așa fiind, se constată că instanța

de apel a dat faptelor o încadrare juridică greșită, nelegalitate ce urmează a

fi remediată în recursul de față.

Și cea de a doua critică vizând

greșita aplicare a dispozițiilor art. 13 C. pen. - cu titlu marginal ”aplicarea

legii penale mai favorabile”, este întemeiată.

Legea nr. 678/2001 a suferit mai

multe modificări și completări iar printre acestea și aceea din O.U.G. nr. 79/2005,

prin care la art. 12 alin. (2) a fost introdusă o cauză de agravare, cea vizând

săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane de către un funcționar public în

exercițiul atribuțiilor de serviciu.

Modificările nu privesc pe nici unul

din inculpați situație în care aplicarea art. 13 C. pen. nu își găsește locul,

nefiind vorba de o lege penală mai favorabilă.

Tot astfel din fișa de cazier

judiciar rezultă, în ce-l privește pe inculpatul P.N., că acesta se află în

stare de recidive post executorii, termenul pentru executarea pedepsei

anterioare fiind împlinit mai înainte de săvârșirea infracțiunilor în prezenta

cauză. Așa fiind, se impunea reținerea și aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. b)

C. pen.

Verificând hotărârile prin prisma

motivelor de nelegalitate și netemeinicie, vizând greșita condamnare și

individualizare a pedepselor, formulate de inculpați, se constată că

recursurile sunt nefondate.

Ambele instanțe au reținut o situație

de fapt corectă motivând convingător săvârșirea de către inculpați a

infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați.

Au fost analizate complet probele

administrate și deși inculpații au negat săvârșirea faptelor susținând că

fetele (părțile vătămate) au locuit în imobilul aparținând inculpatului C. sau

veneau în vizită dar nu au fost obligate să se prostitueze și nici să rămână

acolo cu forța, instanțele au reținut că dimpotrivă inculpații le-au reținut cu

forța și le-au exploatat obținând beneficii materiale.

Chiar dacă în fața instanței unele

dintre părțile vătămate au încercat să-i disculpe pe inculpați retractând

declarațiile din cursul urmăririi penale, instanțele au avut în vedere că

acestea au fost amenințate și intimidate, dar mai ales modul în care s-a ajuns

la sesizarea organelor de urmărire. Astfel cea care a sesizat poliția a fost

partea vătămată P.D. care a reușit să scape de sub paza lui P.N., a fugit din

imobil și a alertat poliția cu ocazia descinderii la domiciliul inculpaților

fiind depistate celelalte două părți vătămate.

În același timp au fost avute în

vedere declarațiile inculpatului D.N., cel care după ce le-a cumpărat și le-a

exploatat, a vândut-o în jurul datei de 23 decembrie 2004 pe P.D. numitului S.M.

care la rândul lui a vândut-o numitului O., identificat ulterior în persoana

inculpatului C.N. (C.).

Înalta Curte reține că instanțele au

stabilit corect pedepsele pentru infracțiunile săvârșite de inculpați însă

ținând seama de pluralitatea de infracțiuni se impunea aplicarea unui spor mai

mare de pedeapsă.

Având în vedere că recursul

procurorului vizând nelegalitatea hotărârii urmează a fi admis și decizia

casată parțial în rejudecare după schimbarea încadrării juridice greșite și

înlocuirea dispozițiilor art. 37 lit. a) cu cele ale art. 37 lit. b), la

contopirea pedepselor se va aplica alături de fiecare pedeapsă rezultantă câte

un spor de 1 an închisoare, conform dispozitivului, inculpații urmând să

execute pedepse de 6 ani închisoare.

Recursurile inculpaților urmează să

fie respinse ca nefondate, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen.

Celelalte dispoziții ale hotărârilor

atacate vor fi menținute.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin.(2)

C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Deciziei penale nr. 102

din 15 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru

cauze cu minori și de familie.

Casează parțial decizia penală

atacată.

Descontopește pedeapsa rezultantă

de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului C. (C.) N. în pedepsele

componente, după cum urmează:

- 5 ani închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu

aplicarea art. 13 C. pen.;

- 5 ani închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001 cu

aplicarea art. 13 C. pen.;

- 5 ani închisoare pentru

infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001 cu

aplicarea art. 13 C. pen.

Înlătură sporul de 6 luni

închisoare.

Înlătură aplicarea art. 13 C. pen.

reținut alături de infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a)

din Legea nr. 678/2001 și menține pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 334 C. proc. pen.

schimbă încadrarea juridică din 2 fapte prevăzute de art. 13 alin. (1) și (4)

din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen., în infracțiunea prevăzută

de art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 și art.

41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia îl condamnă pe inculpatul C. (C.)

N. la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și lit. b) și e) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpatul să execute

pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, pe care o sporește cu 1 an

închisoare, inculpatul având în final de executat 6 ani închisoare și 2 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și e)

C. pen.

Constată că inculpatul C. (C.) N. este

arestat în altă cauză.

Pentru inculpatul P.N. descontopește

pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare în pedepsele componente,

respectiv 3 pedepse de câte 5 ani închisoare pentru infracțiunile prevăzute de art.

12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 37 lit.

a) și art. 13 C. pen. și art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001 (două

infracțiuni).

Înlătură sporul de 6 luni

închisoare.

Înlătură art. 13 C. pen. reținut pe

lângă infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001

și menține pedeapsa de 5 ani închisoare.

Înlătură art. 37 lit. a) C. pen. și

face aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen.

schimbă încadrarea juridică din 2 infracțiuni prevăzute de art. 13 alin. (1) și

(4) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și art. 13 C.

pen. în infracțiunea unică prevăzută de art. 13 alin. (1) și (4) din Legea nr. 678/2001

cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen.

Condamnă pe inculpatul P.N. la 5

ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

teza a II-a și lit. b) și e) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit.

b) și art. 35 C. pen., contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpatul

să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare sporită cu 1 an închisoare

și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit.

b) și e) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor atacate.

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații C. (C.) N. și P.N. împotriva aceleiași decizii.

Onorariul apărătorului desemnat din

oficiu, în sumă de câte 200 lei, se va plăti din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

6 noiembrie 2009.