ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2477/2010

Deliberând asupra cauzei

civile de față, reține următoarele:

Reclamantul S.A. în

contradictoriu cu pârâta SC T. SA a solicitat ca prin hotărâre judecătorească

să fie obligată acesta să îi lase în deplină proprietate și posesie bunurile

imobile situate în București, sector 4 București.

În ședința din data de

22 noiembrie 2000 pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Fondului

Proprietății de Stat, Ministerul Transporturilor și Statului Român prin

Ministerul Finanțelor Publice pentru a fi obligați să răspundă pentru

evicțiune.

La data de 17 ianuarie

2001 pârâta și-a modificat cererea, solicitând introducerea în cauză a A.P.A.P.S.

care a preluat drepturile și obligațiile F.P.S.

La data de 17 ianuarie 2001 a formulat cererea de intervenție în interes propriu A.S.P.A.S.P.T. care a fost admisă în

principiu prin încheierea de ședință de la acel termen.

Învestit cu soluționarea

cauzei, Tribunalul București, secția a V a civilă, prin sentința civilă nr. 595

din 19 martie 2003 a respins excepția lipsei calității procesuale active a

reclamantului, excepția inadmisibilității acțiunii, a cererii de intervenție în

interes propriu formulată de A.P.A.S.P.T. SA și, pe fond, a admis acțiunea

reclamantului S.A., decedat, continuată de moștenitorii S.A., S.G., S.S.A.I.,

obligând pârâta SC T. SA să le lase în deplină proprietate și posesie imobilul

situat în București, sector 4, compus din teren în suprafață de 3579, 25 mp și

construcții. A respins cererea de chemare în garanție a Ministerului

Transporturilor.

Curtea de Apel

București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și familie, prin

decizia nr. 708 A din 27 aprilie 2005 a admis apelurile declarate de pârâta SC

T. SA și chematul în garanție Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice,

a schimbat în parte sentința, în sensul că, a respins excepția lipsei calității

procesuale pasive a A.V.A.S., a admis excepția lipsei calității procesuale

pasive a Ministerul Finanțelor Publice, a admis cererea de chemare în garanție

față de A.V.A.S. și a menținut restul dispozițiilor sentinței.

Împotriva hotărârii

pronunțate de instanța de apel au declarat recurs pârâta SC T. SA, chemata în

garanție A.V.A.S., intervenienții A.S.P.A.S.P.T. și P.P.

Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, prin decizia nr. 6316

din 27 iunie 2006 a admis recursurile declarate de pârâta SC T. SA și chemata

în garanție A.V.A.S., a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecarea

apelurilor declarate de pârâta SC T. SA și chematul în garanție Statul Român

prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 595 din 19

martie 2003 a Tribunalului București, secția a V a civilă, a respins ca

inadmisibil recursul declarat de intervenienta A.S.P.A.S.P.T. și, ca nefondat, cel

declarat de intervenientul P.P.

În ceea ce privește

recursul declarat de SC T. SA instanța de recurs a reținut că instanțele de

fond nu au analizat apărarea acesteia potrivit căreia pe terenul ce face

obiectul cererii de restituire se află opt construcții noi, cu destinație

industrială, care nu au existat înainte de trecerea terenului în proprietatea

statului, astfel încât este necesară lămurirea situației lor juridice.

Această decizie a fost

atacată cu revizuire de către pârâta SC T. SA, întemeiată în drept pe dispoz. art.

322 pct. 5 C. proc. civ.

În susținerea cererii de

revizuire aceasta a arătat că a obținut acte noi din care rezultă că imobilele

revendicate de reclamant au fost ipotecate S.C.U. București, ulterior acestea

fiind naționalizate în temeiul Legii nr. 119/1948 și prin urmare compararea

titlurilor ce a avut în vedere doar Decretul de naționalizare nr. 92/1950 a

fost greșită.

Se mai arată că SC T. SA

a dobândit terenul în baza H.G. nr. 834/1991, deci

ope legis

, care fiind

un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate stinge orice drept

anterior, deci și cel al reclamanților.

Actele invocate și depuse

(filele 4-18) sunt acte noi în sensul legii, și, deși au existat la data

soluționării în fond a pricinii nu au putut fi exhibate de revizuentă, care

le-a obținut abia în 14 octombrie 2009.

Analizând cererea de

revizuire, Înalta Curte o va respinge ca inadmisibilă pentru considerentele ce

succed:

Revizuirea oferă

posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive numai în

cazurile strict determinate de lege.

Conform dispozițiilor

art. 322 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în

instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o

instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în cazurile

prevăzute de pct. 1-9 C. proc. civ.

În sensul textului de lege citat,

hotărârile date de instanțele de recurs pot constitui obiect al cererii de

revizuire numai dacă evocă fondul. O instanță de recurs evocă fondul atunci

când, în temeiul dreptului de control judiciar, aceasta reapreciază probele

administrate de instanțele inferioare, reține o altă situație de fapt și

pronunță o soluție cu totul diferită decât aceea sau acelea pronunțate de

instanțele inferioare.

Prin urmare, nu au acest

caracter și nu pot fi atacate pe calea extraordinară a revizuirii hotărârile

prin care s-a respins recursul sau prin care s-a dispus casarea cu trimitere.

În cauză, decizia civilă

nr. 6316 din 27 iunie 2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a

cărei revizuire se solicită, nu evocă fondul, fiind o hotărâre intermediară de

casare cu trimitere.

Astfel, prin această

decizie s-au admis recursurile revizuentei și chematului în garanție Statul

Român, iar decizia recurată a fost casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare

în vederea lămuririi situației de fapt.

În consecință, Înalta

Curte reține că decizia pronunțată de instanța de recurs, nu evocă fondul

pricinii, astfel încât în speța supusă analizei nu este îndeplinită o condiție

generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiție impusă de dispoz. art.

322 alin. (1) C. proc. civ., și anume aceea ca hotărârea dată în recurs să

evoce fondul, situație în raport de care analizarea condițiilor specifice

reglementate de pct. 5 devine inutilă.

Pentru aceste

considerente, se va respinge ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei

nr. 6316 din 27 iunie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

civilă și de proprietate intelectuală, formulată de SC T. SA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca

inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei nr. 6316 din 27 iunie 2006 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală,

formulată de SC T. SA.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23

aprilie 2010.