ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2477/2010

Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele: Reclamantul S.A. în contradictoriu cu pârâta SC T. SA a solicitat ca prin hotărâre judecătorească să fie obligată acesta să îi lase în deplină proprietate și posesie bunurile imobile situate în București, sector 4 București. În ședința din data de 22 noiembrie 2000 pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Fondului Proprietății de Stat, Ministerul Transporturilor și Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice pentru a fi obligați să răspundă pentru evicțiune. La data de 17 ianuarie 2001 pârâta și-a modificat cererea, solicitând introducerea în cauză a A.P.A.P.S. care a preluat drepturile și obligațiile F.P.S. La data de 17 ianuarie 2001 a formulat cererea de intervenție în interes propriu A.S.P.A.S.P.T.

care a fost admisă în principiu prin încheierea de ședință de la acel termen. Învestit cu soluționarea cauzei, Tribunalul București, secția a V a civilă, prin sentința civilă nr. 595 din 19 martie 2003 a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, excepția inadmisibilității acțiunii, a cererii de intervenție în interes propriu formulată de A.P.A.S.P.T. SA și, pe fond, a admis acțiunea reclamantului S.A., decedat, continuată de moștenitorii S.A., S.G., S.S.A.I., obligând pârâta SC T. SA să le lase în deplină proprietate și posesie imobilul situat în București, sector 4, compus din teren în suprafață de 3579, 25 mp și construcții. A respins cererea de chemare în garanție a Ministerului Transporturilor.

Curtea de Apel București, secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și familie, prin decizia nr. 708 A din 27 aprilie 2005 a admis apelurile declarate de pârâta SC T. SA și chematul în garanție Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, a schimbat în parte sentința, în sensul că, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a A.V.A.S., a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Finanțelor Publice, a admis cererea de chemare în garanție față de A.V.A.S. și a menținut restul dispozițiilor sentinței. Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel au declarat recurs pârâta SC T. SA, chemata în garanție A.V.A.S., intervenienții A.S.P.A.S.P.T. și P.P.

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, prin decizia nr. 6316 din 27 iunie 2006 a admis recursurile declarate de pârâta SC T. SA și chemata în garanție A.V.A.S., a casat decizia și a trimis cauza spre rejudecarea apelurilor declarate de pârâta SC T. SA și chematul în garanție Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 595 din 19 martie 2003 a Tribunalului București, secția a V a civilă, a respins ca inadmisibil recursul declarat de intervenienta A.S.P.A.S.P.T. și, ca nefondat, cel declarat de intervenientul P.P.

În ceea ce privește recursul declarat de SC T. SA instanța de recurs a reținut că instanțele de fond nu au analizat apărarea acesteia potrivit căreia pe terenul ce face obiectul cererii de restituire se află opt construcții noi, cu destinație industrială, care nu au existat înainte de trecerea terenului în proprietatea statului, astfel încât este necesară lămurirea situației lor juridice. Această decizie a fost atacată cu revizuire de către pârâta SC T. SA, întemeiată în drept pe dispoz. art. 322 pct. 5 C. proc. civ. În susținerea cererii de revizuire aceasta a arătat că a obținut acte noi din care rezultă că imobilele revendicate de reclamant au fost ipotecate S.C.U. București, ulterior acestea fiind naționalizate în temeiul Legii nr. 119/1948 și prin urmare compararea titlurilor ce a avut în vedere doar Decretul de naționalizare nr. 92/1950 a fost greșită.

Se mai arată că SC T. SA a dobândit terenul în baza H.G. nr. 834/1991, deci ope legis , care fiind un mod originar de dobândire a dreptului de proprietate stinge orice drept anterior, deci și cel al reclamanților. Actele invocate și depuse (filele 4-18) sunt acte noi în sensul legii, și, deși au existat la data soluționării în fond a pricinii nu au putut fi exhibate de revizuentă, care le-a obținut abia în 14 octombrie 2009. Analizând cererea de revizuire, Înalta Curte o va respinge ca inadmisibilă pentru considerentele ce succed: Revizuirea oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești definitive numai în cazurile strict determinate de lege. Conform dispozițiilor art. 322 alin. (1) C. proc.

civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în cazurile prevăzute de pct. 1-9 C. proc. civ. În sensul textului de lege citat, hotărârile date de instanțele de recurs pot constitui obiect al cererii de revizuire numai dacă evocă fondul. O instanță de recurs evocă fondul atunci când, în temeiul dreptului de control judiciar, aceasta reapreciază probele administrate de instanțele inferioare, reține o altă situație de fapt și pronunță o soluție cu totul diferită decât aceea sau acelea pronunțate de instanțele inferioare. Prin urmare, nu au acest caracter și nu pot fi atacate pe calea extraordinară a revizuirii hotărârile prin care s-a respins recursul sau prin care s-a dispus casarea cu trimitere.

În cauză, decizia civilă nr. 6316 din 27 iunie 2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, a cărei revizuire se solicită, nu evocă fondul, fiind o hotărâre intermediară de casare cu trimitere. Astfel, prin această decizie s-au admis recursurile revizuentei și chematului în garanție Statul Român, iar decizia recurată a fost casată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea lămuririi situației de fapt. În consecință, Înalta Curte reține că decizia pronunțată de instanța de recurs, nu evocă fondul pricinii, astfel încât în speța supusă analizei nu este îndeplinită o condiție generală de admisibilitate a cererii de revizuire, condiție impusă de dispoz. art. 322 alin. (1) C. proc.

civ., și anume aceea ca hotărârea dată în recurs să evoce fondul, situație în raport de care analizarea condițiilor specifice reglementate de pct. 5 devine inutilă. Pentru aceste considerente, se va respinge ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei nr. 6316 din 27 iunie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, formulată de SC T. SA.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D I S P U N E Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire a deciziei nr. 6316 din 27 iunie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, formulată de SC T. SA. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 aprilie 2010.