ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 957/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 957/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cererii de revizuire de
față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin decizia nr. 1057 din data de 25
februarie 2009,
î
nalta Curte de
Casație și Justiție, secția contencios administrativ
și fiscal, a respins recursul declarat de reclamantul C.S.E. Pitești
(fost A.S.E. Pitești) împotriva sentinței civile nr. 3213 din 10
decembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de
contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pentru a se pronunța astfel, Curtea
a reținut, în esență, așa cum reiese din considerentele
sentinței următoarele:
În ceea ce privește excepția
lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Guvernul
României, având în vedere H.C.L. Pitești nr. l94/1999,instanța de
fond a apreciat-o ca neîntemeiată, citarea Guvernului în calitate de
pârât, în conformitate cu art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004,
făcându-se prin raportare la calitatea sa de emitent al H.G. nr. 447/2002
și H.G. nr. 2060/2004 precum și cu privire la H.C.M. nr. 609/1972.
Susținerea nelegalității
H.C.M. nr. 609/1972 prin nepublicarea ei în Buletinul Oficial este
neîntemeiată, potrivit instanței de fond întrucât actul administrativ
unilateral este cu caracter individual iar nu normativ.
De altfel , și instanța de fond
a reținut că suprafața de teren ce constituie baza sportivă
este trecută în folosința gratuită la C.N.E.F.S. pe durată
nedeterminată, întrucât administratorul ei era unitatea de administrare a parcurilor
ce are alt profil decât activitatea sportivă.
Hotărârea Consiliului Local
Pitești nr. 194/1999 prin care se însușește inventarul bunurilor
care aparțin domeniului public al Municipiului Pitești, face parte
din hotărârea atacată, nu este un act normativ și deci nu era
necesară (din punct de vedere al efectelor juridice) publicarea ei.
Mai mult decât atât, arată
î
nalta Curte, H.G. nr. 447/2002 privind
atestarea bunurilor aparținând domeniului public al Județului
Argeș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din
Județul Argeș, a fost publicată în M.Of., Partea I nr. 609 din
16 august 2002.
Cele două hotărâri ale
Consiliului Local Pitești (nr. 194/1999 și nr. 447/2002) au fost
apreciate de instanța de fond ca legale, statul în calitate de titular al
dreptului de proprietate putând decide cu respectarea cerințelor
prevăzute de Legea nr. 213/1998 asupra trecerii unor bunuri din domeniul
public de interes național în domeniul public al unităților
administrativ-teritoriale.
De altfel, „existența unui drept de
administrare asupra imobilelor în litigiu nu poate fi opus Guvernului, care în
virtutea prerogativelor conferite de lege este competent să dispună
trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul public al unei
unități administrativ teritoriale".
S-a mai reținut că Guvernului
îi revine potrivit art. 21 alin. (3) din Legea nr. 213/1998, competența de
a atesta prin hotărâre apartenența bunurilor la domeniul public
județean sau local după caz. De altfel, inventarul însușit de
Consiliul Local al Municipiului Pitești, în care erau menționare
bunurile care aparțin domeniului public al acestei unități
administrativ teritoriale nu a fost contestat.
Cu privire la HCM nr. 609/1972, act administrativ unilateral, în mod corect instanța de fond a respins
excepția de nelegalitate. Motivarea respingerii este legată de
necesitatea respectării principiului securității raporturilor
juridice consacrat de Jurisprudența C.E.D.O. care impune stabilirea unei
limite temporale în interiorul căreia să poată fi examinată
legalitatea unui act administrativ individual, pentru proteguirea unor drepturi
câștigate.
Actul administrativ a fost emis în
urmă cu 37 de ani fată de momentul judecării și cu 32 de
ani înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 554/2004, privind contenciosul
administrativ și fiscal. Legea nr. 554/2004 nu poate fi aplicată unor
raporturi juridice născute anterior apariției sale încălcându-se
principiul stabilității raporturilor juridice.
Concluzionează instanța
arătând că cele două acte administrative unilaterale individuale
au fost corect apreciate de instanța de fond, și față de
caracterul lor de acte administrative individuale nu era necesară nici
publicarea lor în Monitorul Oficial.
î
mpotriva
acestei decizii, la data de 13 octombrie 2009 a formulat cerere de revizuire,
revizuentul C.S.E. Pitești invocând în drept prevederile art. 322 pct. 2
teza I C. proc. civ., când instanța „s-a pronunțat asupra unor
lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut,
ori s-a dat mai mult decât s-a cerut”.
În motivarea cererii de revizuire se
arată că instanța de recurs s-a pronunțat asupra unei
excepții cu care nu a fost învestită.
Astfel, s-a reținut că în mod
corect, instanța de fond ar fi respins analizarea nelegalitatii HCM nr. 609/2002
având în vedere inadmisibilitatea aplicării Legii nr. 554/2004 unui act
administrativ emis cu 32 de ani anterior intrării sale în vigoare.
Acest argument, invocat de instanța
de recurs pentru menținerea soluției instanței de fond cu
privire la legalitatea HCM nr. 609/1972, reprezintă indubitabil o
veritabilă excepție
de
inadmisibilitate, excepție ce nu a fost invocată de niciuna dintre
părți, nici de instanța din
oficiu, nefiind pusă în
discuția părților.
Prin întâmpinare intimatul Ministerul
Tineretului și Sportului a solicitat respingerea cererii de revizuire,
motivând că nu are calitate procesual pasivă.
Din oficiu, Înalta Curte a invocat
excepția inadmisibilității cererii de revizuire în raport de
prevederile art. 322 alin. (1) C. proc. civ.
Analizând cu prioritate această
excepție conform art.137 C. proc. civ., instanța constată
că este întemeiată.
Conform prevederilor legale invocate,
revizuirea se poate formula împotriva unei hotărâri rămase definitive
în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri
dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul.
c
ererea
de revizuire este inadmisibilă fiind îndreptată împotriva unei
hotărâri care nu evocă fondul, respectiv prin decizia Înaltei
Curți de Casație și Justiție a fost respins recursul ca
nefondat.
Intimatul Ministerul Tineretului și
Sportului este continuatorul A.N.S. care a avut calitate procesual pasivă
în litigiul de fond. În conformitate cu art. 16 din O.U.G. nr. 221 din 23
decembrie 2008 s-a înființat Ministerul Tineretului și Sportului prin
comasarea A.N.T. cu A.N.S., instituții publice care se
desființează.
În această cale extraordinară
de atac, se menține cadrul procesual, motiv pentru care Ministerul
Tineretului și Sportului are calitate procesual pasivă.
În temeiul acestor considerente, Înalta
Curte a respins cererea de revizuire ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire
formulată de revizuentul C.S.E. Pitești împotriva deciziei nr. 1057
din 25 februarie 2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație
și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal,
ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 19 februarie 2010.