ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2574/2009

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată la data de 17 noiembrie 2006, înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VI-a comercială, sub nr. 39717/3/2006, reclamanții C.I.O., personal și în calitate de reprezentant legal al reclamanților minori C.Z.I.M. și C.Z.G.V. au solicitat obligarea pârâtei SC W.G.A. SRL la plata sumei de 168.980 RON, echivalentul în lei a sumei de 47.600 Euro, reprezentând daune interese pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute în contractul nr. 1136.05 din 8 iulie 2005, cu cheltuieli de judecată. În motivarea cererii, reclamanții au arătat că au încheiat cu pârâta contractul menționat al cărui obiect l-a constituit elaborarea documentațiilor de proiectare pentru un sat de vacanță în Snagov, respectiv: a) plan urbanistic zonal – PUZ; b) Proiect Conceptual & Plan General.

Prețul contractului a fost stabilit la 74.970 Euro + TVA, preț care a fost achitat integral, la datele stabilite în contract. Dacă prima parte a contractului (întocmirea documentelor de obținere PUZ) a fost îndeplinită cu întârziere (cu mult peste termenul stabilit în contract – septembrie 2006), nu același lucru se poate spune în privința a celei de-a doua părți a obiectului contractului, respectiv „Proiect conceptual & Plan general”. În concret, motivul determinant al încheierii contractului cu pârâta l-a constituit oferta acesteia de a proiecta și obține avizele necesare de la autoritățile competente pentru locuințe lacustre cu piloni în lac, ce urmau să fie construite în satul de vacanță Snagov.

Deși reclamantul și-a manifestat îndoiala cu privire la obținerea avizelor pentru acest tip de locuințe, pârâta a susținut că printr-o corectă argumentare, acestea pot fi obținute. Instituțiile abilitate nu au aprobat soluția avansată de pârâtă, motivat de faptul că cererea contravine reglementărilor legale. De asemenea, soluția oferită de pârâtă presupunea excavarea din lac, a 80.000 mc de pământ, soluție care, de asemenea, nu a fost acceptată de autorități. Au mai arătat reclamanții că Planul Conceptual trebuia întocmit avându-se în vedere condițiile impuse în avizul PUZ, pentru a fi executabil. În situația în care avizul PUZ nu permitea soluțiile prezentate de proiectant, întreaga documentație urma să fie refăcută, conform condițiilor impuse de avizul PUZ, ceea ce proiectantul nu a făcut.

Astfel, locuințele proiectate nu mai au nici un fel de concept, fiind definite doar sub forma unor amprente. Pentru a crea aparența că și-a îndeplinit obligațiile, pârâta a predat o documentație formată din planșele folosite pentru obținerea PUZ, pe care a denumit-o „Plan General”. Întregul proiect a fost predat la nivel de schiță și nu la nivel de plan general, așa cum se prevede în contract. Au mai susținut reclamanții că pe tot parcursul derulării contractului cu pârâta, au solicitat acesteia ca la final, documentația pe care o va pune la dispoziție acestuia să-i permită ca după această fază de proiectare, să poată realiza un proiect de execuție pentru oricare dintre obiectivele arhitecturale ce alcătuiesc satul de vacanță.

Or, documentația ce le-a fost predată nu le conferea această posibilitate, neconținând elemente suficiente pentru elaborarea unei teme de proiectare, întrucât lipsesc o serie de elemente ca de exemplu: planurile de sistematizare pe verticală/amenajare teren, „localizări în plan” dimensiuni suprafețe de amenajare, etc. Cât privește cuantumul daunelor-interese sa arătat că acestea au fost apreciate prin raportare la jumătate din valoarea contractului, față de considerentele mai sus expuse. Prin sentința comercială nr. 1582 din din pinsI- tuieli de judecată. 4 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI-a comercială, s-a admis în parte cererea formulată de reclamanți și a fost obligată pârâta la plata sumei de 23.800 Euro, calculat la cursul de schimb 1 Euro - 3,55 Ron, reprezentând daune interese, precum, cu 4.319 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că între părți s-a încheiat contractul nr. 1136.05 din 8 iulie 2005, prin care pârâta SC W.G.A. SRL s-a obligat, în calitate de proiectant general, să elaboreze documentațiile de proiectare: Plan urbanistic zonal – PUZ; 2, proiect conceptual și plan general cu conținutul detaliat în anexa 1 la contract, pentru dezvoltarea unui sat de vacanță în Snagov, în beneficiul reclamanților. În anexa nr. 2 la contract, la pct. A s-a enumerat conținutul planului urbanistic zonal, iar la pct. B conținutul proiectului conceptual și planului general. Pârâta s-a obligat să realizeze serviciile contractate cu profesionalism, în conformitate cu legile, codurile, standardele, regulile și normele aplicabile pentru proiectare și construcție, cu diligența celui mai bun specialist în materie; - art. 3.4 din contract.

La data de 1 septembrie 2005, pârâta a predat beneficiarilor documentația preliminară a proiectului conceptual și planul general precum și documentația PUZ - (fila 23 + 68 și urm. din vol. I), iar la 14 septembrie 2006 – (filele 1 și urm. vol. II) – s-a predatat documentația PUZ, astfel cum a fost avizată de Consiliul Județean Ilfov. În 30 noiembrie 2005, pârâta a predat reclamantului O.C. proiectul conceptual și planul general cu conținut: plan general; memoriu tehnic; etapizare layere; hotel – proiect conceptual; estimare buget; prezentare 3D-CD- (fila 22 vol I). De asemenea, la data de 13 decembrie 2005, pârâta a predat documentația de proiect conceptual și plan general - specificații generale, în 2 exemplare pe suport de hârtie și 2 CD.

Privitor la prima parte a contractului - realizarea planului urbanistic zonal PUZ reclamanții nu au avut obiecțiuni în ceea ce privește calitatea lucrării predate, litigiul fiind generat de modul în care a fost întocmită documentația pentru proiectul conceptual și planul general. Reclamanții au învestit instanța cu o acțiune personală, în realizare, solicitând daune interese compensatorii pentru că pârâta nu și-a îndeplinit corespunzător obligația de întocmire a proiectului conceptual și a planului general. Documentația proiectului conceptual și a planului general trebuia realizată pe baza la yout-ului și a studiilor de urbanism și trebuia supusă spre aprobare reclamanților, în calitate de beneficiari, așa cum rezultă din art. 3.3.

din contract. Instanța de fond a dispus efectuarea unei expertize de specialitate, în arhitectură, realizată de expert R.G.M., care a arătat că legislația în vigoare nu cuprinde prevederi cu privire la conținutul proiectului conceptual și a planului general. Reclamanții au susținut în cererea de chemare în judecată faptul că, întrucât avizul PUZ nu a permis soluția locuințelor lacustre, întreaga documentație trebuia să fie refăcută, conform condițiilor impuse de avizul PUZ, pentru că altfel, locuințele proiectate nu mai au nici un fel de concept. Pârâta s-a apărat în sensul că nu era necesară refacerea întregii documentații în urma obținerii avizului PUZ, ci au fost efectuate anumite revizii care nu au schimbat conceptul inițial.

Pârâta a recunoscut la interogatoriu (răspunsul de la fila 251) dosar fond că planșele predate în cadrul secțiunii plan general sunt aceleași cu planșele PUZ, dar a precizat că documentația planul general este mai amplă. Prin soluția pronunțată instanța de fond a înlăturat susținerea pârâtei în sensul că realizarea planului general nu apare ca o obligație distinctă, întrucât potrivit contractului, planul general trebuia întocmit pe baza layout-ului și a studiilor de urbanism, cu conținutul precizat în anexa la contract și predat ca atare. Reclamanții au efectuat plata finală, dar ulterior au înțeles să sesizeze instanța pentru plata despăgubirilor, arătând că prețul nu echivalează cu o aprobare fără rezerve a proiectului deoarece acesta conține elemente tehnice, de arhitectură, străine unei persoane fără pregătire în domeniu.

În speță, pârâta nu a probat că practica de avizare a Prefecturii Ilfov impune încorporarea informațiilor prevăzute de planul general în planul de urbanism. Așa cum rezultă din răspunsul expertului la obiectivul nr. 2 al expertizei, în planșele predate cu titlu de plan general se regăsesc 6 capitole preluate din documentația PUZ. Or pentru documentația PUZ părțile au stabilit un preț diferit față de prețul realizării proiectului conceptual și planului general. Domeniul de aplicare invocat și în raport de care instanța a analizat acțiunea a fost cel al răspunderii civile contractuale, debitorului revenindu-i obligația să probeze executarea sau clauzele exoneratoare de răspundere, întrucât, pe tărâm contractual, neexecutarea se prezumă.

Așa fiind, față de clauzele contractului de proiectare, instanța de fond a reținut că documentația PUZ este distinctă de cea a planului general. Astfel, s-a constatat că părțile au stabilit prețuri diferite (conform art. 9 din contract). În aceste condiții instanța de fond a înlăturat susținerea pârâtei că aceasta a executat contractul cu diligența celui mai bun specialist și a reținut că documentația PUZ nu poate fi și plan general în același timp. Față de aceste împrejurări, tribunalul a verificat dacă sunt îndeplinite condițiile acordării de despăgubiri, respectiv prejudiciul, vinovăția debitorului, fapta ilicită și raportul de cauzalitate între faptă și prejudiciu. În cauză, fapta ilicită invocată de reclamanți, întocmirea de către pârâtă a unui proiect incomplet, a fost probată, parțial.

Astfel, pe de o parte, expertul a precizat că proiectul întocmit de pârâtă este suficient ca bază pentru întocmirea proiectului tehnic și a proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor, deci proiectul nu este neexecutabil. De asemenea, pârâta a elaborat corespunzător și proiectul conceptual (filele 10-11 – vol. III) „prevederile contractului de proiectare cu privire la proiectul conceptual au fost îndeplinite”. Pe de altă parte, instanța a reținut că pârâta a predat un material incomplet pentru locuințele lacustre ținând cont de faptul că era necesară o nouă concepție de moduli adaptabili la configurația terenului. Pentru aceste considerente tribunalul a arătat că, după avizarea PUZ - ului, pârâta trebuia să refacă documentația, atâta timp cât nu a fost agreată soluția caselor lacustre din moduli pe stâlpi.

De asemenea, tribunalul a reținut că predarea planurilor PUZ cu titulatura plan general, încalcă dispozițiile contractuale care impun documentații diferite pentru cele două etape de proiectare. Așa fiind tribunalul a reținut o neexecutare parțială a obligațiilor contractuale asumate de pârâtă, pentru care trebuie stabilit cuantumul prejudiciului. Prejudiciul suferit trebuie să cuprindă pierderea efectiv suferită și câștigul pe care reclamanții nu l-au putut realiza. Predarea planurilor PUZ cu titulatura plan general, a încălcat dispozițiile contractuale care impun documentații diferite pentru cele două etape de proiectare. În speță, nu s-au produs dovezi privind câștigul nerealizat, dar, în opinia tribunalului, s-a acordat pierderea efectiv suferită prin raportare la onorariul achitat de reclamanți.

Astfel, reclamanții au solicitat suma de 168.980 RON pentru realizarea proiectului conceptual și planului general. Proiectul conceptual a fost realizat, iar în lipsa altor criterii privind prețul contractului, pentru nerealizarea întocmai a planului general, pârâta a fost obligată la ½ din suma achitată de reclamanți. Față de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 696 și urm. și art. 1073 - art. 1082 C. civ., tribunalul a obligat pe pârâtă la plata către reclamanți a sumei de 84.490 RON, echivalentul a 23.800 Euro, calculat la cursul de schimb 1 Euro = 3,55 RON, reprezentând daune interese. De asemenea, pârâta a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu expert (2000 lei) și taxa judiciară de timbru în limita sumei acordate (2314 lei) și timbru judiciar (5 lei).

Nemulțumită de această soluție reclamanții și pârâta au declarat apel, care a fost respins, ca nefondat prin decizia comercială nr. 360 din 26 septembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, reținându-se în considerentele deciziei că instanța de fond a apreciat corect și temeinic actul juridic dedus judecății. În contra celei din urmă hotărâri reclamanții și pârâta au declarat recurs. 1. În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanții arată că își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., în argumentarea cărora susțin că instanța de apel a ignorat concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză, precum și faptul că pârâta nu și-a îndeplinit obligațiile cu privire la documentația asumată prin contractul părților, precum și împrejurarea că reclamanții au achitat prețul contractului, așa cum rezultă din ordinele de plată și că nu li s-a acordat cuantumul integral al daunelor interese.

În consecință solicită admiterea recursului, admiterea apelului reclamanților și schimbarea în parte a sentinței tribunalului, în sensul obligării pârâtei la plata sumei de 168,980 lei cu titlu de daune-interese pentru neîndeplinirea obligațiilor contractuale și cu referire la planul conceptual. 2. Pârâta prin recursul declarat arată că își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., în argumentarea căreia susține că și-a executat contractul cu diligența unui profesionist, iar expertiza efectuată în cauză trebuia să se raporteze la conținutul planului general pe care pârâta l-a încorporat în planul de urbanism și nu la forma de predare, astfel, în opinia recurentei-pârâte societatea avea obligația să răspundă prin conținut la obiectul contractului și nu ca prezentare prin planșe diferite; și, pentru toate aceste considerente pârâta solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Verificând regularitatea cererilor de recurs în raport de prevederile art. 302 1 C. proc. civ. Înalta Curte constată că acestea nu îndeplinesc cerințele art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. potrivit căruia cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat. Recurenții au invocat în drept dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., însă din analizarea criticilor rezultă că raportarea la aceste dispoziții este formală, deoarece ele nu vizează vreo dispoziție legală greșit aplicată sau interpretată de instanța de apel și nici interpretarea greșit a unui act juridic sau schimbarea înțelesului acestuia, ci analiza materialului probator.

În realitate recurenții solicită instanței de recurs să reaprecieze situația de fapt prin reanalizarea probelor și a concludenței acestora și să verifice documentația aferentă contractului pentru construirea complexului. Vizând temeinicia deciziei atacate și n legalitatea acesteia criticile nu sunt susceptibile de a fi încadrate în vreunul din motivele prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. Astfel fiind, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 302 1 alin. (1) lit. c) care stipulează expres că cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea nulității motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursurile și în consecință Înalta Curte urmează a constata nulitatea cererilor de recurs formulată de reclamanți și pârâtă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea cererilor de recurs formulate de reclamantul C.I.O., în nume personal și în calitate de reprezentant legal al minorilor C.Z.I.M. și C.Z.G.V. și pârâta SC W.G.A. SRL împotriva deciziei nr. 360 din 26 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, conform art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 octombrie 2009.