ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1173/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială din 8 octombrie 2008 a respins cererea precizată formulată de reclamanta pârâtă SC G.C. SA București în contradictoriu cu pârâta reclamantă SC M.M.C. SRL București în sensul că a admis în parte cererea conexă, obligând pârâta conexă la plata sumei de 227.944 lei reprezentând onorariu proiectant, 42.740,1 lei penalități de întârziere, respingând cererea privind plata sumei de 10.827,49 lei cu titlu de diferență de curs valutar, către reclamanta conexă. A mai fost obligată pârâta conexă și la plata sumei de 20.108 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

În fundamentarea acestei soluții, instanța de fond a reținut, că între părți a fost încheiat contractul din 7 decembrie 2005, având ca obiect servicii de proiectare, fiind expuse detaliat obligațiile asumate reciproc. Analizând cuprinsul clauzelor contractuale și modalitatea de îndeplinire a prestațiilor s-a constatat că ne aflăm în prezența unui contract cu prestații succesive, întinzându-se inclusiv în etapa efectuării lucrărilor de construcții (urmărire de șantier, pe toate fazele construcției și asistența constructorului ori de câte ori este nevoie). Din conținutul înscrisurilor depuse la dosar, a reieșit că pârâta a întocmit proiectul faza PAC, PT și DDE pentru toate specialitățile și a obținut avizele necesare.

Părțile au avut numeroase întâlniri, iar pârâta a efectuat modificările solicitate de reclamantă, a obținut avizele cerute de lege, a întocmit proiectul faza AC și l-a depus la organul abilitat. Autorizația de construcție nu a fost eliberată întrucât reclamanta nu a prezentat titlul de proprietate asupra terenului conform H.G. nr. 834/1994, neputându-se reține în aceste condiții existența vreunei culpe contractuale în sarcina pârâtei. Neîntocmirea proceselor verbale de predare a documentelor către reclamantă nu poate conduce la desființarea contractului, cu atât mai mult cu cât această obligație revenea ambelor părți. Este evident că acordul de principiu de începere a lucrărilor pe partiul de arhitectură a fost exprimat de către reclamantă, chiar dacă acesta nu a fost transpus într-un instrument scris (cu valoare ad probationem).

Cererea conexă a fost admisă deoarece reclamanta din această cerere, SC M.M. SRL și-a îndeplinit toate obligațiile contractuale, fără însă ca cealaltă parte să-și îndeplinească obligația corelativă prevăzută de art. 4.1 și 4.2 din contract. Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin Decizia comercială nr. 139 din 13 martie 2009 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta SC G.C. SA București , fiind preluate în esență toate argumentele primei instanțe, constatând că proiectantul și-a îndeplinit toate obligațiile care îi reveneau, în special că a întocmit proiectul cu toate modificările solicitate și că acesta a fost avizat favorabil în urma verificărilor efectuate de specialiști cu competență în domeniu . Împotriva Deciziei comerciale nr. 139 din 13 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a promovat recurs reclamanta SC G.C.

SA București care a criticat această hotărâre pentru nelegalitate, solicitând în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ. admiterea recursului și pe cale de consecință admiterea apelului, desființarea sentinței fondului în sensul admiterii cererii reclamantei și a respingerii cererii conexe a pârâtei. Intimata pârâtă SC M.M.C. SRL a depus întâmpinare, prin care a cerut respingerea recursului. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la criticile aduse prin cererea de recurs, constată că acestea sunt justificate, urmând a admite recursul reclamantei, în limitele și pentru următoarele considerente. Potrivit cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta SC G.C.

SA București s- a solicitat rezilierea contractului de proiectare nr. 19 din 7 decembrie 2005 încheiat cu pârâta SC M.M.C. SRL București, cu obligarea acesteia la restituirea sumei de 105.382 lei plătită prin O.P. din 17 ianuarie 2006 cu titlu de avans . La rândul ei, în calitatea de reclamantă, SC M.M.C. SRL a solicitat în contradictoriu cu SC G.C. SA București obligarea ei la plata sumei de 227.944 lei (67.599 euro) reprezentând onorariu proiectant, potrivit facturii fiscale din 20 septembrie 2007, a sumei de 42.740,1 lei (12.675 euro) reprezentând penalități calculate până la data de 1 ianuarie 2008 potrivit art. 7.2 din contract și a sumei de 10.827,49 lei (3.211 euro) reprezentând diferența de curs valutar.

Din conținutul contractului din 7 decembrie 2005 apare cu certitudine că între SC M.M.C. SRL în calitatea de proiectant și SC G.C. SA în calitatea de beneficiar s-au stabilit drepturi și obligații reciproce în scopul realizării obiectului contractului, care îl reprezenta servicii de proiectare, obținere de avize și asistență în timpul construcției pentru proiectul „imobil clădire apartamente și birouri 2S + P + 8E” situat în București, sector 2. De comun acord a fost fixat și onorariul de proiectare cu modalitățile de plată, respectiv onorariul total de 81.200 euro + T.V.A., cu eșalonările de plată precizate la art. 4.2 din contract: - 40% avans la data semnării contractului; - 40% din valoare la data depunerii documentației la primărie; - 20% la predarea proiectului tehnic.

În sarcina fiecărei părți au fost menționate drepturi și obligații corelative, detaliate vizând termenele de predare, predarea și recepția proiectului, răspunderea contractuală, forța majoră precum și posibilități de soluționare a unor eventuale litigii. În faza procesuală a apelului, nu au fost verificate cu maximă rigurozitate toate apărările reclamantei SC G.C. SA, hotărârea pronunțată limitându-se la o motivare în termeni generali a îndeplinirii de către proiectant a obligațiilor contractuale. Astfel, la art. 2 alin. (2) intitulat „obiectul contractului” există evidențiate și enumerate de la pct. 1 la pct. 9, obligații numai în sarcina proiectantului. Nu rezultă dacă aceste lucrări de proiectare și servicii de asistență au fost efectiv executate, instanța limitându-se la o examinare parțială și formală a lor.

Deși la pct. 5, 6, 7, 8 și 9 ale art. 2 alin. (2) se regăsesc expres în sarcina proiectantului operațiunile de predare a documentației finale pe bază de proces verbal semnat de părți, urmărirea șantierului punctual, la toate fazele construcției, explicarea proiectului pentru a fi însușit de către constructor și asistența constructorului ori de câte ori este nevoie, modificarea eventuală a unei părți de proiect de comun acord cu beneficiarul și constructorul (timp nelimitat pe toată perioada construcției) și participarea la toate fazele determinante de execuție; trasare, fundații, structură, zidărie, acoperiș recepție finală, instanța nu s-a pronunțat asupra lor. Urmează a fi supusă probațiunii și obligația stipulată la art. 3.1, cu precădere dacă documentația elaborată de proiectant a ținut cont de cerințele beneficiarului și dacă a fost supusă aprobării acestuia înainte de a fi predată autorităților avizatoare.

Și în privința penalităților de întârziere, acordate în cuantum de 42.740,1 lei urmează a fi efectuată o reapreciere, în raport de întinderea efectivă a obligațiilor îndeplinite de proiectant. Din această perspectivă, în condițiile art. 129 C. proc. civ., în rejudecarea apelului se va ordona administrarea probelor pe care instanța le va considera necesare, în scopul de a fi stabilită o corectă situație de fapt și de drept, a lămuririi cauzei sub toate aspectele, cu respectarea în egală măsură a dreptului la apărare și a principiului contradictorialității, pentru ambele părți implicate în prezentul litigiu de natură comercială. Pentru aceste rațiuni urmează a admite recursul reclamantei SC G.C.

SA București împotriva Deciziei comerciale nr. 139 din 13 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, pe care în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 pct. 5 C. proc. civ. o va casa și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta SC G.C. SA București împotriva Deciziei comerciale nr. 139 din 13 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2010.