ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2599/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Covasna, reclamantul F.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Covasna, anularea Deciziei nr. 24373 din 08 iulie 2009, emisă de pârâtă și obligarea acesteia la emiterea unei alte decizii ,privind acordarea pensiei conform Legii nr. 19/2000, prin care să se recunoască faptul că reclamantul îndeplinește condițiile de reducere a vârstei standard de pensionare.

Pe timpul derulării procesului, la 12 noiembrie 2009, reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a prevederilor Anexei nr. 9 la Ordinul ministrului muncii si solidarității sociale nr. 340/2001 de aplicare a Legii nr. 19/2000, cuprinse în prima coloană - luna și anul nașterii - în sensul că, prin introducerea acestei rubrici se modifică modul de calcul stabilit de legea cadru privind sistemul de pensii, anexa nr. 9 la ordinul menționat determinând modificarea modului de aplicare a anexei 3 la Legea nr. 19/2000. S-a mai arătat că, prin anexa menționată, ordinul introduce un criteriu nou, care nu figurează în anexa la lege și care deformează interpretarea și aplicarea prevederilor legale, în sens defavorabil unora dintre destinatarii legii.

Prin sentința nr. 34/F din 23 februarie 2010, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal, a admis în parte excepția de nelegalitate a prevederilor Anexei nr. 9 la Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cuprinse în coloana intitulată „luna și anul nașterii", invocată de reclamantul F.M., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Casa Județeană de Pensii Covasna. Instanța a constatat că prevederile menționate sunt nelegale, în măsura în care, prin aplicarea celor două norme juridice la situații de fapt concrete, rezultatele calculelor vârstei de pensionare efectuate în baza Anexei nr. 9 la Ordinul nr. 340/2001 sunt diferite față de rezultatele calculelor efectuate pe baza Anexei nr. 3 din Legea nr. 19/2000.

Pentru a pronunța o asemenea soluție, instanța fondului a reținut că în Anexa nr. 9 la ordinul menționat figurează un criteriu suplimentar față de criteriile stabilite de lege, iar existența unei coloane suplimentare, care să coreleze luna și anul nașterii cu luna și anul pensionării poate să exceadă sau nu voinței legiuitorului, în funcție de rezultatele finale ale calculelor, care conduc la stabilirea dreptului de pensionare al solicitantului. Împotriva sentinței pronunțate de Curtea de Apel Brașov a declarat recurs pârâtul Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. În motivarea cererii de recurs s-a arătat că instanța de fond a aplicat greșit legea în cauza dedusă judecații - art. 304 pct. 9 C. proc.

civ. Consideră recurentul că excepția de nelegalitate nu este întemeiată întrucât normele metodologice nu conțin prevederi contrare legii de natură să dezavantajeze persoane aflate în situații identice, prin modificarea vârstei standard prevăzută în anexa 3 la lege. Anexa nr. 3 stabilește intervalul în care se atinge vârsta standard de pensionare și stagiul de cotizare, iar anexa nr. 9 reprezintă concretizarea modului de aplicare a legii, fiind emisă pentru a se asigura un mod de stabilire unitar a condițiilor de pensionare prevăzute de art. 41 din lege. De asemenea, s-a arătat că excepția de nelegalitate a anexei nr. 9 din Ordinul nr. 340/2001 emis de Ministerul Muncii Solidarității Sociale si Familiei a făcut obiectul controlului de nelegalitate, iar Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 2869 din 13 septembrie 2006, a stabilit că prevederile anexei nr. 9 sunt legale în raport cu disp.

art. 41 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 19/2000, respectiv anexa 3 la lege. Intimatul reclamant, F.M., prin concluziile scrise, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Înalta Curte, analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate, normele legale incidente în cauza și în conformitate art. 304­­ 1 C. proc. civ., constată ca recursul este fondat pentru considerentele următoare: Având în vedere art. 41 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc cumulativ la data pensionării condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare realizate în sistemul public.

Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creșterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei și de la 62 de ani pentru bărbați, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3. Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât și pentru bărbați este de 15 ani. Creșterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 3. Așa cum a arătat și recurenta, eșalonarea în raport de data nașterii nu stabilește criterii discriminatorii, ci reglementează distinct cu caracter tranzitoriu perioada de eșalonare a vârstelor standard de pensionare.

În fapt, anexa nr. 9 la Ordinul nr. 340/2001 de aplicare a Legii nr. 9/2000, precum și anexa nr.3 din Legea nr.19/2000, prevăd aceleași mențiuni cu privire la vârsta standard de pensionare și stagiile minime și complete de cotizare. Anexa nr. 9 cuprinde câteva elemente de detaliu în plus față de anexa nr. 3, precum „luna și anul nașterii ”, „luna și anul pensionării”, avându-se în vedere de fapt prevederile art. 41 detaliate mai sus. Atât în privința vârstei de pensionare, cât și a stagiului de cotizare se observă că acestea coincid, anexa nr. 3 stabilind intervalul în care se atinge vârsta standard de pensionare și stagiul de cotizare, iar anexa nr. 9, prin elementele noi introduse, reprezentând concretizarea modului de aplicare a legii.

Se retine că în acest sens Înalta Curte deja s-a pronunțat prin decizia nr. 2869 din 13 septembrie 2006 și a stabilit că prevederile anexei nr. 9 din Ordinul nr. 340/2001 emis de Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei sunt legale în raport cu disp. art. 41 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 19/2000, respectiv anexa 3 la lege. În consecință, față de cele arătate mai sus, în conformitate cu art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va admite recursul, se va modifica sentința atacată în sensul că se va respinge ca nefondată excepția de nelegalitate a anexei nr. 9 din Ordinul nr. 340/2001 emis de Ministerul Muncii Solidarității Sociale si Familiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale împotriva sentințe nr. 34/F din 23 februarie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată, în sensul că respinge, ca nefondată, excepția de nelegalitate a Anexei nr. 9 la Ordinul nr. 340/2001 emis de Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2010.