ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5325/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta G.E. a chemat în judecată

Casa Județeană de Pensii Covasna, solicitând instanței ca, în contradictoriu cu

pârâta, să dispună anularea hotărârii nr. 1416 din 2 februarie 2005 și pe cale

de consecință, obligarea pârâtei să-i recunoască calitatea de beneficiară a

prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, modificată, cu acordarea

drepturilor bănești cuvenite.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că prin actul administrativ atacat nu i s-au recunoscut drepturile

prevăzute de Legea nr. 189/2000, deși s-a născut în perioada în care părinții

săi erau refugiați în comuna Brețcu, județul Covasna, ca urmare a Tratatului de

la Viena din 6 septembrie 1940.

Curtea de Apel Brașov, secția de

contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 81/F/CA din 14

iunie 2005, a admis acțiunea reclamantei, dispunând anularea hotărârii nr.

1426/2005, emisă de pârâtă și obligarea acesteia din urmă, să-i emită

reclamantei, o nouă hotărâre, prin care să-i recunoască calitatea de beneficiară

a prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 189/2000, republicată, pentru

perioada cuprinsă între 25 septembrie 1942 și 6 martie 1945, cu acordarea

drepturilor cuvenite, începând cu data de 1 februarie 2005.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța a reținut că reclamanta s-a născut în timpul refugiului, dobândind

calitatea și statutul de refugiat al părinților săi.

Împotriva acestei sentințe,

considerată nelegală și netemeinică, a declarat recurs, Casa Județeană de

Pensii Covasna.

Recurenta a susținut, în esență, că

hotărârea instanței de fond este nelegală, întrucât contestatoarea s-a născut

la 25 septembrie 1942, iar refugiul a survenit la 6 septembrie 1940, astfel

încât s-a creat o diferență mai mare de 300 de zile dintre data nașterii și

data refugiului părinților acesteia, or, potrivit Codului familiei, perioada

concepției este cuprinsă între 180 a zi și a 300-a zi dinaintea nașterii

copilului.

Recursul este nefondat.

Potrivit prevederilor art. 1 din

O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile

acestui act normativ, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor

instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, a

suferit persecuții, aflându-se în una din situațiile enumerate de lege.

Din interpretarea acestor prevederi

rezultă că atât obiectul, cât și scopul reglementării îl constituie acordarea

unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele

persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.

Ceea ce reglementează legea, este,

deci, stabilirea, determinarea situației de obligare să își părăsească

domiciliul, de către regimul instaurat după septembrie 1940. Nu se poate

susține că, dacă în timpul refugiului s-a născut un copil, acesta nu beneficiază

de drepturile părinților, pentru că este evident, că și minorul a avut de

îndurat aceleași suferințe și neajunsuri, ca și părinții săi, obligați să își

părăsească domiciliul.

Faptul că reclamanta s-a născut după

începerea refugierii, respectiv după 1 mai 1941 și în intervalul mai mare de

300 de zile de la începerea refugiului, nu prezintă importanță în cauză, ci

doar în materie de succesiuni.

Pe de altă parte, domiciliul

copilului minor nu poate fi altul, decât acela al părinților, fapt prevăzut

atât de Codul civil, cât și de Codul familiei și care conduce la concluzia că

reclamantei îi sunt aplicabile prevederile art. 1 din Legea nr. 189/2000.

Examinând și din oficiu hotărârea

atacată, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie și neconstatându-se

existența nici unui motiv de casare, recursul declarat de Casa Județeană de

Pensii Covasna urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Covasna împotriva sentinței civile nr. 81/F/CA din 14 iunie

2005, a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 4 noiembrie 2005.