ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2081/2006
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2081/2006 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2006)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe calea
contenciosului administrativ, la data de 6 octombrie 2005, reclamantul K.D. a
solicitat, în contradictoriu cu Casa Județeană de Pensii Brașov, să se dispună
anularea hotărârii nr. 4318 din 12 septembrie 2005, prin care i s-a respins
cererea privind recunoașterea calității de beneficiar al prevederilor Legii nr.
189/2000.
În motivarea acțiunii, reclamantul a
arătat, în esență, că pârâta a refuzat în mod nejustificat să-i aprobe
acordarea drepturilor solicitate, deși a făcut dovada că în perioada septembrie
1940 - martie 1945 s-a refugiat împreună cu familia, ca urmare a persecuțiilor
etnice exercitate, din orașul Brașov, într-o localitate din județul Covasna.
Prin sentința nr. 15/F din 23
ianuarie 2006, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și fiscal,
a admis acțiunea reclamantului K.D., a anulat hotărârea nr. 4318 din 12
septembrie 2005, emisă de pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov, pe care a
obligat-o să emită o nouă hotărâre, prin care să recunoască reclamantului,
calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000, pentru perioada septembrie 1940 -
martie 1945, începând cu 1 mai 2005.
Pentru a se pronunța în acest sens,
instanța de fond a reținut că, din probele administrate în cauză, rezultă că persecuțiile
etnice exercitate asupra familiei reclamantului au determinat-o să se refugieze
în altă localitate, acțiunea promovată fiind întemeiată.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs, pârâta Casa Județeană de Pensii Brașov, criticând-o pentru nelegalitate
și netemeinicie.
Recurenta consideră că instanța de
fond a pronunțat o sentință greșită, reclamantul nefiind îndreptățit să
beneficieze de drepturile stabilite potrivit Legii nr. 189/2000, deoarece acest
act normativ vizează cetățenii români de etnie rromă sau evreiască, nu și pe
cei de etnie maghiară.
Totodată, recurenta consideră că
reclamantul nu se încadrează în prevederile Legii nr. 189/2000, deoarece orașul
Brașov, de unde s-a refugiat acesta, nu a fost niciodată „ocupat de un alt
regim”.
Examinându-se sentința atacată, în
raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum și cu
dispozițiile legale incidente pricinii, se constată că recursul este nefondat,
pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999,
aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de
prevederile ordonanței, persoana, cetățean român, care, în perioada regimurilor
instaurate între 6 septembrie 1940 și 6 martie 1945, a avut de suferit persecuții pe motive etnice, printre situațiile prevăzute de lege fiind și
aceea a strămutării în altă localitate, decât cea de domiciliu [art. 1 lit. c)].
Prin Normele de aplicare a O.G. nr. 105/1999,
aprobate prin H.G. nr. 127/2002, s-a precizat că prin persoană care a fost
strămutată în altă localitate, se înțelege persoana care a fost mutată sau a
fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice,
precum și persoanele care au fost expulzate, s-au refugiat ori cele care au făcut
obiectul unui schimb de populație, ca urmare a unui tratat bilateral.
În cauză, se observă că motivele de
recurs sunt în contradicție cu dispozițiile legale menționate, care se referă
la cetățeni români, fără a face vreo referire cu privire la etnia ori
naționalitatea acestora. De asemenea, actele normative incidente nu cuprind
vreo condiție referitoare la teritoriul în care să se fi refugiat persoana care
solicită acordarea drepturilor.
Rezultă că instanța de fond a
pronunțat o sentință temeinică și legală, urmând ca recursul declarat să fie
respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Casa
Județeană de Pensii Brașov împotriva sentinței nr. 15/F din 23 ianuarie 2006 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 6 iunie 2006.