ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1252/2010

Deliberând asupra cauzei civile de

față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 96 din 26

ianuarie 2009, Tribunalul București, secția a IV-a civilă, a admis acțiunea

formulată de reclamantul M.I.M. și a obligat pârâta Primăria Municipiului

București să retrocedeze reclamantului cota indiviză de ½ din terenul

situat în București, în suprafață de 220 mp, identificat prin raportul de

expertiză efectuat în cauză.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel pârâtul Municipiul București prin Primarul General, iar prin

decizia civilă nr. 338A din 28 mai 2009, Curtea de Apel București a respins, ca

nefondat, apelul.

Apelantul-pârât Municipiul București

prin Primarul General a declarat recurs împotriva deciziei pronunțate de Curtea

de Apel București, cererea de recurs fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți

de Casație și Justiție la data de 21 iulie 2009.

Înalta Curte urmează a constata nul

recursul declarat pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 302/1 C. proc. civ.,

cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de

nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar în

conformitate cu prevederile art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea

unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ

prevăzute în cuprinsul acestui articol.

În cuprinsul cererii de recurs care

a învestit Înalta Curte, recurentul expune situația de fapt a cauzei, redă o

parte din considerentele deciziei instanței de apel, face trimitere la motivele

de apel pe care le-a formulat și arată că Legea nr. 33/1994 nu e aplicabilă

litigiului.

Cererea de recurs nu conține însă

precizări de natură juridică a eventualelor greșeli pe care le conține

hotărârea recurată și o minimă argumentare în drept a unor criticii de

nelegalitate.

Or, condiția legală a dezvoltării motivelor

de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și

încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 304 C.

proc. civ.

Nu se poate considera că simpla

indicare a prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în cuprinsul cererii de

recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate în sensul exigențelor

prevăzute de art. 302/1 C. proc. civ. Cerințele art. 302/1 C. proc. civ.

trebuie interpretate în sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei

argumentări juridice a nelegalității invocate prin indicarea dispozițiilor

legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor

greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale.

În consecință, constatând că niciuna

din criticile formulate nu pot fi încadrate în cazurile de nelegalitate

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în temeiul art. 302-303 C. proc. civ. și art.

306 C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de

pârâtul Municipiul București prin Primarul General împotriva deciziei nr. 328 din

28 mai 2009 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 25 februarie 2010.