ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6348/2010

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 360 din 13 martie 2009, Tribunalul București,

secția a IV-a civilă, a respins acțiunea formulată de contestatorul E.C.C. în

contradictoriu cu pârâții Primăria Municipiul București prin Primarul General

și Consiliul General al Municipiului București, Administrația Fondului

Imobiliar.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatorul E.C.C. iar

prin decizia civilă nr. 34/A din 19 ianuarie 2010 a Curții de Apel București, secția

a

IV

a civilă, s-a admis apelul și, în consecință, s-a

schimbat în tot sentința, în sensul admiterii contestației și a modificării în

parte a art. 1 din Decizia nr. 8711 din 28 august 2007 emisă de Primarul General

al Municipiului București, în sensul restituirii în natură a suprafeței de

618,18 mp din totalul de 703,19 mp, situată în București, sector 1, menținând

celelalte prevederi ale dispoziției contestate.

Municipiul București prin Primarul General a declarat recurs împotriva

deciziei pronunțate de Curtea de Apel București, cererea de recurs fiind

înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 25 martie

2010.

In motivarea recursului întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. recurentul a susținut că nu se poate acorda contestatorului un teren

mai mare decât cel deținut, rezumându-se la a cita două texte legale, fără a

argumenta relevanța acestora la situația concretă din speță.

Înalta Curte urmează a constata nul

recursul declarat pentru următoarele

considerente:

Potrivit art. 302 alin. (1) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să

cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se

întemeiază recursul și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art.

304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere numai

pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui

articol.

In cuprinsul cererii de recurs care a învestit Înalta Curte, recurentul

redă soluția pronunțată de instanța de apel, apreciind că situația este

interpretată în mod simplist deoarece nu se poate acorda contestatorului un

teren mai mare decât cel deținut iar în final, citează dispozițiile a două

texte legale, fără a arăta incidența acestora la prezenta cauză.

Cererea de recurs nu conține deci precizări de natură juridică a

eventualelor greșeli pe care le conține hotărârea recurată și o minimă

argumentare în drept a unor criticii de nelegalitate.

Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică

determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele

de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Nu se poate considera că simpla indicare a prevederilor art. 304 pct. 9

C. proc. civ. în cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de

atac exercitate în sensul exigențelor prevăzute de art. 302 alin. (1) C. proc.

civ.

Cerințele art. 302 alin. (1) C. proc. civ. trebuie interpretate în

sensul formulării, prin motivele de recurs, a unei argumentări juridice a

nelegalității invocate prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate

ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli

săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale.

In consecință, constatând că niciuna din criticile formulate nu pot fi

încadrate în cazurile de nelegalitate prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în temeiul

art. 302-303 C. proc. civ. și art. 306 C. proc. civ., Înalta Curte va constata

nul recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de pârâtul Municipiul București prin

Primar General împotriva deciziei nr. 34/A din 19 ianuarie 2010 a Curții de

Apel București, secția a IV-a civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2010.