ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1440/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Curtea de Apel Pitești, secția

de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 160 din 7

octombrie 2009, a admis în parte acțiunea formulată de

reclamanții B.P. și B.M. împotriva pârâtei Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților, a anulat

titlurile de plată nr. 12 și nr. 13 și titlurile de conversie

nr. 579 și nr. 580 toate din data de 7 mai 2009, a obligat pârâta să

emită titluri de plată pentru suma de câte 187.500 lei și

titluri de conversie pentru suma de câte 8.086,8 lei, a respins ca

neîntemeiată cererea de reactualizare a despăgubirilor și ca

prematur formulată cererea privind plata despăgubirilor într-o

singură tranșă și cu prioritate.

Pentru a pronunța o asemenea

soluție, prima instanță a reținut următoarele:

Actele administrative contestate în

cauză sunt nelegale, întrucât pârâta în mod greșit a procedat la

raportarea sumei de bani cuvenită reclamanților drept

despăgubire pentru cota lor de moștenire de 3/8 la jumătate din valoarea

imobilului (teren și construcție) situat în Pitești, și în

limita a 500.000 lei.

Curtea a arătat că nu

există niciun document ori dispoziție legală în baza căreia

pârâta să decidă că, de vreme ce imobilul expropriat a fost de

1.000 mp teren și 26,40 mp clădire, valoarea de 521.564,83 lei -

stabilită prin decizia nr. 4222 din 4 decembrie 2008 emisă de Comisia

Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, trebuie raportată la

întregul imobil expropriat.

Dimpotrivă, decizia nr. 4222

din 4 decembrie 2008 a acordat reclamanților și numitei B.L. suma de

521.564,83 lei pentru imobilul indicat în dispoziția Primarului

Municipiului Pitești nr. 6958/2006, astfel cum a fost modificată, act

care se referă la 500 mp teren și 13,20 mp clădire.

Prima instanță a

concluzionat în sensul că pârâta trebuie să plătească

reclamanților cota lor de câte 3/8 din suma maximă ce poate fi

plătită în numerar, respectiv din 500.000 lei (adică câte

187.500 lei), urmând ca pentru diferența de 21.564,83 lei și potrivit

cotei lor de 3/8 să le atribuie acțiuni la Fondul Proprietatea

(adică câte 8.086,8 lei).

Curtea de apel a apreciat că

este neîntemeiată cererea de reactualizare a despăgubirilor cu

indicele de inflație, deoarece acesta poate avea loc doar în situația

existenței unor titluri de plată valabile.

În plus, instanța de fond a

considerat că cererea reclamanților privind plata sumelor de bani

într-o singură tranșă și cu prioritate este prematură,

întrucât pârâta nu a emis titluri de plată valabile.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs pârâta Autoritatea Națională pentru Restituirea

Proprietăților, care a solicitat modificarea sa în parte, în sensul

menținerii titlurilor de plată și de conversie contestate.

În motivarea căii de atac,

încadrată în drept pe dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 304

1

C. proc. civ., Titlului VII din Legea nr. 247/2005, H.G. nr. 361/2005,

actualizată, O.G. nr. 81/2007 și H.G. nr. 128/2008, recurenta a

susținut că cele patru acte administrative contestate în cauză

au fost legal emise.

Recurenta a precizat faptul că

prima instanță a calculat în mod greșit cota de 3/8 din

cuantumul de 500.000 lei și nu din suma de 250.000 lei, întrucât nu a

ținut seama de împrejurarea că intimații erau

îndreptățiți la 500 mp teren și 13,20 mp clădire, respectiv

cota de ½ din imobil.

Analizând sentința

atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza

art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că

recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.

Instanța de control judiciar

constată că în speță nu sunt întrunite cerințele

impuse de art. 304 sau art. 304

1

C. proc. civ., în vederea

casării sau modificării hotărârii: prima instanță a

reținut corect situația de fapt, în raport de materialul probator

administrat în cauză, și a realizat o încadrare juridică

adecvată.

Astfel, în urma

soluționării notificării nr. 15179/2001, Primarul Municipiului

Pitești a emis dispoziția nr. 6958 din 3 noiembrie 2006

(modificată prin dispoziția nr. 2223 din 11 aprilie 2008) prin care a

propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul, situat în Pitești, compus

din 500 mp teren și 13,20 mp clădire (a se vedea fila 33 dosar fond).

Prin decizia nr. 4222 din 4

decembrie 2008, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a

acordat intimaților și numitei B.L. suma de 521.564,83 lei noi pentru

imobilul indicat în dispoziția Primarului Municipiului Pitești

anterior nominalizată, sumă rezultă în urma deducerii

despăgubirilor în cuantum de 625,17 lei noi, respectiv 1.125 ROL, încasate

în anul 1981, actualizate, valoare stabilită prin raportul de evaluare

întocmit în dosarul intern nr. 29288/CC/2006.

Prin sentința civilă nr.

1725 din 2 martie 2009 (fila 34 dosar fond), Judecătoria Pitești a

constatat deschisă succesiunea de pe urma defunctului B.M. - cu

moștenitori B.P. și B.M. (fii, cu cote de 3/8 fiecare) și B.L.

(soție supraviețuitoare, cu cotă de ¼), a constatat că masa

succesorală suplimentară se compune din suma de 521.564,83 lei noi -

individualizată în decizia nr. 4222 din 4 decembrie 2008, reprezentând

contravaloarea terenului de 500 mp și a construcției de 13,20 mp,

situate în Pitești, a dispus ieșirea din indiviziune a

părților și a atribuit în deplină proprietate

intimaților B.P. și B.M. câte 195.586,8 lei, iar soției

supraviețuitoare suma de 130.391,2 lei.

În mod nelegal, recurenta a emis

titlurile de plată nr. 12 și nr. 13 din data de 7 mai 2009 pentru

câte 93.750 lei, iar pentru diferența de câte 101.836,81 lei a emis

titlurile de conversie nr. 579 și nr. 580 din aceeași dată,

apreciind că suma de 521.564,83 lei, stabilită prin decizia nr. 4222

din 4 decembrie 2008, trebuie raportată la întregul imobil expropriat,

adică la 1.000 mp teren și 26,40 mp construcție.

În raport de cele anterior

reținute și de prevederile art. 3 lit. h) din Titlul VII al Legii nr.

247/2005, rezultă că recurenta trebuie să plătească

intimaților (conform cotei succesorale a acestora de 3/8) suma maximă

ce poate fi achitată în numerar, respectiv din 500.000 lei (adică

câte 187.500 lei), urmând ca pentru diferența de 21.564,83 lei să le

atribuie acțiuni la Fondul Proprietatea (adică corespunzător

sumei de câte 8.086,8 lei).

Pe cale de consecință,

Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.,

coroborat cu art. 20 și art. 28 din Legea nr. 554/2004, modificată,

va respinge ca nefondat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Autoritatea

Națională pentru Restituirea Proprietăților împotriva

sentinței civile nr. 160/F-C din 7 octombrie 2009 a Curții de Apel

Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi 12 martie 2010.