ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2729/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamanții B.P. și B.M. - prin tutore B.P. - au solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.R.P. - D.A.D.N. obligarea acesteia la eliberarea titlurilor de plată pentru suma de 187.500 RON fiecare, precum și la plata cu prioritate a acestei sume, într-o singură tranșă, sumă actualizată în raport cu rata inflației, în condițiile art. 18 2 .5 din H.G. nr. 128/2008 și art. 3 lit. h) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005. În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că, împreună cu numita B.L., sunt moștenitori ai defunctului B.M., de pe urma căruia, prin parcurgerea și finalizarea procedurii reglementată de Legea nr. 10/2001, li s-a recunoscut dreptul la despăgubiri pentru imobilele - teren în suprafață de 500 mp.

și construcție de 13,20 mp., situate în Pitești, str. P. nr. 8, recunoaștere finalizată prin Decizia nr. 4222 din 04 decembrie 2008, prin care s-a consacrat dreptul lor de creanță asupra statului în cuantum de 521.564,83 RON. Prin exprimarea opțiunii de a fi despăgubiți în numerar, s-au format Dosarele cu nr. 10226 și nr. 10229. La data de 07 mai 2009 s-au eliberat pe numele lor titlurile de plată pentru suma de 93.750 RON fiecare, și titlurile de conversie pentru câte 101.837 acțiuni la Fondul P. Prin Sentința nr. 160/F-C/2009 a Curții de Apel au fost anulate titlurile de mai sus și obligată pârâta la emiterea a noi titluri de plată pentru suma de 187.500 RON fiecare și titluri de conversie pentru suma de 8.086,8 RON fiecare, sentință rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 1440 din 12 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Deoarece, până la data de 20 aprilie 2010, nu au fost emise noile titluri de plată se impune obligarea pârâtei la plata cu prioritate a acestora. La data de 24 septembrie 2010, reclamanții au depus la dosar o cerere precizatoare, prin care au arătat că primul capăt al acțiunii a rămas fără obiect, deoarece au ridicat de la sediul pârâtei, în data de 23 septembrie 2010, titlurile de plată și cele de conversie, iar în ceea ce privește cel de-al doilea capăt au insistat în obligarea pârâtei la plata titlurilor de mai sus, într-o singură tranșă, împreună cu dobânda legală aferentă. 2. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința civilă nr. 206/F-CONT din data de 24 septembrie 2010, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea reclamanților B.P.

și B.M. În motivarea acestei hotărâri, instanța de fond a constatat primul petit rămas fără obiect, prin ridicarea de către reclamanți a titlurilor de plată și a celor de conversie, emise de pârâtă la 7 mai 2010, și al doilea petit ca neîntemeiat, iar, pe de altă parte, prematur. A arătat Curtea că prin O.U.G. nr. 62/2010, s-a dispus suspendarea pe termen de 2 ani a emiterii titlurilor de despăgubiri și a titlurilor de conversie, precum și a plății acestora, astfel că solicitarea reclamanților, cel puțin pentru această perioadă, este prematură. De asemenea, în ceea ce privește actualizarea sumelor de bani, în raport cu rata inflației, în conținutul Legii nr. 247/2005 care reglementează regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv nu există dispoziții referitoare la plata dobânzilor.

3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții B.P. și B.M., solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii cererii lor, așa cum a fost precizată, pentru motive pe care le-au încadrat în prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurenții criticat sentința de fond ca prezentând motive contradictorii și ca adoptată cu nesocotirea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Au mai arătat că O.U.G. nr. 62/2010 se aplică titlurilor de despăgubire și de plată emise ulterior intrării sale în vigoare, iar nu celor emise anterior, cum este cazul în speță, iar, pe de altă parte, prin adoptarea acestui act normativ, necenzurat de către instanță, statului român i se permite o ingerință disproporționată asupra dreptului de proprietate al recurenților.

Au mai susținut că, respingând capătul de cerere privind actualizarea sumelor solicitate în raport de rata inflației la data plății efective, curtea de apel nu a ținut cont de principiul general de drept al reparării integrale a prejudiciului cauzat prin neexecutarea la timp a obligației de plată. Prin întâmpinarea depusă, intimata A.N.R.P.

a solicitat respingerea recursului ca rămas fără obiect, arătând că reclamanților-recurenți li s-a efectuat plata primei tranșe a despăgubirilor în data de 30 noiembrie 2010, conform ordinelor de plată nr. x din 30 noiembrie 2010 și y din 30 noiembrie 2010, iar plata celei de-a doua tranșe în data de 10 decembrie 2010, conform ordinelor de plată nr. z din 10 decembrie 2010 și nr. s din 10 decembrie 2010. 4. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând înscrisurile dosarului, Înalta Curte constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, reclamanții B.P. și B.M. - prin tutore B.P. - au solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.R.P.

- D.A.D.N. obligarea acesteia la eliberarea titlurilor de plată pentru suma de 187.500 RON fiecare, precum și la plata cu prioritate a acestei sume, într-o singură tranșă, sumă actualizată în raport cu rata inflației, în condițiile art. 18 2 .5 din H.G. nr. 128/2008 și art. 3 lit. h) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005. La data de 11 mai 2011 recurenții-reclamanți B.P. și B.M. au depus, prin Registratura Curții, o cerere în care precizează că recursul formulat a rămas fără obiect, întrucât intimata a înțeles să achite drepturile datorate. În acest sens sunt și înscrisurile depuse de către intimata A.N.R.P. Față de această situație, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul de față ca rămas fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul formulat de B.P. și B.M. împotriva Sentinței civile nr. 206/F-CONT din data de 24 septembrie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, ca rămas fără obiect. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 12 mai 2011.