ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2729/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de

Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

reclamanții B.P. și B.M. - prin tutore B.P. - au solicitat, în contradictoriu

cu pârâta A.N.R.P. - D.A.D.N. obligarea acesteia la eliberarea titlurilor de

plată pentru suma de 187.500 RON fiecare, precum și la plata cu prioritate a

acestei sume, într-o singură tranșă, sumă actualizată în raport cu rata

inflației, în condițiile art. 18

2

.5 din H.G. nr. 128/2008 și art. 3

lit. h) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

În motivarea

acțiunii, reclamanții au arătat că, împreună cu numita B.L., sunt moștenitori

ai defunctului B.M., de pe urma căruia, prin parcurgerea și finalizarea

procedurii reglementată de Legea nr. 10/2001, li s-a recunoscut dreptul la

despăgubiri pentru imobilele - teren în suprafață de 500 mp. și construcție de

13,20 mp., situate în Pitești, str. P. nr. 8, recunoaștere finalizată prin

Decizia nr. 4222 din 04 decembrie 2008, prin care s-a consacrat dreptul lor de

creanță asupra statului în cuantum de 521.564,83 RON.

Prin exprimarea

opțiunii de a fi despăgubiți în numerar, s-au format Dosarele cu nr. 10226 și

nr. 10229.

La data de 07 mai

2009 s-au eliberat pe numele lor titlurile de plată pentru suma de 93.750 RON

fiecare, și titlurile de conversie pentru câte 101.837 acțiuni la Fondul P.

Prin Sentința nr.

160/F-C/2009 a Curții de Apel au fost anulate titlurile de mai sus și obligată

pârâta la emiterea a noi titluri de plată pentru suma de 187.500 RON fiecare și

titluri de conversie pentru suma de 8.086,8 RON fiecare, sentință rămasă

irevocabilă prin Decizia nr. 1440 din 12 martie 2010 a Înaltei Curți de Casație

și Justiție.

Deoarece, până la

data de 20 aprilie 2010, nu au fost emise noile titluri de plată se impune

obligarea pârâtei la plata cu prioritate a acestora.

La data de 24

septembrie 2010, reclamanții au depus la dosar o cerere precizatoare, prin care

au arătat că primul capăt al acțiunii a rămas fără obiect, deoarece au ridicat

de la sediul pârâtei, în data de 23 septembrie 2010, titlurile de plată și cele

de conversie, iar în ceea ce privește cel de-al doilea capăt au insistat în

obligarea pârâtei la plata titlurilor de mai sus, într-o singură tranșă,

împreună cu dobânda legală aferentă.

instanței de fond

Prin Sentința civilă

nr. 206/F-CONT din data de 24 septembrie 2010, Curtea de Apel Pitești, secția

comercială, de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea

reclamanților B.P. și B.M.

În motivarea acestei

hotărâri, instanța de fond a constatat primul petit rămas fără obiect, prin

ridicarea de către reclamanți a titlurilor de plată și a celor de conversie,

emise de pârâtă la 7 mai 2010, și al doilea petit ca neîntemeiat, iar, pe de

altă parte, prematur.

A arătat Curtea că

prin O.U.G. nr. 62/2010, s-a dispus suspendarea pe termen de 2 ani a emiterii

titlurilor de despăgubiri și a titlurilor de conversie, precum și a plății

acestora, astfel că solicitarea reclamanților, cel puțin pentru această

perioadă, este prematură.

De asemenea, în ceea

ce privește actualizarea sumelor de bani, în raport cu rata inflației, în

conținutul Legii nr. 247/2005 care reglementează regimul stabilirii și plății

despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv nu există dispoziții

referitoare la plata dobânzilor.

exercitată în cauză

Împotriva acestei

sentințe au declarat recurs reclamanții B.P. și B.M., solicitând modificarea

acesteia în sensul admiterii cererii lor, așa cum a fost precizată, pentru motive

pe care le-au încadrat în prevederile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.

În motivarea căii de

atac, recurenții criticat sentința de fond ca prezentând motive contradictorii

și ca adoptată cu nesocotirea art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția

Europeană a Drepturilor Omului.

Au mai arătat că

O.U.G. nr. 62/2010 se aplică titlurilor de despăgubire și de plată emise

ulterior intrării sale în vigoare, iar nu celor emise anterior, cum este cazul

în speță, iar, pe de altă parte, prin adoptarea acestui act normativ,

necenzurat de către instanță, statului român i se permite o ingerință

disproporționată asupra dreptului de proprietate al recurenților.

Au mai susținut că,

respingând capătul de cerere privind actualizarea sumelor solicitate în raport

de rata inflației la data plății efective, curtea de apel nu a ținut cont de

principiul general de drept al reparării integrale a prejudiciului cauzat prin

neexecutarea la timp a obligației de plată.

Prin întâmpinarea

depusă, intimata A.N.R.P. a solicitat respingerea recursului ca rămas fără

obiect, arătând că reclamanților-recurenți li s-a efectuat plata primei tranșe

a despăgubirilor în data de 30 noiembrie 2010, conform ordinelor de plată nr. x

din 30 noiembrie 2010 și y din 30 noiembrie 2010, iar plata celei de-a doua

tranșe în data de 10 decembrie 2010, conform ordinelor de plată nr. z din 10

decembrie 2010 și nr. s din 10 decembrie 2010.

Înaltei Curți asupra recursului

Examinând

înscrisurile dosarului, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, reclamanții B.P. și B.M. - prin tutore B.P. - au

solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.N.R.P. - D.A.D.N. obligarea acesteia

la eliberarea titlurilor de plată pentru suma de 187.500 RON fiecare, precum și

la plata cu prioritate a acestei sume, într-o singură tranșă, sumă actualizată

în raport cu rata inflației, în condițiile art. 18

2

.5 din H.G. nr.

128/2008 și art. 3 lit. h) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

La data de 11 mai

2011 recurenții-reclamanți B.P. și B.M. au depus, prin Registratura Curții, o

cerere în care precizează că recursul formulat a rămas fără obiect, întrucât

intimata a înțeles să achite drepturile datorate.

În acest sens sunt și

înscrisurile depuse de către intimata A.N.R.P.

Față de această

situație, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul de față ca rămas

fără obiect.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

formulat de B.P. și B.M. împotriva Sentinței civile nr. 206/F-CONT din data de

24 septembrie 2010 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios

administrativ și fiscal, ca rămas fără obiect.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 mai 2011.