ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 28.05.2009

ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE
28.05.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra

plângerii de față;

În baza lucrărilor la dosar, constată

următoarele:

Prin

rezoluția din 11 decembrie 2008 dată în dosarul nr. 571/P/2008

al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția

de Urmărire Penală și Criminalistică, în temeiul dispozițiilor art. 228 alin.

(6)

la

Curtea de Apel Craiova și P.M., procuror în cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova,

sub aspectul săvârșirii

infracțiunii de abuz în serviciu contra

intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.

Pentru a se dispune această soluție,

s-a reținut că, prin plângerea adresată parchetului, petiționarul B.I. a

solicitat tragerea la răspundere penală a intimaților magistrați, întrucât

judecătorul I.D. a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen.,

deoarece a respins ca neîntemeiată contestația în anulare pe care a formulat-o

împotriva deciziei penale nr. 544 din 03 aprilie 2006 a Tribunalului Gorj, deși

a făcut dovada că la data pronunțării acestei decizii (03 aprilie 2006), a fost

în imposibilitate de a se prezenta, fiind internat in spital, iar procurorul P.M.,

în dosarele nr. 933/2006 și nr. 1530/PEN/2006 ale Tribunalului Gorj, în care a

fost parte, a pus concluzii care i-au fost nefavorabile.

În rezoluția menționată, s-a reținut

că, prin sentința penală nr. 678/2006, pronunțată în dosarul nr. 618/2006 al

Judecătoriei Tg. Jiu, s-a dispus încetarea procesului penal pornit la plângerea

prealabilă a părții vătămate C.A., împotriva inculpatului B.I. pentru

săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 180 alin. (2) și art. 193 C. pen.,

pentru lipsa în instanță a părții vătămate la

două termene consecutive.

Prin decizia penală nr. 544 din 03

aprilie 2006, pronunțată în dosarul

nr.

933/2006, Tribunalul Gorj, secția penală, a admis recursul declarat de

recurenta

partea vătămată C.A. împotriva sentinței penale

nr. 678/2006 a Judecătoriei Tg. Jiu, a casat sentința și a trimis cauza

spre

rejudecare la aceeași instanță.

Petiționarul B.I. a formulat

contestație în anulare împotriva deciziei penale nr. 544/2006 a Tribunalului

Gorj, iar prin decizia nr. 1132/2006, pronunțată în dosarul nr. 1530/PEN/2006

al Tribunalului Gorj, secția penală, de judecătorii L.M., I.D. și

S.S., aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată.

Atât la

judecarea recursului declarat de C.A. împotriva

sentinței

penale nr. 678/2006 a Judecătoriei Tg. Jiu, cât și la judecarea

contestației în anulare formulată de B.I.

împotriva deciziei penale

nr. 544/2006 a Tribunalului Gorj, Ministerul

Public a fost reprezentat de procuror M.P.

În motivarea soluției de neîncepere a

urmăririi penale, în rezoluția din 11 decembrie 2008 dată în dosarul nr. 571/P/2008

al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de

Urmărire Penală și Criminalistică, s-a reținut că, din actele existente la

dosarul cauzei,

rezultă că magistrații care

au pronunțat decizia penală nr. 1132/2006 a

Tribunalului Gorj, printre

care și I.D., au motivat soluția în fapt și în drept. Pe de altă parte, chiar

dacă petiționarul B.I. (în calitate de contestator) ar fi fost prezent la

pronunțarea deciziei nr. 1132/2006 a Tribunalului Gorj, soluția dispusă de

instanța de judecată ar fi fost aceeași, având în vedere că s-a stabilit că

partea vătămată a lipsit în mod justificat la unul din termenele de judecată în

fața instanței de fond, motiv care atrage în mod obligatoriu casarea cu

trimitere și rejudecarea cauzei, conform dispozițiilor art. 385

15

pct. 2 lit. c) C. proc. pen.

De asemenea, concluziile puse de

intimata procuror P.M. cu ocazia judecării dosarelor nr. 933/2006 și,

respectiv, nr. 1530/PEN/2006 ale Tribunalului Gorj au fost motivate în fapt și

în drept.

Soluția de neîncepere a urmăririi

penale, dispusă în dosarul nr. 571/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, a

fost, ulterior, confirmată prin rezoluția nr. 257/433/ll/2/2009 din 27 ianuarie

2009 a procurorului șef al Secției de Urmărire Penală si Criminalistică din

cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care

s-a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petiționar în temeiul

dispozițiilor art. 278 C. proc. pen.

Împotriva rezoluției de neîncepere a

urmăririi penale, în termen legal, în conformitate cu dispozițiile art. 278

1

desființarea acesteia și tragerea la răspundere a magistraților reclamați.

Plângerea este nefondată.

Din analiza actelor premergătoare

efectuate în cauza ce formează obiectul dosarului nr. 571/P/2008 al Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și

Criminalistică, nu s-au identificat indicii din care să rezulte că intimații

magistrați I.D. și P.M. ar fi săvârșit vreo faptă de natură a antrena

răspunderea penală a acestora.

Conform Constituției și dispozițiilor

Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în

exercitarea atribuțiilor de serviciu, magistrații judecători și procurori sunt

suverani în a aprecia atât probatoriul administrat într-o cauză, cât și textele

de lege aplicabile, dându-le interpretarea pe care o consideră corespunzătoare.

Chiar dacă soluțiile dispuse nemulțumesc

anumite părți, această situație nu este de natură să atragă răspunderea penală

a respectivilor magistrați, în lipsa existenței unor indicii clare, în sensul

săvârșirii unei infracțiuni.

În prezenta cauză, actele premergătoare

efectuate nu relevă existența unor elemente de rea-credință și a unor acțiuni

specifice laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen.,

astfel că soluția de neîncepere a urmăririi penale, dispusă în baza art. 10

lit. a) C. proc. pen., este temeinică și legală.

Pentru considerentele expuse, în

conformitate cu dispozițiile art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc.

pen., Înalta Curte va respinge ca nefondată plângerea formulată de petiționarul

B.I. împotriva rezoluției din 11 decembrie 2008 dispusă în dosarul nr. 571/P/2008

al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de

Urmărire Penală și Criminalistică.

În baza dispozițiilor art. 192 alin. (2)

conform dispozitivului.

H

Respinge, ca nefondată, plângerea

formulată de petiționarul B.I. împotriva rezoluției din 11 decembrie 2008

dispusă în

dosarul nr. 571/P/2008 al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

și Justiție, Secția de

Urmărire Penală și Criminalistică.

Obligă

petiționarul la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către

stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2001-02-21
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6818/2006
Asupra recursului de față: Prin sentința penală nr. 144 din 16 octombrie 2006, Curtea de Apel Craiova, secția penală, a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petentul T.I. împotriva rezoluției date de Parchetul de pe lângă Curtea de
ÎCCJ 2010-03-18
0,95
ÎCCJ, Secția penală
de la 9 noiembrie 2009 în dosarul nr. 1519/P/2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, procurorul, în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pe
ÎCCJ 2009-10-30
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Asupra plângerii de față În baza lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin plângerea adresată la 12 iunie 2008 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, trimisă spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
ÎCCJ 2009-06-25
0,95
ÎCCJ, Secția penală
Asupra plângerii de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Pe data de 19 decembrie 2007, petiționarul M.C.V., în calitate de persoană vătămată, a adresat o plângere penală Înaltei Curți de Casație și Justiție, solicitân
ÎCCJ 2007-04-20
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2123/2007
Asupra recursului penal de față: în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 15 din 15 februarie 2007, Curtea de Apel Craiova, a respins, ca nefondată, plângerea petentului T.I. împotriva rezoluției din 25 o
Sursă