ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2123/2007

Asupra recursului penal de față: în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 15 din 15 februarie 2007, Curtea de Apel Craiova, a respins, ca nefondată, plângerea petentului T.I. împotriva rezoluției din 25 octombrie 2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova. Prin rezoluția de mai sus, s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva judecătorilor P.P.M. și S.D., a asistenților judiciari, D.C. și O.D. precum și împotriva grefierei C.E., toți angajați la Tribunalul Dolj, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen. Împotriva acestei rezoluții petentul s-a plâns la procurorul ierarhic superior și care plângere a fost respinsă . Nemulțumit și de această soluție petentul s-a adresat instanței în baza art. 278 1 C. proc.

pen., cu prezenta plângere și care a fost soluționată după cum au arătat prin sentința penală nr. 15 din 15 februarie 2007 a Curții de Apel Craiova. În termenul legal, petentul nemulțumit și de sentința penală nr. 15 din 15 februarie 2007 a Curții de Apel Craiova a declarat recursul de față, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate și a cerut ca, dosarul să fie retrimis la parchet, pentru a începe urmărirea penală împotriva intimaților pe care i-a chemat în judecată, pentru că se fac vinovați de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. și anume abuz în serviciu. Recursul este nefondat. Curtea, examinând actele premergătoare efectuate de parchetul de pe lângă Craiova, în dosarul nr. 402/P/2006 și sentința atacată, în raport de critica adusă precum și din oficiu, reține că, atât rezoluția dar și sentința, sunt temeinicie si legale și urmează a fi menținute.

Astfel, toate verificările evidențiază că, întreaga activitate a magistraților (din cauză) desfășurată pentru îndeplinirea actului în justiție și a sarcinilor de serviciu, nu se cenzurează decât prin folosirea, căilor de atac prevăzute de lege, (în materia respectivă) si nu pe calea plângerii penale de natura celei care a recurs petentul de față. În plus și în concret, la speță se mai constată că, pe fond litigiul civil al petentului, nu e încă soluționat fiind declinată competența de soluționare de la Tribunalul Dolj, la Judecătoria Craiova, precum se dispune prin sentința civilă nr. 1281 din 15 iunie 2006 a Tribunalului Dolj. În consecință, în raport de cele analizate, sentința penală atacată precum și rezoluția parchetului din 25 octombrie 2006 fiind temeinice și legale, vor fi menținute, deoarece, atât în fapt, cât și drept, nu există nici o justificare legală pentru angajarea răspunderii penale a magistraților sub aspectul infracțiunii reclamate de petent.

Ca atare, recursul va fi respins, ca nefondat, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. Se vor aplica și prevederile art. 192 C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar T.I. împotriva sentinței penale nr. 15 din 15 februarie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția penală. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 20 aprilie 2007.