ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 56/2007

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin rezoluția nr. 176/P/2006 de la 14 iunie 2006, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, în temeiul art. 228 alin. (1), raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorul A.L. din cadrul Tribunalului Dolj sub aspectul infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen. S-a reținut că, prin plângerea adresată la 9 mai 2006, Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, cât și cu ocazia audierii de către procuror, petentul T.I., a solicitat efectuarea de cercetări împotriva judecătoarei A.L., deoarece și-ar fi exercitat, în mod abuziv, atribuțiile de serviciu, cu ocazia redactării adresei nr. 16/A/2004, în calitate de președinte al secției civile din cadrul Tribunalului Dolj, constând în aceea că ar fi făcut mențiunea că decizia civilă nr. 1378/2001 este irevocabilă.

Petentul a atacat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale la Curtea de Apel Craiova. Prin sentința penală nr. 151 din 24 octombrie 2006 a Curții de Apel Craiova, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentul T.I. împotriva rezoluției nr. 176/P/2006 din 14 iunie 2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova și rezoluția nr. 1877/II/2/2006 de la 7 iulie 2006 a aceluiași parchet, privind pe intimata A.L., magistrat judecător la Tribunalul Dolj. Împotriva sentinței petentul a declarat prezentul recurs. În esență, petentul a solicitat admiterea recursului său, casarea sentinței atacate și menținerea deciziei nr. 936 din 21 februarie 2001 a Tribunalului Dolj, secția civilă.

Recursul este nefondat. Potrivit art. 278 1 alin. (7) C. proc. pen., instanța, judecând plângerea, verifică rezoluția atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate. Prima instanță s-a conformat acestei dispoziții legale solicitând dosarul nr. 176/P/2006 în care s-a dat rezoluția nr. 1877/II/2/2006 din 7 iulie 2006, și soluția procurorului general în același dosar, petentul depunând la dosarul instanței mai multe înscrisuri. În sentința atacată se face o amplă și atentă analiză a rezoluțiilor procurorului prin prisma criticilor formulate de petent în raport de actele și lucrările dosarului nr. 176/P/2006 și a actelor depuse de acesta, concluzionându-se că în mod legal procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecător A.L.

din cadrul Tribunalului Dolj. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că legal și temeinic a reținut procurorul, soluția fiind confirmată și de prima instanță, că actele de cercetare efectuate nu au relevat existența unor fapte de natură penală. Petentul este nemulțumit de faptul că magistratul A.L. prin decizia civilă nr. 1387/2001, a admis cererea de revizuire, iar referitor la aceasta, Tribunalul Dolj în adresa nr. 16/ A din 2004 a făcut mențiunea că este irevocabilă, astfel încât împotriva ei nu se mai pot exercita căi de atac ordinare sau extraordinare pentru a se verifica legalitatea și temeinicia acesteia. Întrucât critica din recursul declarat de petent este neîntemeiată, iar din analiza actelor dosarului nu se constată existența unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 385 9 alin. (3) C. proc.

pen., care pot fi luate în c considerare din oficiu, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) din același cod, urmează a respinge recursul, cu obligarea recurentului la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul T.I. împotriva sentinței penale nr. 151 din 24 octombrie 2006 a Curții de Apel Craiova. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 ianuarie 2007.