ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2595/2009

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 319 din 25 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția comercială, în dosarul nr. 669/63/2006, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC B.F.A. SRL Craiova, iar pârâta SC P.S. SRL Craiova a fost obligată să plătească reclamantei suma de108.335,25 lei și cheltuieli de judecată în cuantum de 6.731 lei. Împotriva acestei sentințe au declarat apel ambele părți. Prin decizia nr. 328 din 4 decembrie 2008, Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de pârâta SC P.S. SRL Craiova, a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanta SC B.F.A. SRL Craiova, împotriva aceleiași sentințe, a schimbat sentința atacată, în sensul că a respins acțiunea formulată de reclamanta SC B.F.A.

SRL Craiova împotriva pârâtei SC P.S. SRL Craiova, ca nefondată. A obligat pe apelanta – reclamantă SC B.F.A. SRL Craiova la 4.237,70 lei cheltuieli de judecată către apelanta – pârâtă SC P.S. SRL Craiova. Pentru a se pronunța astfel, a reținut că în contractul depus la dosarul de fond, părțile au prevăzut executarea unui show room și a unui service auto în termen de 140 de zile, respectiv până la data de 20 octombrie 2005. Programul de lucrări și plată, aflat la dosar, nu consemnează un acord al părților cu privire la etapele lucrării, după cum nici situația de lucrări aflată la dosarul de fond nu materializează un astfel de acord și nici procesul - verbal de constatare a stadiului fizic aflat la fila nr. x, deoarece nu sunt însușite sub semnătură și parafă de ambele părți.

Deși în contract nu s-a prevăzut, în fapt, a fost necesară parcurgerea unor etape preliminare lucrărilor de construcție. Astfel, s-a impus întocmirea de către pârâtă a unui proiect, pe baza căruia s-a obținut autorizația de construcție nr. 9 din 24 iunie 2005. În aceste condiții, în cauză, este confirmată apărarea apelantei - pârâte SC P.S. SRL Craiova, potrivit căreia accesul cu utilaje și structuri metalice grele pe teren a fost mult îngreunat, iar uneori imposibil de realizat în perioada analizată. Lucrările de fundație și de umplere a terenului, operațiuni necontestate în cauză și care, potrivit planșelor fotografice depuse la fond, nu erau terminate nici la data de 4 octombrie 2005, au întârziat, de asemenea, realizarea lucrărilor.

Chiar dacă situația de lucrări întocmită de SC P.S. SRL Craiova nu a fost însușită de SC B.F.A. SRL Craiova, beneficiarul nu a contestat realizarea acestei etape, ci doar cantitatea de material metalic încorporată și folosirea unor utilaje închiriate. Referitor la cea de a doua etapă de construcție convenită de către părți, s-a reținut că, în art. 2.2 din contract, s-a prevăzut că beneficiarul are obligația de a achita un avans de 50 % din valoarea primelor două facturi pentru cumpărări de materiale. Este necontestat, în cauză, că beneficiarul SC B.F.A. SRL Craiova a achitat constructorului mai mult de 50 % din valoarea primelor două facturi emise. Nu s-a prevăzut, în mod distinct, că această obligație există pentru fiecare dintre etape.

De altfel, constructorul SC P.S. SRL Craiova nu a mai emis facturi în vederea încasării unui avans pentru materialele necesare celei de a doua etape. Din adresele nr. 14 din 12 octombrie 2005, nr. 23 din 14 octombrie 2005 și nr. 19 din 11 noiembrie 2005, aflate la dosarul de fond, reiese că părțile nu s-au mai întâlnit nici pentru recepția finală a primei etape a lucrărilor, nici pentru continuarea construcției cu cea de a doua etapă. Față de toate aceste considerente, instanța de apel a constatat că întârzierea în finalizarea primei etape și neexecutarea celei de a doua etape a construcției convenite de părți nu îi este imputabilă pârâtei SC P.S. SRL Craiova, concluzionând că apelanta - pârâtă SC B.F.A.

SRL Craiova nu justifică pretențiile referitoare la penalități pentru neexecutarea obligațiilor contractuale, cele privind contravaloarea chiriei plătite pentru un alt spațiu închiriat și, pe cale de consecință, nici daune morale. Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs reclamanta invocând motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc. civ. A arătat, în esență, că instanța de apel a interpretat greșit actele juridice deduse judecății, în contradicție cu voința reală a părților rezultată din contract și apărările formulate de părți, făcând în acest sens referire la actele juridice cu valoare de probă precum: situațiile de lucrări, procese – verbale de constatare a stadiilor fizice, Program lucrări și plată, etc. și la întâmpinare și concluziile scrise.

Totodată, s-a susținut că instanța de apel a încălcat dispozițiile art. 295 C. proc. civ., în condițiile în care nu a analizat temeinic probele administrate la cererea reclamantei, limitând probațiunea doar la actele favorabile pârâtei și nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor de apel. Intimata – reclamantă a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. Analizând recursul se găsește nefondat. Așa cum s-a arătat în precedent, recurenta și-a încadrat criticile formulate în motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7, 8 și 9 C. proc.

civ., potrivit cărora o hotărâre poate fi modificată dacă hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii (art. 304 pct. 7), instanța interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia (art. 304 pct. 8), respectiv când hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii. Din dezvoltarea criticilor se constată că în cazul motivului prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., recurenta se referă la faptul că există o motivare contradictorie față de întâmpinarea și concluziile formulate de părți, critica neputând, deci, a fi circumscrisă acestui motiv, care vizează încălcarea art. 261 C. proc.

civ., ceea ce nu se poate reține. În cazul motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ., se constată că toate criticile se subsumează modului în care instanța de apel a apreciat, înscrisurile cu valoare de probă și nu actele juridice în sensul prevăzut de lege, referirea recurentei la conținutul contractului făcându-se tot prin raportare la modul de interpretare a probelor. Cât privește înscrisul „Program de lucrări și plată” nu are valoare de contract, părțile stabilind prin cap. 5 că modificarea contractului nu se poate face decât prin acte adiționale semnate de ambele părți. Cât privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., referitor la încălcarea dispozițiilor art. 295 C. proc.

civ., se constată că recurenta face confuzie între limitele apelului din perspectiva respectării principiului disponibilității și caracterul devolutiv al apelului, modul în care a procedat instanța de apel în privința analizării probelor invocate în cererea de apel neputând fi supus controlului instanței de recurs, critica vizând de fapt netemeinicia și nu nelegalitatea hotărârii. Așa fiind, în temeiul art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta SC B.F.A. SRL Craiova, împotriva deciziei Curții de Apel Craiova nr. 328 din 4 decembrie 2008, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2009.