ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3795/2007

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria Craiova, prin sentința civilă nr. 3501 din 4 mai 2006, a declinat competența de soluționare a acțiunii civile, având ca obiect acțiunea în constatare formulată de reclamanta SC M. SA Craiova în contradictoriu cu pârâta SC C.C. SRL Craiova, în favoarea Tribunalului Dolj, secția comercială. Tribunalul Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 3364 din 20 iunie 2006, a respins, ca nefondată, acțiunea reclamantei SC M. SA Craiova față de pârâta SC C.C.

SRL Craiova prin care a solicitat să se constate că a operat compensația datoriilor reciproce între cele două societăți comerciale, până la concurența sumei de 277.251.354 lei, în temeiul art. 1144 C. civ., avându-se în vedere că reclamanta îi datorează pârâtei suma de 277.251.354 lei în temeiul deciziei nr. 1768/2003 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, iar pârâta îi datorează reclamantei suma de 2.661.399.590 ROL conform sentinței civile nr. 16284/1997 a Judecătoriei Craiova, nr. 1020/2000 și nr. 1255/2004 ale Tribunalului Dolj, secția comercială și de contencios administrativ. Tribunalul Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, a reținut că atât reclamanta cât și pârâta au cerut executarea silită a creanțelor lor, conform dosarelor de executare nr. 91/E/2004 – B.T.N.T., nr. 71/E/2003 și nr. 293/E/2004 B.B.

M.F., că a fost împiedicată compensația legală a creanțelor prin voința părților și că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile compensației judiciare. Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin decizia nr. 8 din 16 ianuarie 2007, a admis apelul declarat de reclamanta SC M. SA Craiova împotriva sentinței civile nr. 3364 din 20 iunie 2006 a Tribunalului Dolj, secția comercială și de contencios administrativ pe care a anulat-o și a trimis cauza spre soluționare Judecătoriei Craiova. Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut că întrucât creanțele a căror compensare se solicită provin din titluri executorii, respectiv din hotărâri judecătorești irevocabile, numai în cadrul unei contestații la executare se poate analiza eventuala stingere a obligațiilor reciproce sau compensarea acestora, situație față de care potrivit dispozițiilor art. 400 alin. (1) C. proc.

civ., competența materială în primă instanță aparține Judecătoriei Craiova. Împotriva menționatei decizii, reclamanta SC M. SA Craiova a declarat recurs, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate, solicitând în concluzie admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului aceleiași instanțe. În criticile formulate recurenta reclamantă susține, în esență, că greșit Curtea de Apel Craiova a stabilit natura juridică a acțiunii sale ca având caracterul unei contestații la executare și a dispus trimiterea cauzei spre soluționare în primă instanță Judecătoriei Craiova, față de precizarea naturii acțiunii sale făcută la 5 decembrie 2006, prin care a solicitat să se constate că între datoriile reciproce ale celor două societăți comerciale, care sunt certe, lichide și exigibile a operat de drept compensația în temeiul art. 111 C. proc.

civ. și art. 1143 – art. 1145 C. civ. Recurenta reclamantă SC M. SA Craiova mai susține că instanța de apel a făcut o greșită aplicare a legii, în raport de temeiul juridic invocat în susținerea acțiunii sale și probatoriile administrate în cauză, soluționând apelul în baza unei excepții de procedură, necompetența materială a Tribunalului Dolj, secția comercială și calificarea acțiunii ca o contestație la executare, când de fapt a formulat o acțiune în constatare. Recursul reclamantei este fondat pentru următoarele considerente: Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente cauzei, rezultă că instanța de apel în mod greșit a apreciat că, creanțele a căror compensare se solicită ce provin din titluri executorii, respectiv hotărârile judecătorești irevocabile menționate, se pot analiza numai în cadrul unei contestații la executare.

Reclamanta SC M. SA Craiova, prin acțiunea formulată a solicitat în temeiul dispozițiilor art. 111 C. proc. civ. și art. 1143 – art. 1145 C. civ., să se constate că între datoriile reciproce dintre SC M. SA Craiova și SC C.C. SRL, a operat de drept compensația și că obligațiile reciproce de plată s-au stins până la concurența sumei de 277.251.354 lei ROL, pentru imposibilitatea reală existentă, suspendarea executării silite a dosarelor menționate. Ori față de această situație, se constată că greșit a apreciat Curtea de Apel Craiova că acțiunea promovată de reclamantă are caracterul unei contestații la executare și că potrivit dispozițiilor art. 400 alin. (1) C. proc. civ., competența aparține Judecătoriei Craiova.

Fiind sesizată ca instanță de control judiciar, soluția pronunțată de Curtea de Apel Craiova trebuia să reflecte întocmai faptul că s-a declanșat o cale de atac devolutivă care avea scopul de a antrena o rejudecare în fond a pricinii în privința administrării probelor, dar și în limita aspectelor criticate și judecate de instanța de fond a cărei hotărâre se atacă. Potrivit art. 129 alin. (4) și (5) C. proc. civ., judecătorii sunt datori să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a descoperi adevărul și pentru a preveni orice greșeală în cunoașterea faptelor, să dea părților ajutor activ în apărarea drepturilor și intereselor lor, fiind totodată obligată să hotărască asupra celor ce formează obiectul pricinii deduse judecății.

Așa fiind, cu aplicarea dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul reclamantei urmează să fie admis și întrucât instanța de apel a soluționat cauza prin aplicarea greșită a legii, decizia recurată urmează să fie desființată și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Cu ocazia judecării apelului, instanța urmează să răspundă criticilor formulate cu privire la situația de fapt și motivarea în drept pe care părțile le invocă în susținerea pretențiilor și apărărilor lor, și să ceară părților să administreze probele pe care le consideră necesare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta SC M. SA Craiova împotriva deciziei nr. 8 din 16 ianuarie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția comercială pe care o desființează și trimite cauza spre rejudecarea apelului aceleiași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 noiembrie 2007.