ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2998/2009

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 1306 din 27 iunie 2008 a Tribunalului Dolj, secția comercială, a fost admisă cererea reclamantei Ș.E. din Craiova iar pârâta SSIF O.G.I. SA Craiova a fost obligată să remită reclamantei istoricul de cont al tuturor operațiunilor efectuate prin intermediul pârâtei de autorul reclamantei, Ș.D. În esență instanța a reținut că la 17 ianuarie 2007 a decedat soțul reclamantei, persoană ce a avut încheiat cu pârâta contract de brokeraj, fapt recunoscut de pârâtă la interogatoriu, și care a derulat operațiuni de cont prin intermediul pârâtei.

În consecință, cum reclamanta și-a dovedit calitatea de moștenitoare a defunctului său soț, alături de cele două fiice, s-a apreciat că are tot interesul în promovarea unei asemenea acțiuni nefiind primită apărarea pârâtei în sensul că în contractul încheiat cu defunctul există o clauză de confidențialitate și din acest considerent refuzul său de a pune la dispoziția succesorilor datele solicitate este justificat. Instanța a apreciat că respectiva clauză de confidențialitate și-a produs efectul doar pe timpul vieții semnatarului contractului, nu și față de moștenitorii lui care au dreptul și interesul de a cunoaște cu exactitate toate elementele ce alcătuiesc patrimoniul defunctului. Apelul declarat de pârâtă împotriva acestei sentințe a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 294 din 23 octombrie 2008 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Instanța de apel a apreciat că fișa depusă de pârâtă la fond nu lipsește de interes sau de obiect cererea reclamantei, cum susține apelanta, deoarece ea nu cuprinde întregul istoric al tranzacțiilor, ci conține doar date și informații parțiale în legătură cu acestea. De asemenea instanța de apel a menținut soluția de fond și cu privire la clauza de confidențialitate stipulată în art. 3.13 din contractul de brokeraj reținând că aceasta nu-și produce efectele și față de succesorii defunctului contractant. Critica referitoare la reducerea onorariului apărătorului a fost respinsă cu motivarea că onorariul avocatului se negociază între avocat și client și nu există criterii obiective de stabilire a onorariului de avocat, astfel încât să se pună problema reducerii lui.

Nemulțumită de această decizie pârâta a declarat recurs solicitând modificarea ei pentru nelegalitate. În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta critică decizia dată în apel întrucât a omis să cerceteze toate motivele sale de apel, fapt ce face imposibilă cercetarea lor pentru prima dată în recurs, în cauză impunându-se trimiterea spre rejudecare. De asemenea apreciază că greșit a fost obligată să remită istoricul de cont câtă vreme la fila 7 fond exista acest istoric și cererea de deschidere de cont semnată de defunct, iar Bursa de Valori București a pus la dispoziția reclamantei istoricul tranzacțiilor pe care reclamanta, de altfel, le cunoaște încă din 2005 când soțul său și-a vândut toate acțiunile deținute anterior.

În consecință, cererea reclamantei este lipsită atât de obiect cât și de interes, iar de la data decesului, conform art. 9.1 din contractul de brokeraj, contractul s-a și reziliat. Prin punerea la dispoziție a contului clientului se încalcă cele stipulate în art. 3.13 din contract, respectiv confidențialitatea datelor, cu atât mai mult cu cât aceasta nu și-a dovedit calitatea de succesor și nici nu a indicat adresa la care să-i fie trimise datele solicitate. Prin ultima critică recurenta critică greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc. civ. instanțele lăsând la discreția avocatului stabilirea onorariului mare și nejustificat în sumă de 5.000 lei, sumă la care ea a fost obligată la fond, fără a se ține cont de valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat.

La 14 mai 2009 recurenta a depus la dosar o precizare a argumentării recursului făcând referiri la societățile în care defunctul a avut calitatea de acționar și cu privire la operațiunile derulate de acesta prin contul său și care a format obiectul de cercetare în două cauze penale, atașând și acte pe care a solicitat Curții să le pună la dispoziția intimatei, în executarea sentinței de fond. Prin întâmpinare intimata reclamantă a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu cheltuieli de judecată. Recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente: Anterior analizării motivelor de recurs se impune, în temeiul dispozițiilor art. 306 alin. (3) C. proc. civ., încadrarea acestora în motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., recurenta indicând în recursul său doar temeiul general, respectiv art. 299 C. proc. civ. În consecință, Curtea va analiza recursul formulat doar din perspectiva greșitei interpretări și aplicări a legii, singurul aspect ce poate forma obiectul controlului judiciar pe calea recursului, nu și aspectele ce țin de interpretarea probelor și netemeinicia deciziei recurate. Astfel, Curtea apreciază ca nefondată susținerea recurentei privitoare la nedovedirea calității de moștenitor al defunctului Ș.D. de către reclamantă și implicit critica privitoare la admiterea acțiunii acesteia, deoarece reclamanta și-a probat legitimarea procesuală cu certificatul de moștenitor din 2 mai 2007, aflat la dosarul de fond.

Critica recurentei privitoare la încălcarea clauzei de confidențialitate stipulată în art. 3.13 din contractul de brokeraj prin obligarea sa de a pune la dispoziția reclamantei datele solicitate este nefondată deoarece confidențialitatea asumată de recurentă față de cocontractantul său nu este afectată prin punerea la dispoziție a datelor solicitate de reclamantă, deoarece reclamanta este succesoarea defunctului și se subrogă astfel în drepturile autorului său. Chiar dacă potrivit art. 9.1 lit. d) din contract decesul clientului persoană fizică are ca efect rezilierea contractului, cum susține recurenta, rezilierea produce efecte doar pentru viitor și nu o exonerează pe recurentă de a pune la dispoziția succesorilor cocontractantului său date în legătură cu operațiunile anterior derulate, până la data decesului, cum corect a reținut și instanța de apel.

Împrejurarea că în recurs – ca de altfel și în apel – s-au depus de către recurentă copiile unor acte referitoare la tranzacții efectuate prin intermediul său de defunct, considerând că se face astfel dovada executării sentinței de fond, pe lângă faptul că nu au relevanță în soluționarea recursului – întrucât ele vizează executarea sentinței de fond și nu motivele de nelegalitate a deciziei din apel – Curtea constată că ele nici nu privesc obiectul cererii reclamantei, respectiv acela de a i se remite istoricul de cont al tuturor operațiunilor derulate de defunct prin intermediul recurentei. De asemenea, Curtea apreciază ca nefondată și critica privitoare la greșita aplicare și interpretare a dispozițiilor art. 274 alin. (3) C. proc.

civ. deoarece onorariul avocatului, conform art. 133 din statutul profesiei de avocat se stabilește liber între avocat și client și nu de către instanță. Cât privește însă dreptul judecătorilor de a mări sau micșora onorariile apărătorilor, drept conferit de dispozițiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ., acesta poate fi exercitat doar atunci când, motivat, va constata că sunt nepotrivit de mari sau de mici față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat. Instanța de apel a apreciat însă că în speța de față nu se pune problema reducerii onorariului avocatului, apreciere ce ține de temeinicia soluției și nu de nelegalitatea ei, singura ce poate fi cenzurată pe calea recursului. În consecință, Curtea apreciază că recursul pârâtei este nefondat motiv pentru care îl va respinge, recurenta urmând a fi obligată, în temeiul dispozițiilor art. 274 C. proc.

civ., să plătească intimatei suma de 5.000 lei cheltuieli de judecată în recurs, suma reprezentând onorariul apărătorului dovedit cu acte în dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SSIF O.G.I. SA Craiova, împotriva deciziei nr. 294 din 23 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat. Obligă recurenta la 5.000 lei cheltuieli de judecată, către intimata Ș.E. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 19 noiembrie 2009.