ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.05.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2588/2010

HOTĂRÂRE
18.05.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2588/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

acțiunea formulată pe calea contenciosului administrativ,

reclamanta

S.F. a chemat în judecată pârâta A.N.P.H.

- C.S.E.P.H.A., solicitând anularea

deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 3907 din 18 aprilie 2009

emisă de pârâtă și obligarea acesteia să emită o

nouă decizie de

încadrare a

reclamantei în grad de handicap grav cu asistent personal.

Motivându-și

acțiunea, reclamanta a arătat că are un handicap locomotor grav,

că din anul 2005 a beneficiat de asistent personal-fiul său-care a

decedat în anul 2007, iar la ultima evaluare s-a stabilit că nu

mai poate beneficia de

asistent personal, în condițiile agravării stării sale de

sănătate. Pe timpul derulării procesului, reclamanta a invocat

excepția de nelegalitate a ordinelor nr. 762/2007 și 1992/2007 ale

ministrului muncii și ministrului sănătății publice,

în măsura în care pentru afecțiunea de care suferă reclamanta nu

se prevede asistent personal, iar Curtea de Apel Cluj, prin sentința

civilă nr. 78/2009, a admis acțiunea reclamantei S.F., a anulat

decizia nr. 3907 din 18 aprilie 2008 și a obligat pârâta la emiterea unei

noi decizii de încadrare în grad de handicap grav, cu asistent personal,

admițând excepția de nelegalitate a Ordinului nr. 762/2007.

Sentința

pronunțată de Curtea de Apel Cluj a fost atacată cu recurs de C.S.E.P.H.A.

prin A.N.P.H., precum

și de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

Prin decizia nr. 3576 din 25 iunie

2009, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat nul

recursul declarat de A.N.P.H.

și a

admis recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei si Protecției

Sociale, casând sentința

atacată, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare aceleiași instanțe.

Rejudecând cauza, Curtea de Apel

Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal,

prin sentința civilă nr. 523/2009

din

29 octombrie 2009, a admis acțiunea formulată de reclamanta S.F.

si în consecință:

- a admis excepția de

nelegalitate invocată, constatând nelegalitatea parțială a

Ordinului nr. 762/2007 pentru aprobarea criteriilor medicopsihosociale pe baza

cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, respectiv a

dispozițiilor cuprinse în Capitolul 7 "Functiile

neuro-musculo-scheletice si ale mișcărilor aferente"

pct. I „Evaluare grad de handicap în afectarea mobilității

articulațiilor și

oaselor" subpunctul 1 „Afecțiuni

osteo-articulare congenitale sau contactate precoce" din anexa la ordin,

precum și a Ordinului nr. 1992/2007, în măsura în care pentru aceste

afecțiuni de care suferă reclamanta, în situația gradului de

handicap grav, nu se prevede necesitatea asistentului personal;

- a anulat decizia de încadrare în

grad de handicap nr. 3907

din 18 aprilie 2008

emisă de pârâta C.S.E.P.H.A.

, obligând pârâta să emită o

decizie de încadrare a reclamantei în grad de handicap grav, cu asistent

personal;

-

a

încuviințat onorariul avocațial de 200 lei pentru ajutor

public

judiciar acordat reclamantei în baza O.U.G. nr. 51/2008.

Pentru a

pronunța o asemenea soluție, instanța fondului a

reținut că

reclamanta a făcut dovada că suferă de coxartroză

bilaterală pe fond de luxație

congenitală, încadrându-se în gradul de

handicap grav.

Totodată, s-a reținut

că excepția de nelegalitate invocată este întemeiată, în

condițiile în care ordinele vizate dau posibilitatea ca,

pentru afecțiunea și pentru gradul de

handicap grav al reclamantei să

se refuze acordarea asistentului

personal, care îi este absolut necesar.

Astfel, s-a avut în vedere că

art. 5 din Legea nr. 448/2006

privind

protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap

definesc,

la pct. 6, noțiunea de asistent personal, iar la art. 35 se

prevede posibilitatea ca persoana încadrată

în grad de handicap grav

să opteze între un asistent personal

și o indemnizație lunară.

Împotriva sentinței

pronunțate de Curtea de Apel Cluj au declarat recursuri pârâții

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției

Sociale, Ministerul Sănătății Publice și A.N.P.H.

Motivele de recurs se

încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se

greșita aplicare a legii atât în ceea ce privește soluționarea

capătului de acțiune având ca obiect excepția de nelegalitate

parțială a Ordinului nr. 762/2007 cât și în cele ce

privește soluționarea capătului de acțiune având ca obiect

anularea deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 3907 din 18 aprilie 2008

emisă de C.S.E.P.H.A.

În ceea ce privește

soluționarea excepției de nelegalitate a ordinului comun nr. 762/2007

pentru aprobarea criteriilor medicopsihosociale pe baza cărora se

stabilește încadrarea în grad de handicap se arată în motivele de

recurs că instanța de fond a aplicat în mod nelegal dispozițiile

art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 atât în ceea ce privește

aprecierea ca admisibilă excepția de nelegalitate având ca obiect

actul administrativ cu caracter normativ cât și în ceea ce privește

aprecierea ca întemeiată a excepției de nelegalitate și

constatării, în consecință a nelegalității

parțiale a ordinului comun contestat.

Pe fondul cauzei, în motivele de

recurs se arată că decizia de încadrare în grad de handicap nr. 3907

din 18 aprilie 2008 este nelegal însă, reclamanta-intimată motivând

un drept recunoscut de lege vătămat în condițiile în care handicapul

constatat pentru reclamantă nu îi conferă dreptul la un asistent

personal în condițiile în care din actele medicale depuse și din

anchetele sociale efectuate din 7 februarie 2008 și 13 februarie 2008

rezultă că reclamanta-intimată se poate deplasa autonom și

nu justifică un asistent personal.

Se solicită admiterea

recursurilor și pe fond modificarea sentinței atacate în sensul

respingerii acțiunii ca nefondate.

La dosar intimata-reclamantă a

formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate

și menținerea ca legală și temeinică a sentinței

pronunțate de instanța de fond.

Analizând recursurile declarate în

raport de motivele invocate, Curtea le va aprecia ca fondate pentru

următoarele considerente comune celor trei recursuri declarate în

cauză.

Sentința atacată este

nelegală și netemeinică fiind dată cu aplicarea

greșită a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) și o)

și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 atât în ceea ce privește

soluționarea pe fond a excepției de nelegalitate cât și în cele

ce privește fondul cauzei având ca obiect anularea deciziei de încadrare

în grad de handicap nr. 3907 din 18 aprilie 2008.

Aspectul de nelegalitate, având ca

obiect excepția de nelegalitate parțială a Ordinului nr. 762/2007

pentru aprobarea criteriilor medicopsihosociale pe baza căra se

stabilește încadrarea în grad de handicap, este fondat. Aceasta

privește excepția de nelegalitate care pe fond nu este întemeiată

și nu admisibilitatea acestei excepții, care din perspectiva

practicii unitare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția

de contencios administrativ și fiscal, a fost apreciată ca

admisibilă.

Pe fond în mod nelegal, prin

sentința atacată a fost apreciat în parte ca nelegal prin

excepția de nelegalitate invocată Ordinul comun al Ministrului Muncii,

Familiei și Egalității de Șanse și Ministerul

Sănătății Publice nr. 762/2007. Aceasta deoarece pe de o

parte reclamanta-intimată nu a indicat în concret vreun motiv de

nelegalitate al ordinului contestat, arătând că are dreptul la

însoțitor, iar pe de altă parte instanța de fond și-a

însușit afirmația reclamantei-intimate fără a se arăta

dispozițiile legale încălcate prin ordinul comun contestat.

Instanța de recurs

constată că Ordinul comun nr. 762/1992/2007 a fost emis de cele

două ministere recurente în aplicarea art. 84 alin. (5) din Legea nr. 448/2006

privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

În baza acestui ordin s-a apreciat în mod legal că în ceea ce

privește reclamanta-intimata aceasta în raport de handicapul grav și

de anchetele sociale nu are dreptul la însoțitor nefiind îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 34 și art. 44 alin. (1) din Legea

nr. 448/2006 și dispozițiile art. 48 din H.G. nr. 268/2007.

Pe cale de consecință în

mod legal a fost emisă pentru reclamantă decizia de încadrare în grad

de handicap nr. 3907 din 18 aprilie 2008, act administrativ anulat în mod

netemeinic și nelegal prin sentința recurată. În mod nelegal

deoarece excepția de nelegalitate este nefondată ordinul comun fiind

legal emis și în mod netemeinic deoarece reclamanta-intimată nu are

un drept recunoscut de lege vătămat. Din actele medicale coroborat cu

anchetele sociale efectuate în 7 februarie 2008 și 13 februarie 2008

rezultă că reclamanta-intimată se poate deplasa autonom, chiar

cu unele dificultăți iar capacitatea redusă de deservire nu

justifică un asistent personal. În cauză nu sunt îndeplinite, în

raport de concluziile anchetelor sociale efectuate dispozițiilor art. 35

din Legea nr. 448/2006, condițiile legale, dreptul de a beneficia de

asistent personal reprezentând o facilitate pe care reclamanta-intimată nu

o îndeplinește.

Față de cele expuse mai

sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ. va admite

recursurile declarate și va modifica sentința atacată și în

consecință va respinge ca nefondată atât excepția de

nelegalitate invocată privind nelegalitatea parțială a Ordinului

nr. 762/2007 cât și acțiunea reclamantei având ca obiect anularea

deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 3907 din 18 aprilie 2008.

Va menține dispozițiile

privind ajutorul public judiciar de care a beneficiat reclamanta-intimată

la judecarea în fond a cauzei.

Admite recursurile declarate de Ministerul Muncii, Familiei

și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății

și A.N.P.H. - C.S.E.P.H.A. împotriva sentinței civile nr. 523/2009

din 29 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată

și în consecință respinge excepția de nelegalitate a

Ordinului nr.762/2006 și a Ordinului nr. 1992/2007 ordin comun al

Ministrului Muncii, Familiei și Protecției Sociale și

Ministrului Sănătății Publice, ca nefondate.

Respinge acțiunea ca nefondată.

Menține dispozițiile privind

ajutorul public judiciar.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 18 mai 2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-11-26
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5289/2010
pusă în cauză. Cu privire la daunele morale solicitate s-a arătat că reclamantul nu a făcut dovada existenței și cuantumului acestora și că recunoașterea vătămării produse prin actele anulate reprezintă o reparație adecvată pentru prejudici
ÎCCJ 2011-06-30
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3846/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, reclamanta N.A.L. a
ÎCCJ 2011-03-04
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1333/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond. Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.I. a chem
ÎCCJ 2011-04-07
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2066/2011
e pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap și care au fost aprobate prin Ordinul comun nr. 762/1992 al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice - publicat în M. Of. nr. 885/2
ÎCCJ 2011-03-08
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1370/2011
cadrat-o greșit la gradul de handicap mediu în loc de grav, cum trebuia să fie încadrată. Prin sentința nr. 156 din 17 iunie 2010, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formula
Sursă