ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5289/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1) Prima instanță

a) Cererea de chemare

în judecată

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel

Constanța, reclamantul B.Ș., în contradictoriu cu pârâta C.S.E.P.H.A.

București, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea

Deciziei nr. 3114 din 07 aprilie 2010 emisă de pârâtă.

În motivarea

acțiunii, reclamantul a arătat că este încadrat în grad de handicap grav și cu

deficiență funcțională gravă, că face hemodializă din 08 ianuarie 2009 la

Centrul F. Constanța, iar încadrarea în grad de handicap o are din 17 martie

2009, decizie emisă de C.S.E.P.H.A. Constanța cu nr. 4849 din 10 martie 2009

fără asistent personal.

A precizat că atât

C.S.E.P.H.A. București și C.S.E.P.H.A. Constanța au refuzat să-i acorde

drepturile prevăzute de Legea nr. 448/2006 la art. 42 alin. (4), potrivit

cărora are dreptul la opțiune între primirea unei indemnizații lunare sau un

asistent personal. Reclamantul a arătat că a optat pentru asistent personal

întrucât starea de sănătate este precară și are nevoie de asistență.

A considerat că în

mod abuziv C.S.E.P.H.A. București nu i-a acordat dreptul la asistent personal,

reglementat de art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, privind protecția și

promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

A solicitat

reclamantul admiterea acțiunii, să se dispună anularea deciziei de încadrare în

grad de handicap nr. 3114 din 07 aprilie 2010 și obligarea pârâtei la plata

cheltuielilor de judecată.

În drept au fost

invocate dispozițiile art. 82 coroborat cu art. 112 C. proc. civ., art. 274 C.

proc. civ. și dispozițiile art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006.

b) Întâmpinarea

depusă

Pârâta a depus la

dosar întâmpinare, invocând pe cale de excepție inadmisibilitatea

(prematuritatea) cererii de chemare în judecată din punct de vedere al

neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr.

554/2004.

S-a susținut că

reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă în condițiile art. 2, lit. i)

și art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Pe fond, a precizat

că în anul 2009 reclamantul a solicitat încadrarea într-o categorie de persoană

cu handicap. În urma evaluării, acesta a fost încadrat de către Comisia de

evaluare a persoanelor adulte cu handicap din județul Constanța, în gradul grav

de handicap cu valabilitate permanentă, prin certificatul din 10 martie 2009.

Ulterior reclamantul a formulat cerere de reevaluare agravare la C.S.E.P.H.A.

Constanța care a emis certificatul din 30 octombrie 2009 prin care s-a menținut

încadrarea în grad grav de handicap fără asistent personal, soluție menținută

de C.S.E.P.H.A.

S-a susținut că din

documentele medicale depuse la dosar, rezultă că reclamantul nu îndeplinește

condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de asistent personal întrucât

reiese că hemodializa (mijlocul de substituție a funcției renale) este

eficientă (uree 159mg/dl): anemia nu este severă (sub 8 g Hb/dlci) ci moderată

(11,2 g/dl cu Ht 34%); nu au apărut complicații de tipul accidentului vascular

cerebral sau accidentelor ischemice tranzitorii repetate datorate

hipertensiunii arteriale secundare.

c) Sentința primei

instanțe

Prin Sentința nr.

259/CA din 8 iulie 2010, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă

și fluvială, contencios administrativ și fiscal, a respins excepția

inadmisibilității acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile ca nefondată; a

admis în parte acțiunea formulată de reclamantul - B.Ș., în contradictoriu cu

pârâta - C.S.E.P.H.A.; a anulat Decizia nr. 3114 din 07 aprilie 2010 emisă de

pârâtă ca fiind nelegală; a obligat pârâta să soluționeze contestația formulată

de reclamanta împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap din 30

octombrie 2009 cu respectarea dispozițiilor art. 38 și urm. din Ordinul nr.

245/2005; a respins ca nefondate capetele de cerere privind suspendarea

Deciziei nr. 3114 din 07 aprilie 2010 și plata daunelor morale.

Pentru a pronunța

această sentință, prima instanță a considerat că decizia emisă de Comisia

Superioară nu este motivată, întrucât nu a arătat de ce nu a luat în

considerare adeverințele medicale din 28 octombrie 2009 și din 5 aprilie 2010

eliberate de medici specialiști care au susținut că reclamantul necesită

însoțitor.

A apreciat

judecătorul fondului că nemotivarea soluției adoptate în soluționarea

contestației atrage nulitatea acesteia, nulitate ce nu poate fi acoperită prin

concluziile formulate prin întâmpinarea depusă în cauză.

Cu privire la daunele

morale solicitate s-a arătat că reclamantul nu a făcut dovada existenței și

cuantumului acestora și că recunoașterea vătămării produse prin actele anulate

reprezintă o reparație adecvată pentru prejudiciul moral.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

a) Motivele de recurs

În motivele de recurs

s-a susținut că reclamantul nu a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de

Legea nr. 554/2004.

S-a arătat că Decizia

Comisiei Superioare nr. 3114/2010 este motivată prin trimiterea la actul

normativ incident în materia bolilor handicapante, motiv pentru care sentința

primei instanțe este nelegală.

b) Întâmpinarea

depusă

Reclamantul a

formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului și a depus acte în

susținerea poziției procesuale

c) Examinarea

motivelor de recurs

Înalta Curte

examinând motivele de recurs privind neîndeplinierea procedurii prealabile este

nefondat.

Cu privire la

neîndeplinirea procedurii prealabile

Reclamantul a

solicitat acordarea asistentului personal, ca urmare a afecțiunilor pe care le

prezintă și a gradului de handicap grav.

Prin certificatul de

încadrare în grad de handicap s-a stabilit că aceasta nu poate beneficia de

asistent personal ca urmare a neîndeplinirii condițiilor din Ordinul

Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse nr. 762/2007 și nr.

1992/2007 al Ministerului Sănătății Publice.

Împotriva acestui

certificat s-a formulat contestație la C.S.E.P.H.A.

Prin Decizia nr. 3114

din 10 martie 2009 C.S.E.P.H.A. a respins contestația reclamantului, menținând

soluția comisiei de evaluare a persoanei adulte cu handicap din cadrul Consiliului

Județean Constanța.

Așadar, reclamantul a

parcurs procedura administrativă prealabilă învestirii instanței de judecată,

ca mijloc de remediere a eventualei nelegalități a actului administrativ, prin

reexaminarea lui de către organul ierarhic superior, fiind astfel îndeplinită

condiția specială de exercițiu a dreptului la acțiune.

Cu privire la

anularea deciziei pentru nemotivare

Însă, motivul de

recurs privind greșita anulare a Deciziei nr. 3114/2010 a Comisiei Superioare

de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți este fondat.

Dreptul la o bună

administrare reglementat de art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a

Uniunii Europene include, și obligația administrației de a-și motiva deciziile.

Acest drept face

parte din categoria "Drepturile cetățenilor" și a fost instituit

pentru a proteja persoanele de eventualul exces de putere al administrațiilor,

pentru ca acestea să beneficieze de un tratament imparțial și echitabil din

partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii dar și al

statelor membre ale Uniunii care aplică dreptul Uniunii.

În cauza prezentă

Decizia nr. 3114/2010 a Comisiei Superioare de evaluare a persoanelor cu

handicap pentru adulți este motivată prin trimiterea făcută la pct. C al

deciziei, la criteriile medico-psiho-sociale, aprobate prin Ordinul nr. 762 din

31 august 2007 al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și nr.

1992 din 19 noiembrie 2007 al Ministerului Sănătății Publice.

Numirea, ca urmare a

stabilirii gradului de handicap, a unui asistent personal se face în

conformitate cu criteriile din Ordinul nr. 762/2007.

Ori, prin trimiterea

la aceste criterii autoritatea pârâtă a motivat actul.

De altfel motivul de

anulare a deciziei pentru nemotivarea acesteia nu a fost invocat în acțiune sau

în precizările ulterioare, fiind analizat de instanță din oficiu, fără a fi pus

în discuția părților, cu încălcarea art. 129 C. proc. civ.

d) Soluția instanței

de recurs

Având în vedere că

prima instanță a soluționat în mod greșit cauza, reținând nulitatea actului, ca

urmare a nemotivării acestuia, Înalta Curte, în baza art. 312 C. proc. civ. va

admite recursul pârâtului Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, va

casa sentința și va trimite cauza pentru rejudecare pe fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul

declarat de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale împotriva

Sentinței nr. 250 din 8 iulie 2010 a Curții de Apel Constanța, secția

comercială, maritimă și fluvială, contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința

atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 26 noiembrie 2010.