ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1754/2012

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată, reclamantul P.V., î n contradictoriu cu pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, prin Autoritatea Națională pentru Persoane cu Handicap, a solicitat: - o indemnizație lunară, conform dreptului la opțiune reglementat de art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în M. Of.

al României Partea I, nr. 1/03.01.2008; - daune morale în cuantum de 50 . 000 RON, pentru repararea prejudiciului ce i s-a adus, provocându-i suferințe de natură psihică, ca urmare a emiterii cu întârziere a deciziei de încadrare în Grad de Handicap pentru adulți din 26 noiembrie 2009 de către de Comisia Superioară București care, prin încadrarea ilegală și abuzivă în grad de handicap grav - fără asistent personal, încalcă în mod flagrant prevederile art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 republicată. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost diagnosticat cu insuficiență renală cronică stadiul V în program de hemodializă a trei ședințe săptămânal. Prin decizia de încadrare în grad de handicap din 26 noiembrie 2009 emisă de Comisia Superioară București a fost încadrat în grad de handicap grav și deficiență funcțională gravă, iar în baza documentelor depuse la D.G.A.S.P.C.

Constanța, Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Constanța a emis certificatul de încadrare în grad de handicap din 23 iulie 2009. Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat contestație, susținând că, în cazul său, Comisia de Evaluare Constanța, nu a respectat prevederile art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 republicată, deoarece nu i-a acordat drepturile prevăzute în acest articol.

Comisia Superioară București a respins contestația și a menținut certificatul din 23 iulie 2009. Prin sentința civilă nr. 114 din 6 aprilie 2011, Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, cererea formulată de reclamant, a dispus anularea, în parte, a deciziei din 26 noiembrie 2009 a Comisiei Superioare de Evaluarea Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, în ceea ce privește încadrarea reclamantului în grad de handicap grav fără asistent personal, constatând că reclamantul are dreptul la asistent personal, a dispus obligarea pârâtei la plata indemnizației lunare prevăzute de art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 de la data de 23 iulie 2009 până la pronunțarea hotărârii și în continuare pe durata valabilității certificatului de încadrare în grad de handicap din 23 martie 2009 și a respins cererea de acordare a daunelor morale, ca nefondată.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că în fișa de evaluare medicală întocmită la data de 25 iunie 2009 de serviciul de evaluare complexă s-a propus încadrarea în grad de handicap grav cu indemnizație de însoțitor pentru reclamant. Aceste criterii sociopsihomedicale, care stabilesc necesitatea acordării unei indemnizații de însoțitor, potrivit dreptului de opțiune exercitat de reclamant în conformitate cu dispozițiile art. 42 din Legea nr. 448/2006, au fost ignorate de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Constanța, fără a fi arătate motivele pentru care s-a refuzat acordarea dreptului prevăzut la art. 35 din aceeași Lege.

Față de înscrisurile cu caracter medical depuse în cuprinsul documentației care a stat la baza emiterii actelor contestate, Curtea de Apel a reținut că în mod nelegal i s-a refuzat reclamantului dreptul prevăzut la art. 35 din Legea nr. 448/2006, în condițiile în care evaluarea sociopsihomedicală efectuată asupra sa i-a confirmat acest drept, ce stă la baza exprimării opțiunii în sensul acordării indemnizației de însoțitor reglementată de art. 42 din aceeași Lege. Împotriva hotărârii instanței de fond, pârâta Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți prin Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului se arată că măsura instanței de fond de a acorda asistent personal nu verifică temeiurile de drept învederate de intimatul-reclamant. Reclamantul și-a fondat cererea pe art. 5 pct. 19 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art. 35 alin. (3) din H.G. nr. 268/2007. Art. 5 pct. 19 din Legea nr. 448/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare cuprinde definiția termenului de indemnizație, pe care îl consideră nerelevant pentru a reprezenta fundamentul juridic care să determine intervenția instanței de judecată pentru protecția unui drept subiectiv, iar art. 35 alin. (3) din H.G. nr. 268/2007 se referă la situația în care toate drepturile stabilite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 448/2006 sunt menținute în plată fără derularea unor formalități suplimentare, aspect care nu interesează această cauză.

Prin urmare acțiunea pe fond nu are temei legal. Recurenta a mai susținut că instanța de fond a aplicat formal dispozițiile art. 35 din Legea nr. 448/2006, fără să indice temeiurile concrete care justifică beneficiul asistentului personal. Examinând cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat. Pentru a ajunge la această soluție, instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. Reclamantul a fost diagnosticat cu „ insuficiență renală cronică stadiul V de uremie depășită” în program de hemodializă a trei ședințe săptămânal a câte 4 ore/ședința la Centrul de Dializă Constanța, conform Ordinului comun nr. 762/2007 al M.M.F.E.S.

și nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P. În conformitate cu art. 8 alin. (5) și art. 86 din Legea nr. 448/2006 a fost încadrat în grad de handicap grav și deficiență funcțională gravă - încadrare prevăzută în decizia de încadrare în grad de handicap din 26 noiembrie 2009 emisă de Comisia Superioară București. În baza documentelor depuse la D.G.A.S.P.C. Constanța conform art. 4 din Hotărârea nr. 430/2008, Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți Constanța a emis certificatul de încadrare în grad de handicap din 23 iulie 2009. Împotriva acestei decizii, reclamantul a formulat contestația susținând că nu au fost respectate prevederile art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 republicată, deoarece nu i-a acordat drepturile prevăzute în acest articol.

În contestația adresată Comisiei Superioare București a optat, conform prevederilor art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 republicată, la primirea unei indemnizații lunare. Comisia Superioară București a respins contestația și a menținut certificatul din 23 iulie 2009 prin motivarea de la punctul „C” din decizia din 26 noiembrie 2009 „Conform Ordinului 762/2007 al M.M.F.E.S. și nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P.”. Prin certificatul de încadrare în grad de handicap din 23 iulie 2009 emis de Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți s-a stabilit pentru reclamant gradul de handicap grav, fără asistent personal, încadrare menținută prin decizia din 26 noiembrie 2009 a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți.

Reclamantul a invocat ca temei juridic al cererii sale dispozițiile art. 42 alin. (4) din Legea nr. 448/2006, potrivit cărora „ (4) părinții sau reprezentanții legali ai copilului cu handicap grav, adulții cu handicap grav ori reprezentanții legali ai acestora, cu excepția celor cu handicap vizual grav, pot opta între asistent personal și primirea unei indemnizații lunare”. În virtutea acestui drept de opțiune reclamantul a cerut să-i fie acordată indemnizația lunară, deși în certificatul de încadrare în grad de handicap s-a menționat că se încadrează în gradul de handicap grav, fără asistent personal. În aceste condiții, dat fiind faptul că reclamantului nu i s-a prevăzut prin certificatul de încadrare în grad de handicap posibilitatea de a beneficia de un asistent personal, iar favoarea sa nu există un drept de opțiune, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod greșit a admis acțiunea reclamantului.

Prin urmare, Înalta Curte constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, pe care o va modifica. În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentința atacată în sensul că va respinge acțiunea, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți prin Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, împotriva sentinței civile nr. 114 din 6 aprilie 2011 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantului P.V., ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 30 martie 2012.