ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3966/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3966/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2868
din 28 octombrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta A.A.D.O. în
România – C.H. în contradictoriu cu G.R. și a dispus anularea art. 1 alin. (3),
art. 5 și 6 din Decizia Primului Ministru nr. 261/2007 privind unele măsuri
pentru desfășurarea ședințelor Guvernului, precum și declasificarea pasajelor
din stenogramele ședințelor de Guvern care se referă la dezbaterea și adoptarea
următoarelor acte normative: H.G. nr. 1324/2007, H.G. nr. 1330/2007, H.G. nr. 1341/2007,
H.G. nr. 1343/2007, H.G. nr. 1352/2007, H.G. nr. 1354/2007, H.G. nr. 1378/2007,
H.G. nr. 1385/2007, H.G. nr. 1391/2007 și H.G. nr. 1399/2007.
Pentru a pronunța această
sentință, instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 261/2007 a Primului
Ministru au fost calificate stenogramele ședințelor de Guvern ca fiind secret
de stat cu nivelul de secretizare „secret”, potrivit art. 15 lit. d) din Legea nr.
182/2002, informațiile „secret de stat” fiind definite ca „informații care
privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia
siguranța națională și apărarea țării”, iar potrivit art. 15 lit. f) din
aceeași lege, „informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să
producă daune securității naționale”, sunt informații secret de stat cu nivelul
de secretizare „secret”.
Reține instanța de fond că,
în speță, nu se poate afirma că divulgarea dezbaterilor din ședința de guvern
este de natură să producă daune securității naționale astfel încât să se
justifice clasificarea în bloc a stenogramelor acestei ședințe.
Inconvenientele invocate de
pârât ce ar decurge din divulgarea dezbaterilor ședințelor de guvern, reține
instanța de fond, nu sunt echivalentul unor daune aduse securității naționale
în sensul art. 15 lit. f) din Legea nr. 182/2002.
Includerea tuturor
stenogramelor ședințelor de guvern în categoria informațiilor clasificate și
reglementarea unui regim specific acestor informații, concluzionează instanța
de fond, este nelegală și pentru că nu s-au adus argumente pentru clasificarea
în concret a dezbaterilor ședințelor în cadrul cărora s-au adoptat H.G. menționate,
astfel că se impune declasificarea lor.
Împotriva acestei sentințe a
declarat recurs în termen legal, pârâtul G.R., criticând-o pentru nelegalitate
și netemeinice, susținând, în esență, prin motivele de recurs formulate, că în
mod eronat instanța de fond a considerat că în speță nu pot fi avute în vedere
la soluționarea cauzei dispozițiile Legii nr. 52/2003 privind transparența
decizională în administrația publică, lege care prin art. 3 definește noțiunile
de „luarea deciziei”, „obligația de transparență”, „minuta” și „ședința
publică”, precum și dispozițiile Legii nr. 90/2001 privind organizarea și
funcționarea G.R. și a ministerelor, potrivit cărora ședințele guvernului nu
sunt publice, motiv pentru care nici dezbaterile care sunt consemnate în
stenograme nu pot constitui informații publice.
Stenograma ședinței de Guvern,
susține recurentul-pârât este act unitar care cuprinde informații cu nivele de
clasificare diferite și care în final primește clasa sau nivelul de secretizare
corespunzător conținutului extrasului cu cel mai înalt nivel de secretizare, în
acest sens fiind și reglementările din H.G. nr. 1329/2005, acest act
administrativ al executivului având forță obligatorie în continuare pentru că
nu a fost anulat.
Pe de altă parte, susține
recurentul, Legea nr. 182/2002 nu prevede procedura declasificării parțiale,
care de altfel nici nu este posibilă fără încălcarea cerințelor și procedurilor
specifice, iar dreptul publicului de a fi informat asupra activității
Executivului este asigurat prin publicarea actelor adoptate de această
autoritate în M. Of. al României, Partea I.
Recursul este fondat, și
urmează a fi admis în baza art. 312 C. proc. civ., potrivit următoarelor
considerente:
Conform art. 25 alin. (2)
din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea G.R. și a
ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, „în cadrul ședințelor
Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne și externe a țării, precum
și aspecte privind conducerea generală a administrației publice, adoptându-se
măsurile corespunzătoare”, iar potrivit art. 25 alin. (4) se stabilește că dezbaterile
din ședințele Guvernului și modul de adoptare a actelor acestuia se consemnează
în scris în stenograma ședinței care se păstrează conform legii.
Având în vedere dispozițiile
art. 14 alin. (2) din H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea standardelor naționale
de protecție a informațiilor clasificate în România, conform cărora „documentul
rezultat din cumularea neprelucrată a unor extrase provenind din informații
clasificate va primi clasa sau nivelul de secretizare corespunzător
conținutului extrasului cu cel mai înalt nivel de secretizare”, dezbaterile
consemnate în stenogramele ședințelor Guvernului au fost clasificate prin H.G. nr.
1329/2005 pentru aprobarea Listei informațiilor secrete de stat pe niveluri de
secretizare, elaborate sau deținute de aparatul de lucru al guvernului, ca
informații secrete de stat, nivel de secretizare „secret”.
Acest nivel de secretizare a
fost preluat și în Decizia Primului Ministru nr. 261 din 3 octombrie 2007
privind unele măsuri pentru desfășurarea ședințelor Guvernului.
La dosar fond se găsește
dovada depunerii la instanță a H.G. nr. 1329/2005, în condițiile și procedura
stabilită de Legea nr. 182/ 2002 și ale H.G. nr. 585/2002.
Potrivit art. 14 și 56 din
H.G. nr. 585/2002, „atunci când se utilizează documente clasificate ca surse
pentru întocmirea unui alt document, marcajele documentelor sursă le vor
determina pe cele ale documentului rezultat”.
În speță, cum Decizia
Primului Ministru nr. 261/2007 a avut ca sursă H.G. nr. 1329/2005 prin care
dezbaterile consemnate în stenogramele ședințelor guvernului au fost
clasificate ca informații secrete de stat, nivel de secretizare „secret”, iar
această H.G. este în continuare aplicabilă, ea nefiind anulată, instanța de
fond în mod greșit a trecut la anularea acestei decizii și a dispus
declasificarea unor pasaje din stenogramele ședințelor de guvern care se referă
la dezbaterea și „adoptarea unor hotărâri de Guvern” ce au fost enunțate ca
număr.
Pornind de la definiția dată
noțiunii de informații secret de stat în art. 15 lit. d) din Legea nr. 182/2002
și a noțiunii de informații secret de stat cu nivelul de secretizare „secret”
în art. 15 lit. f) din aceeași lege, instanța de fond a apreciat că divulgarea
dezbaterilor din cadrul ședințelor de guvern nu este de natură să producă daune
securității naționale, astfel încât ele să justifice clasificarea în bloc a
acestora.
Dar, așa cum s-a precizat mai
sus, stenograma ședinței de Guvern constituie un act unitar și cuprinde
informații cu nivele de declasificare diferite și care în final primește clasa
sau nivelul de secretizare corespunzător conținutului extrasului cu cel mai
înalt nivel de secretizare [(art. 14 alin. (2) din H.G. nr. 585/2002)].
Este de precizat și faptul
că, așa cum corect susține și recurentul-pârât, „declasificarea numai a
anumitor pasaje din stenograme nici nu este posibilă, Legea nr. 182/2002
nereglementând procedura declasificării parțiale, aceasta nefiind posibilă fără
o încălcare a procedurilor specifice.
Dar, chiar instanța de fond,
în considerentele sentinței pronunțate, precizează că inconvenientele invocate
de G.R. ce ar rezulta din divulgarea dezbaterilor ședințelor de guvern „nu sunt
de neglijat”, aceste inconveniente referindu-se la „posibilitatea prezentării
în mod trunchiat a conținutului dezbaterilor, putându-se da alt sens
discuțiilor decât cel real” cât și la posibilitatea unor „interpretări mai mult
sau mai puțin tendențioase” în ceea ce privește poziția unor membri ai
guvernului în cadrul discuțiilor sau chiar în ceea ce privește decizia finală a
guvernului”.
Trebuie menționat însă și
faptul că în condițiile în care dreptul publicului de a fi informat asupra
activității Executivului este asigurat prin publicarea actelor adoptate de
această autoritate (în speță hotărârile de guvern enumerate) în M. Of. al
României Partea I, stăruința intimatei-reclamante în a se dispune anularea
deciziei Primului Ministru și declasificarea pasajelor din stenogramele
ședințelor de guvern care se referă la dezbaterea și adoptarea acelor hotărâri
de guvern, apare ca nejustificată.
Pentru toate aceste
considerente, constatând că sentința instanței de fond a fost dată cu aplicarea
greșită a legii, iar recursul formulat de G.R. este fondat, în baza art. 312 C.
proc. civ., acesta urmează a fi admis cu consecința modificării sentinței în
sensul respingerii ca neîntemeiate a acțiunii formulată de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
G.R. împotriva sentinței civile nr. 2868 din 28 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios și fiscal.
Modifică sentința atacată în
sensul că respinge acțiunea formulată de A.A.D.O. în România – C.H. (A.P.A.D.O.R.
- C.H.), ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 30 septembrie 2009.