ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.09.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3966/2009

HOTĂRÂRE
30.09.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3966/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 2868

din 28 octombrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta A.A.D.O. în

România – C.H. în contradictoriu cu G.R. și a dispus anularea art. 1 alin. (3),

art. 5 și 6 din Decizia Primului Ministru nr. 261/2007 privind unele măsuri

pentru desfășurarea ședințelor Guvernului, precum și declasificarea pasajelor

din stenogramele ședințelor de Guvern care se referă la dezbaterea și adoptarea

următoarelor acte normative: H.G. nr. 1324/2007, H.G. nr. 1330/2007, H.G. nr. 1341/2007,

H.G. nr. 1343/2007, H.G. nr. 1352/2007, H.G. nr. 1354/2007, H.G. nr. 1378/2007,

H.G. nr. 1385/2007, H.G. nr. 1391/2007 și H.G. nr. 1399/2007.

Pentru a pronunța această

sentință, instanța de fond a reținut că prin decizia nr. 261/2007 a Primului

Ministru au fost calificate stenogramele ședințelor de Guvern ca fiind secret

de stat cu nivelul de secretizare „secret”, potrivit art. 15 lit. d) din Legea nr.

182/2002, informațiile „secret de stat” fiind definite ca „informații care

privesc securitatea națională, prin a căror divulgare se pot prejudicia

siguranța națională și apărarea țării”, iar potrivit art. 15 lit. f) din

aceeași lege, „informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să

producă daune securității naționale”, sunt informații secret de stat cu nivelul

de secretizare „secret”.

Reține instanța de fond că,

în speță, nu se poate afirma că divulgarea dezbaterilor din ședința de guvern

este de natură să producă daune securității naționale astfel încât să se

justifice clasificarea în bloc a stenogramelor acestei ședințe.

Inconvenientele invocate de

pârât ce ar decurge din divulgarea dezbaterilor ședințelor de guvern, reține

instanța de fond, nu sunt echivalentul unor daune aduse securității naționale

în sensul art. 15 lit. f) din Legea nr. 182/2002.

Includerea tuturor

stenogramelor ședințelor de guvern în categoria informațiilor clasificate și

reglementarea unui regim specific acestor informații, concluzionează instanța

de fond, este nelegală și pentru că nu s-au adus argumente pentru clasificarea

în concret a dezbaterilor ședințelor în cadrul cărora s-au adoptat H.G. menționate,

astfel că se impune declasificarea lor.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs în termen legal, pârâtul G.R., criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinice, susținând, în esență, prin motivele de recurs formulate, că în

mod eronat instanța de fond a considerat că în speță nu pot fi avute în vedere

la soluționarea cauzei dispozițiile Legii nr. 52/2003 privind transparența

decizională în administrația publică, lege care prin art. 3 definește noțiunile

de „luarea deciziei”, „obligația de transparență”, „minuta” și „ședința

publică”, precum și dispozițiile Legii nr. 90/2001 privind organizarea și

funcționarea G.R. și a ministerelor, potrivit cărora ședințele guvernului nu

sunt publice, motiv pentru care nici dezbaterile care sunt consemnate în

stenograme nu pot constitui informații publice.

Stenograma ședinței de Guvern,

susține recurentul-pârât este act unitar care cuprinde informații cu nivele de

clasificare diferite și care în final primește clasa sau nivelul de secretizare

corespunzător conținutului extrasului cu cel mai înalt nivel de secretizare, în

acest sens fiind și reglementările din H.G. nr. 1329/2005, acest act

administrativ al executivului având forță obligatorie în continuare pentru că

nu a fost anulat.

Pe de altă parte, susține

recurentul, Legea nr. 182/2002 nu prevede procedura declasificării parțiale,

care de altfel nici nu este posibilă fără încălcarea cerințelor și procedurilor

specifice, iar dreptul publicului de a fi informat asupra activității

Executivului este asigurat prin publicarea actelor adoptate de această

autoritate în M. Of. al României, Partea I.

Recursul este fondat, și

urmează a fi admis în baza art. 312 C. proc. civ., potrivit următoarelor

considerente:

Conform art. 25 alin. (2)

din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea G.R. și a

ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, „în cadrul ședințelor

Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne și externe a țării, precum

și aspecte privind conducerea generală a administrației publice, adoptându-se

măsurile corespunzătoare”, iar potrivit art. 25 alin. (4) se stabilește că dezbaterile

din ședințele Guvernului și modul de adoptare a actelor acestuia se consemnează

în scris în stenograma ședinței care se păstrează conform legii.

Având în vedere dispozițiile

art. 14 alin. (2) din H.G. nr. 585/2002 pentru aprobarea standardelor naționale

de protecție a informațiilor clasificate în România, conform cărora „documentul

rezultat din cumularea neprelucrată a unor extrase provenind din informații

clasificate va primi clasa sau nivelul de secretizare corespunzător

conținutului extrasului cu cel mai înalt nivel de secretizare”, dezbaterile

consemnate în stenogramele ședințelor Guvernului au fost clasificate prin H.G. nr.

1329/2005 pentru aprobarea Listei informațiilor secrete de stat pe niveluri de

secretizare, elaborate sau deținute de aparatul de lucru al guvernului, ca

informații secrete de stat, nivel de secretizare „secret”.

Acest nivel de secretizare a

fost preluat și în Decizia Primului Ministru nr. 261 din 3 octombrie 2007

privind unele măsuri pentru desfășurarea ședințelor Guvernului.

La dosar fond se găsește

dovada depunerii la instanță a H.G. nr. 1329/2005, în condițiile și procedura

stabilită de Legea nr. 182/ 2002 și ale H.G. nr. 585/2002.

Potrivit art. 14 și 56 din

H.G. nr. 585/2002, „atunci când se utilizează documente clasificate ca surse

pentru întocmirea unui alt document, marcajele documentelor sursă le vor

determina pe cele ale documentului rezultat”.

În speță, cum Decizia

Primului Ministru nr. 261/2007 a avut ca sursă H.G. nr. 1329/2005 prin care

dezbaterile consemnate în stenogramele ședințelor guvernului au fost

clasificate ca informații secrete de stat, nivel de secretizare „secret”, iar

această H.G. este în continuare aplicabilă, ea nefiind anulată, instanța de

fond în mod greșit a trecut la anularea acestei decizii și a dispus

declasificarea unor pasaje din stenogramele ședințelor de guvern care se referă

la dezbaterea și „adoptarea unor hotărâri de Guvern” ce au fost enunțate ca

număr.

Pornind de la definiția dată

noțiunii de informații secret de stat în art. 15 lit. d) din Legea nr. 182/2002

și a noțiunii de informații secret de stat cu nivelul de secretizare „secret”

în art. 15 lit. f) din aceeași lege, instanța de fond a apreciat că divulgarea

dezbaterilor din cadrul ședințelor de guvern nu este de natură să producă daune

securității naționale, astfel încât ele să justifice clasificarea în bloc a

acestora.

Dar, așa cum s-a precizat mai

sus, stenograma ședinței de Guvern constituie un act unitar și cuprinde

informații cu nivele de declasificare diferite și care în final primește clasa

sau nivelul de secretizare corespunzător conținutului extrasului cu cel mai

înalt nivel de secretizare [(art. 14 alin. (2) din H.G. nr. 585/2002)].

Este de precizat și faptul

că, așa cum corect susține și recurentul-pârât, „declasificarea numai a

anumitor pasaje din stenograme nici nu este posibilă, Legea nr. 182/2002

nereglementând procedura declasificării parțiale, aceasta nefiind posibilă fără

o încălcare a procedurilor specifice.

Dar, chiar instanța de fond,

în considerentele sentinței pronunțate, precizează că inconvenientele invocate

de G.R. ce ar rezulta din divulgarea dezbaterilor ședințelor de guvern „nu sunt

de neglijat”, aceste inconveniente referindu-se la „posibilitatea prezentării

în mod trunchiat a conținutului dezbaterilor, putându-se da alt sens

discuțiilor decât cel real” cât și la posibilitatea unor „interpretări mai mult

sau mai puțin tendențioase” în ceea ce privește poziția unor membri ai

guvernului în cadrul discuțiilor sau chiar în ceea ce privește decizia finală a

guvernului”.

Trebuie menționat însă și

faptul că în condițiile în care dreptul publicului de a fi informat asupra

activității Executivului este asigurat prin publicarea actelor adoptate de

această autoritate (în speță hotărârile de guvern enumerate) în M. Of. al

României Partea I, stăruința intimatei-reclamante în a se dispune anularea

deciziei Primului Ministru și declasificarea pasajelor din stenogramele

ședințelor de guvern care se referă la dezbaterea și adoptarea acelor hotărâri

de guvern, apare ca nejustificată.

Pentru toate aceste

considerente, constatând că sentința instanței de fond a fost dată cu aplicarea

greșită a legii, iar recursul formulat de G.R. este fondat, în baza art. 312 C.

proc. civ., acesta urmează a fi admis cu consecința modificării sentinței în

sensul respingerii ca neîntemeiate a acțiunii formulată de reclamantă.

Admite recursul declarat de

G.R. împotriva sentinței civile nr. 2868 din 28 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios și fiscal.

Modifică sentința atacată în

sensul că respinge acțiunea formulată de A.A.D.O. în România – C.H. (A.P.A.D.O.R.

- C.H.), ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 30 septembrie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, decizie (scj.ro #84930)
Ședință de Guvern. Stenogramă. Informații secrete de stat, nivel de secretizare „secret”. Desecretizare parțială. Nelegalitate. Legea nr.182/2002 Legea nr.90/2001 H.G. nr. 585/2002 Cuprins pe materii: Drept administrativ Indice alfabetic: G
ÎCCJ 2024-10-30
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4897/2024
prin alin. (1) al articolului de mai sus s-a împlinit, în condițiile în care hotărârea atacată a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din data de 5 iulie 2002, rezultă în mod evident că prevederea respectivă a
ÎCCJ 2014-12-09
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4701/2014
stinate publicității, dacă divulgarea conținutului acestora este de natură să determine prejudicii Ministerului. Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată, legalitatea unui act administrativ nelegal cu caracter individual,
ÎCCJ 2021-03-24
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1843/2021
expirat termenul de clasificare, dezvăluirea informațiilor nu mai poate prejudicia siguranța națională, apărarea țării ori interesele persoanelor de drept public sau privat deținătoare și/sau a fost atribuit de o persoană neîmputernicită pr
ÎCCJ 2015-02-25
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 812/2015
ță juridică superioară (H.G. nr. 416/2007 și O.U.G. nr. 30/2007). În final, susține recurentul că prima instanță nu a analizat conformitatea ordinelor atacate cu Legea organică nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, pronunțându-se
Sursă