ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5161/2009

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ, reclamantul M.C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C.S.M., să se constate că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi numit în funcția de judecător fără concurs, să se dispună anularea Hotărârilor nr. 164/2007 și nr. 5315/2007 emise de C.S.M. și obligarea pârâtului la adoptarea unei noi hotărâri prin care să se aprobe numirea reclamantului în funcția de judecător fără concurs. Prin sentința nr. 18/ F/C din 30 ianuarie 2008, Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele: A constatat că, în fapt, prin Hotărârea nr. 132 a Secției pentru Judecători a C.S.M. s-a făcut recomandarea către Plenul C.S.M. de numire a reclamantului în funcția de judecător fără concurs. Prin Hotărârea nr. 164/2007, Plenul C.S.M. a respins cererea reclamantului de numire în funcția de judecător fără concurs. Pentru a decide astfel, Plenul C.S.M. a reținut că reclamantul are aviz de cercetare penală, fiind dispusă neînceperea urmăririi penale, că situația posturilor vacante pentru instanțele din raza Curții de Apel Pitești a suferit modificări de la data începerii procedurii de numire și a avut în vedere și concluziile interviului susținut de candidat.

Prin adresa nr. 5315/SG/2007, C.S.M. a respins plângerea prealabilă formulată de reclamant împotriva Hotărârii nr. 164/2007, ca nefondată. A mai reținut instanța că nu pot fi primite criticile reclamantului relative la împrejurarea că cele două hotărâri ale C.S.M. atacate nu ar fi motivate, întrucât acesta a arătat că la luarea hotărârilor a avut în vedere faptul că situația posturilor de judecător publicate pentru numirea fără concurs s-a modificat și că Plenul C.S.M. are abilitarea legală să selecteze candidaturile pentru aceste funcții. A mai apreciat că nici critica reclamantului potrivit căreia hotărârea nr. 164/2007 ar fi nelegală pentru că nu a fost motivată, nu poate fi primită, deoarece Plenul C.S.M.

poate sau nu să țină cont de recomandarea făcută de secția pentru judecători, fără a fi obligat să-și motiveze hotărârea. Prima instanță a considerat că nici motivarea reclamantului referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție nu este fondată, deoarece numirea în funcția de judecător fără concurs dă dreptul Plenului C.S.M. să filtreze candidaturile prin interviul susținut de candidați și prin reevaluarea în dezbaterile Plenului a răspunsurilor date de aceștia. Împotriva acestei sentințe, reclamantul a formulat recurs, susținând, în esență, că prima instanță în mod netemeinic și nelegal a reținut că Plenul C.S.M.

nu era obligat să justifice motivul pentru care a respins recomandarea făcută de secția de judecători și nu a făcut nici un comentariu cu privire la încălcarea dispozițiilor art. 16 și 24 din Constituție, în sensul că nu a verificat dacă selecția candidaților s-a făcut pe criterii obiective, prin motivarea dată sentinței atacate, instanța de fond justificându-și de fapt refuzul de a cerceta fondul pricinii și lăsând să se înțeleagă că hotărârile Plenului C.S.M. sunt necenzurabile. Prin decizia nr. 1346 din 11 martie 2009, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins recursul declarat de reclamant, ca nefondat. Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut, în esență, faptul că în realizarea prerogativelor sale legale Plenul C.S.M.

era îndrituit să realizeze o selecție între candidații care, prin faptul îndeplinirii condițiilor legale, aveau vocație la numirea în funcția de judecător fără concurs, pârâtul procedând așadar, la respingerea cererii reclamantului după parcurgerea acestei proceduri de selecție prevăzută de lege și care a avut la bază analiza unor criterii obiective, fiind avute în vedere principiile stabilității în sistem, precum și parcurgerea etapelor de formare, perfecționare și promovare a judecătorilor. Instanța de recurs a respins, ca nefondate, și criticile privind nelegalitatea hotărârii atacate prin prisma aplicării greșite a dispozițiilor art. 16 și 24 din Constituția României, republicată întrucât, în cazul susținerii unui interviu, aprecierile nu pot fi cuantificate și motivate detaliat, fiind făcută o apreciere de ansamblu cu privire la profilul unui candidat, apreciere care este specifică în cazul unei proceduri speciale și derogatorii.

Așa cum s-a statuat și în jurisprudența Curții Constituționale, în concordanță cu cea a C.E.D.O., principiul constituțional al egalității în drepturi, presupune identitate de soluții numai pentru situații identice. Principiul egalității în fața legii nu exclude însă selecția și dreptul de a alege, prevăzut printr-o normă specială, derogatorie, care să fie realizată în limitele legii. La data de 22 mai 2009, împotriva Deciziei civile 1346 din 11 martie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, recurentul M.C. a formulat contestație în anulare. Contestația în anulare este netimbrată și urmează a fi anulată ca atare. Astfel, din actele și lucrările dosarului rezultă că, deși i s-a pus în vedere să-și timbreze cererea, contestatorul nu a îndeplinit această obligație.

Or, în conformitate cu dispozițiile art. 3 lit. g) și art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 și ale art. 1 din O.G. nr. 32/1995 cererile pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac se taxează în cuantumul prevăzut de lege, iar taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat. Cum potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, neplata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar atrage anularea cererii, instanța va anula contestația în anulare formulată în cauză, ca netimbrată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Anulează contestația în anulare formulată de M.C. împotriva Deciziei nr. 1346 din 11 martie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca netimbrată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 noiembrie 2009.