ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2436/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 18 iulie 2007,

reclamantul S.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul C.S.M., anularea

Hotărârilor Plenului C.S.M. nr. 164 din 22 martie 2007 și nr. 5316/SG din 14

iunie 2007 și obligarea pârâtului să emită o hotărâre prin care să aprobe

numirea sa în funcția de judecător, fără concurs, întrucât îndeplinește

condițiile cerute de lege.

Curtea de Apel Pitești, secția

comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 125/F-C

din 18 decembrie 2007, a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a reținut că Plenul C.S.M., prin Hotărârea nr. 164/2007, a respins

cererea de numire a reclamantului în funcția de judecător fără concurs,

întrucât nu corespunde cerințelor instituite de art. 33 din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor.

În ceea ce privește critica

referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 317/2004,

în sensul că Hotărârea nr. 164/2007 nu este motivată, s-a reținut că aceasta

este nefondată, întrucât faptul că se face o apreciere de ansamblu, iar nu una

detaliată faptic, nu echivalează cu nemotivarea, fiind identificabilă și

evidentă existența unor criterii obiective și concrete, iar nu aleatorii și

discreționare.

S-a mai reținut că Plenul C.S.M.

este în drept să realizeze o selecție a candidaților care, prin faptul

îndeplinirii condițiilor legale au numai vocația, iar nu dreptul la numirea în

funcția de judecător, fără concurs.

Astfel, a reținut instanța

că nu există nici obligația corelativă în sarcina Plenului C.S.M. de a numi

automat în funcția de judecător, fără concurs, persoanele recomandate de

secții, cum susține reclamantul.

De asemenea, s-a reținut că

marja de apreciere a organului însărcinat a face selecția, respectiv Plenul C.S.M.

a fost exercitată în limitele legii, neexistând indicii că acesta ar fi

acționat în mod abuziv și arbitrar încălcând principiul constituțional al

egalității în fața legii.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs reclamantul S.I.

Cererea de recurs a fost

întemeiată pe dispozițiile art. 304 – art. 3041 C. proc. civ., iar în motivarea

ei au fost subliniate următoarele aspecte:

reținut fără nicio justificare ca fiind motivată Hotărârea nr. 164 din 22 martie

2007 a Plenului C.S.M., ignorând astfel prevederile imperative ale art. 29 alin.

(4) din Legea nr. 317/2004 și aceasta în condițiile în care în actul contestat

nu se regăsește nicio referire/trimitere la situația recurentului, iar lipsa

motivării hotărârii atrage nulitatea acesteia;

motivului expus la pct. 1, greșit și fără temei s-a reținut că selecția

candidaților s-a făcut în limitele legii și că nu sunt indicii că s-a acționat

abuziv și arbitrar, or, în lipsa motivării nu este posibilă verificarea

criteriilor obiective în baza cărora a fost analizată cererea recurentului care

apreciază că în acest mod i-au fost încălcate drepturile consfințite de art. 16

și art. 24 din Constituția României.

Prin întâmpinare, intimatul C.S.M.

a combătut criticile cuprinse în cererea de recurs arătând că respingerea

cererii recurentului de numite în funcția de judecător, fără concurs, a fost

întemeiată pe dispozițiile art. 33 alin. (5), (7), (8) și (10) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, art. 29 alin. (3)

din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 152 din 1 martie 2006 a Plenului C.S.M.,

art. 35 lit. a) din Legea nr. 317/2004 privind C.S.M., avându-se în vedere și

interviul susținut de recurent, mapa sa profesională și situația locurilor vacante

la instanțele din circumscripția Curții de Apel Pitești.

În privința celui de-al

doilea motiv de recurs, intimatul a precizat că nu au fost încălcate

prevederile constituționale invocate, întrucât potrivit jurisprudenței Curții

Constituționale „egalitatea în fața legii nu exclude ideea de selecție și

dreptul de alegere a celui însărcinat cu această selecție, ci impune acestuia

din urmă ca procedura să se desfășoare în limitele legii și cu respectarea acesteia,

în zona unor criterii obiective, iar nu aleatoriu ori discreționar”, iar

încălcarea dreptului la apărare nu poate adusă în discuție deoarece C.S.M. nu a

acționat ca instanță de judecată atunci când a selectat dintre candidații

propuși de secție pe cei care urmau să fie numiți în funcțiile de judecător.

În temeiul art. 305 C. proc.

civ., la cererea recurentului s-a administrat proba cu înscrisuri, depunându-se

la dosar stenograma interviului susținut de recurent în fața Plenului C.S.M. la

data de 22 martie 2007.

Examinând pricina prin

prisma criticilor formulate de recurent, a dispozițiilor art. 3041 C. proc.

civ. și din perspectiva prevederilor legale incidente în materia dedusă

judecății, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că nu există motive

pentru casarea/modificarea sentinței atacate.

Din actele dosarului rezultă

că în temeiul art. 35 alin. (5), (7), (8) și (10) din Legea nr. 303/2004

privind statutul judecătorilor și procurorilor (republicată și modificată),

recurentul - reclamant a solicitat C.S.M. numirea în funcția de judecător, fără

concurs, la una din instanțele din circumscripția Curții de Apel Pitești.

Secția pentru judecători a C.S.M.

a constatat că S.I., alături de alți trei candidați, îndeplinește cerințele

legale pentru solicitarea făcută în baza art. 35 alin. (5) din Legea nr. 303/2004

(art. 1 din Hotărârea nr. 132 din 22 martie 2007), însă prin Hotărârea nr. 164

din 22 martie 2007 Plenul C.S.M. a respins cererea acestuia de numirea în

funcția de judecător, fără concurs, fiind respinse și cererile formulate de

ceilalți candidați cuprinși în art. 1 din Hotărârea Secției pentru judecători nr.

132/2007.

Prin actul cu nr. 5316/SG/2007

Plenul C.S.M. a apreciat ca nefondată cererea reclamantului privind revocarea

Hotărârea Plenului nr. 164/2007.

Prin acțiunea adresată

instanței de contencios a Curții de Apel Pitești s-a solicitat anularea

Hotărârii Plenului C.S.M. nr. 164/2007 cât și a actului nr. 5316/SG/2007.

Dezlegarea dată de Curtea de

Apel Pitești prin sentința nr. 125/F-C/2007 (secția comercială și de contencios

administrativ) este corectă și legală, pentru cele ce se vor expune în

continuare.

Potrivit art. 125 alin. (2)

din Constituția României: „Propunerile de numire, precum și promovarea,

transferarea și sancționarea judecătorilor sunt de competența C.S.M., în

condițiile legii sale organice”.

Legea nr. 317/2004 privind C.S.M.

– ca lege organică – prevede prin art. 27 alin. (2) și (3) că lucrările

Plenului se desfășoară în prezența a cel puțin 15 membrii, iar hotărârile

Plenului și cele ale secțiilor se iau cu votul majorității membrilor prezenți.

S-a stabilit așadar, numărul

minim de membrii necesari pentru ca această autoritate să fie valabil

constituită și să poată lua o hotărâre (cvorum legal).

În același timp, într-adevăr

potrivit art. 29 alin. (4) din același act normativ hotărârile C.S.M. (în plen

și în secții) se motivează.

Așa cum se poate observa

însă din probatoriul existent, ambele acte a căror anulare s-a cerut au fost

motivate atât în drept cât și în fapt prin indicarea unor elemente de natură

obiectivă, cu caracter general, care justifică decizia luată. În acest ultim

sens s-a făcut referire la înscrisurile prezentate, la interviul susținut de

candidați, dar și la situația actuală a posturilor vacante pentru instanțele

din raza de competență a Curții de Apel Pitești.

În acest context, critica

privitoare la nemotivarea Hotărârii Plenului C.S.M., și cu atât mai mult a

actului de respingere a cererii de revocare a acestei hotărâri, nu va fi

primită.

Nemulțumirea recurentului -

reclamant că în cuprinsul Hotărârii nr. 164/2007 a Plenului C.S.M. nu se face o

analiză în concret a situației sale, numele său fiind menționat numai în

dispozitivul hotărârii nu este de natură a atrage anularea acestui act, în

condițiile în care măsura de respingere a cererii sale este motivată, procedura

de selecție desfășurându-se în baza unor criterii obiective amintite mai sus.

De altfel, potrivit

raționamentului recurentului ar trebui considerată ca lovită de nulitate și

Hotărârea nr. 132/2007 a Secției pentru judecători a C.S.M., deoarece și

aceasta are doar o argumentare generală în fapt și una în drept, numele

recurentului fiind menționat, de asemenea, doar în dispozitivul actului în discuție.

Revenind însă la modul de

funcționare al C.S.M. (capitolul III din Legea nr. 317/2004, modificată)

trebuie observat că hotărârile Plenului și cele ale Secțiilor se iau cu votul

majorității membrilor prezenți.

Or, în speță, în urma

votului membrilor prezenți în Plen la 22 martie 2004, cererea recurentului a

fost respinsă.

Susținerile recurentului -

reclamant în sensul că intimatul a acționat abuziv și arbitrar nu au fost

probate și se impune și precizarea că numirea magistraților, atât ca regulă

respectiv prin concurs, cât și excepțional în cazurile prevăzute expres de alin.

(5), (7), (8) și (10) din Legea nr. 303/2004 este atributul legal și exclusiv

al C.S.M., astfel că instanța de judecată nu se poate subroga acestei autorități.

Nu în ultimul rând, din

economia normelor legale incidente se conturează fără dubiu și concluzia că nu

este vorba de un drept recunoscut de lege, ci doar de o vocație a unei persoane

de a fi numită, fără concurs, în funcția de judecător iar evaluarea în concret

a aspectelor care pot determina o astfel de numire revine Plenului C.S.M.

Nu este întemeiată nici

critica recurentului care vizează încălcarea principiului egalității

cetățenilor în fața legii (art. 16 din Constituție) și încălcarea dreptului la

apărare (art. 24 din Constituție).

Și sub acest aspect, pe

lângă argumentele arătate sunt pertinente atât apărările intimatului care fac

trimitere la jurisprudența Curții Constituționale care a statuat că egalitatea

în fața legii nu exclude ideea de selecție și dreptul la alegere a celui cu atribuții

legale pentru această selecție, excluzând însă criterii aleatorii ori

discreționare, cât și apărările care subliniază că în selecția candidaților

propuși de secții Plenul C.S.M. nu acționează ca o instanță de judecată, pentru

a se verifica dacă a fost nesocotit dreptul la apărare al recurentului - reclamant.

Ca urmare, în temeiul art. 312

C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată, recursul va fi

respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamantul S.I. împotriva sentinței nr. 125/F-C din 18 decembrie 2007 a

Curții de Apel Pitești, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 12 iunie 2008.