ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2525/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta D.G.F.P Dolj, a chemat în judecată pe pârâta SC P.F.C. SA Craiova solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 4.970.882.096 lei cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosință a terenului în suprafață de 99 ha aparținând domeniului public al statului. Prin sentința civilă nr. 1409 din 21 septembrie 2005, Tribunalul Dolj, secția civilă, a respins acțiunea considerând că reclamanta nu a făcut dovada pretențiilor sale. Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. 107 din 2 februarie 2006, a admis apelul reclamantei a desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare întrucât greșit tribunalul a rezolvat procesul fără a intra în cercetarea fondului, fără a stărui la aflarea adevărului pe baza stabilirii faptelor și fără a analiza actul emis de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Dolj.

În rejudecare secția civilă a tribunalului prin încheierea din 29 ianuarie 2008 a scos cauza de pe rol și a trimis-o secției comerciale. Prin sentința nr. 128 din 23 februarie 2009, Tribunalul Dolj a respins excepția lipsei calității procesuale active, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a S.C.P.P., a admis în parte acțiunea împotriva pârâtei SC P.F.C. SA Craiova reprezentată de lichidator P.L. I.P.R.U.L. și a obligat-o la 147408,11 lei contravaloarea lipsei de folosință a suprafeței de teren 88,5 ha teren și la 1500 lei cheltuieli de judecată, respingând acțiunea împotriva S.C.P.P. Instanța de fond a reținut că suprafața de teren în litigiu constituie domeniul public al statului și a fost atribuită în administrare Stațiunii de Dezvoltare Pomicolă Dolj prin H.G.

nr. 1326/2001 iar pârâta prin faptul ocupării abuzive a suprafețelor de teren menționate în sentința nr. 668 din 7 februarie 2005 a Judecătoriei Craiova, a adus un prejudiciu reclamantei pe care raportul de expertiză al expertului Avram Traian l-a stabilit la suma de 147408,11 lei. În privința excepției prematurității acțiunii, față de caracterul relativ al acesteia, neinvocată până la prima zi de înfățișare, instanța de fond a respins-o. Prin decizia nr. 99 din 5 mai 2009, Curtea de Apel Craiova, a anulat ca netimbrat apelul pârâtei SC P.F.C. SA, prin lichidator și a respins ca nefondat apelul reclamantei.

Instanța de apel a reținut că pârâta nu a satisfăcut cerința legii de achitare a taxei de timbru judiciar, iar critica formulată asupra raportului de expertiză este nefondată, expertul actualizând în raport și răspunsul la obiecțiuni atât cuantumul pierderilor cât și al veniturilor, iar instanța pronunțându-se în limita cererii introductive fără a putea actualiza proba cu indicele de inflație întrucât nu s-a cerut. Împotriva deciziei astfel pronunțate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. Recurenta susține că decizia atacată este nelegală întrucât în raportul de expertiză în mod greșit expertul a actualizat numai sumele cu titlu de cheltuieli fără a actualiza și cuantumul veniturilor iar pe de altă parte nu s-a pronunțat pe actualizarea despăgubirilor cu coeficientul de devalorizare al monedei naționale până la data stingerii debitului.

Recursul este nefondat și va fi respins. Criticile aduse deciziei atacate au în vedere aspecte legate de administrarea probei cu expertiză care exced cadrului procesual actual în care recursul se desfășoară. Prin abrogarea pct. 10 al art. 304 C. proc. civ., instanța de recurs nu mai este abilitată să analizeze temeinicia hotărârii atacate prin această cale extraordinară de atac, astfel încât sub acest aspect recursul nu este admisibil. În ce privește actualizarea prejudiciului cu coeficientul de devalorizare al monedei naționale, recursul apare neîntemeiat, interesul reclamantei recurente, chiar în condițiile sesizării instanței prin cererile din 2 aprilie și 7 mai 2008, realizându-se în faza executării silite.

Prevederile art. 371 2 C. proc. civ. oferă organului de executare competența de actualizare a valorii obligației principale stabilite în bani, indiferent de izvorul ei în cazul în care titlul executoriu conține suficiente criterii. Astfel față de perioada stabilită pentru sumele de bani ce le datorează (2002-2006) organul de executare va proceda la actualizare în funcție de rata inflației calculată de la data când creanța a devenit exigibilă și până la data plății efective a obligației cuprinse în titlu. Așa fiind, în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondat recursul declarat împotriva deciziei nr. 99 din 5 mai 2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul STATUL ROMÂN, prin MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - D.G.F.P. DOLJ împotriva deciziei nr. 99 din 5 mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 21 octombrie 2009.