ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1028/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Reclamanta A.D.S., a chemat în

judecată pe pârâta SC R.J.I.B. SA, solicitând evacuarea acesteia de pe

suprafața de 106,5 ha pe care o ocupă fără titlu și obligarea la contravaloarea

lipsei de folosință pe perioada 2003 – 2004.

Judecătoria Craiova, prin sentința

comercială nr. 1369 din 1 octombrie 2004 a declinat competența de soluționare a

cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. Acesta, prin sentința nr. 48 din 10

februarie 2005, a respins ca nefondată acțiunea, reținând că suprafața de teren

ce forma obiectul litigiului a aparținut SC C. SA și a fost valorificată prin

vânzarea la licitația publică din 20 septembrie 2004, adjudecatar fiind SC S.O.

SRL, iar plata redevențelor s-a realizat prin O.P. din 2003.

Curtea de Apel Craiova, prin decizia

nr. 199 din 10 iunie 2005, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă.

Instanța de apel a reținut, în

esență, că suprafața de teren de 106,5 ha nu este ocupată de pârâtă. După

anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între SC C. SA și pârâtă,

aceasta din urmă, prin protocolul din 3 decembrie 2003 a predat suprafața de

teren care ulterior a fost adjudecată prin licitație publică de către SC S.O. SRL.

Pârâta, totodată, prin protocolul susmenționat a plătit suma de 300.000.000 lei

pentru plata de către SC C. SA a redevenței corespunzătoare semestrului I al

anului 2004.

Împotriva deciziei astfel

pronunțate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct.

8, 9 și 10 C. proc. civ.

Recurenta susține că în mod greșit

instanțele au soluționat capătul de cerere privind despăgubirile pentru lipsa

de folosință a terenului exploatat în anul agricol 2003 – 2004. În procesul

verbal de predare primire din 9 aprilie 2004 încheiat între A.D.S. și SC C. SA

s-a consemnat faptul că suprafața de teren este afectată de culturi înființate

de terți.

Cu privire la O.P., recurenta

susține că acesta este anterior contractului de asociere între reclamantă și SC

C. SA și că reprezintă contravaloare prestări servicii, nicidecum redevența pe

care o datora, iar O.P. reprezintă obligația asociatei către A.D.S. ca urmare a

exploatării terenului în suprafață de 106,5 ha.

Recursul estre nefondat și va fi

respins pentru considerentele ce se vor expune.

Prin protocolul din 3 decembrie 2003

pârâta a predat SC C. SA bunurile ce au format obiectul contractului de

vânzare-cumpărare din 20 decembrie 1997, desființat prin decizia nr. 583/R/2002,

pronunțată de Curtea de Apel București.

La încheierea procesului verbal din

9 aprilie 2004, întocmit în baza contractului de asociere în participațiune

dintre reclamantă și SC C. SA a fost consemnat faptul că suprafața de teren

este ocupată de culturi înființate de pârâtă. Aceasta a plătit cu O.P. din 4

decembrie 2003 suma de 300.000.000 lei către SC C. SA, care, la aceeași dată

virează reclamantei suma de 283.681.070 lei.

Predarea bunurilor la sfârșitul

anului 2003 urmată de plata efectuată către asociata reclamantei nu mai poate

atrage răspunderea pârâtei pentru folosință terenului întrucât aceasta a fost

achitată. Altfel reclamanta ar beneficia atât de prevederile contractului de

asociere, pentru care îi este achitată redevența, cât și de o plată nedatorată

care ar fi reprezentată de lipsa de folosință pe o perioadă din derularea

contractului.

Analizând judicios raporturile

juridice desfășurate între părți, instanțele de fond au pronunțat hotărâri

legale și temeinice pe care Înalta Curte de Casație și Justiție le va menține

prin respingerea recursului declarat împotriva deciziei nr. 199 din 10 iunie

2005 a Curții de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta A.D.S. București, împotriva deciziei nr. 199 din 10

iunie 2005 a Curții de Apel Craiova.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică,

astăzi 14 martie 2006.