ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1028/2006

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta A.D.S., a chemat în judecată pe pârâta SC R.J.I.B. SA, solicitând evacuarea acesteia de pe suprafața de 106,5 ha pe care o ocupă fără titlu și obligarea la contravaloarea lipsei de folosință pe perioada 2003 – 2004. Judecătoria Craiova, prin sentința comercială nr. 1369 din 1 octombrie 2004 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj. Acesta, prin sentința nr. 48 din 10 februarie 2005, a respins ca nefondată acțiunea, reținând că suprafața de teren ce forma obiectul litigiului a aparținut SC C. SA și a fost valorificată prin vânzarea la licitația publică din 20 septembrie 2004, adjudecatar fiind SC S.O.

SRL, iar plata redevențelor s-a realizat prin O.P. din 2003. Curtea de Apel Craiova, prin decizia nr. 199 din 10 iunie 2005, a respins ca nefondat apelul declarat de reclamantă. Instanța de apel a reținut, în esență, că suprafața de teren de 106,5 ha nu este ocupată de pârâtă. După anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între SC C. SA și pârâtă, aceasta din urmă, prin protocolul din 3 decembrie 2003 a predat suprafața de teren care ulterior a fost adjudecată prin licitație publică de către SC S.O. SRL. Pârâta, totodată, prin protocolul susmenționat a plătit suma de 300.000.000 lei pentru plata de către SC C. SA a redevenței corespunzătoare semestrului I al anului 2004. Împotriva deciziei astfel pronunțate, reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8, 9 și 10 C. proc.

civ. Recurenta susține că în mod greșit instanțele au soluționat capătul de cerere privind despăgubirile pentru lipsa de folosință a terenului exploatat în anul agricol 2003 – 2004. În procesul verbal de predare primire din 9 aprilie 2004 încheiat între A.D.S. și SC C. SA s-a consemnat faptul că suprafața de teren este afectată de culturi înființate de terți. Cu privire la O.P., recurenta susține că acesta este anterior contractului de asociere între reclamantă și SC C. SA și că reprezintă contravaloare prestări servicii, nicidecum redevența pe care o datora, iar O.P. reprezintă obligația asociatei către A.D.S. ca urmare a exploatării terenului în suprafață de 106,5 ha. Recursul estre nefondat și va fi respins pentru considerentele ce se vor expune.

Prin protocolul din 3 decembrie 2003 pârâta a predat SC C. SA bunurile ce au format obiectul contractului de vânzare-cumpărare din 20 decembrie 1997, desființat prin decizia nr. 583/R/2002, pronunțată de Curtea de Apel București. La încheierea procesului verbal din 9 aprilie 2004, întocmit în baza contractului de asociere în participațiune dintre reclamantă și SC C. SA a fost consemnat faptul că suprafața de teren este ocupată de culturi înființate de pârâtă. Aceasta a plătit cu O.P. din 4 decembrie 2003 suma de 300.000.000 lei către SC C. SA, care, la aceeași dată virează reclamantei suma de 283.681.070 lei. Predarea bunurilor la sfârșitul anului 2003 urmată de plata efectuată către asociata reclamantei nu mai poate atrage răspunderea pârâtei pentru folosință terenului întrucât aceasta a fost achitată.

Altfel reclamanta ar beneficia atât de prevederile contractului de asociere, pentru care îi este achitată redevența, cât și de o plată nedatorată care ar fi reprezentată de lipsa de folosință pe o perioadă din derularea contractului. Analizând judicios raporturile juridice desfășurate între părți, instanțele de fond au pronunțat hotărâri legale și temeinice pe care Înalta Curte de Casație și Justiție le va menține prin respingerea recursului declarat împotriva deciziei nr. 199 din 10 iunie 2005 a Curții de Apel Craiova.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta A.D.S. București, împotriva deciziei nr. 199 din 10 iunie 2005 a Curții de Apel Craiova. Irevocabilă. Pronunțată în ședința publică, astăzi 14 martie 2006.