ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1155/2010
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1155/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul T.A., prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, a solicitat îndreptarea erorii materiale strecurată în considerentele și dispozitivul sentinței nr. 1012 din 10 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția comercială, în dosarul nr. 3701/63/2009, în sensul de a se consemna în hotărâre faptul că prin sentința nr. 15901/2000 a Judecătoriei Craiova, irevocabilă prin decizia nr. 6469/2001 a Curții de Apel Craiova s-a constatat nulitatea ordinului de repartiție din 1998 emis de C.L.M. Craiova și a contractului de închiriere din 1998 încheiat în baza acestui ordin de repartiție emis de același consiliu local.
Prin cererea formulată de reclamant la data de 5 iulie 2007 s-a solicitat sigilarea spațiului comercial în loc de „instituirea sechestrului judiciar". Tribunalul Dolj, prin încheierea din 14 octombrie 2009, a respins cererea formulată de reclamantul T.A., reținând, în esență, privitor la faptul că instanța din eroare a consemnat ca și petit „instituirea sechestrului judiciar" în loc de „sigilarea spațiului comercial", cum a solicitat reclamantul, că instanța de control a calificat irevocabil cererea reclamantului ca și „sechestru", întrucât în materie comercială nu există dispoziții privitoare la aplicarea sigiliului, acestea fiind specifice materiei penale. Totodată s-a mai arătat că ipoteza prevăzută de art. 281 C. proc.
civ. nu include posibilitatea îndreptării pentru considerente în fapt și în drept decât în măsura în care acestea sunt reflectate în dispozitivul hotărârii judecătorești, iar în speță, instanța de judecată a stabilit starea de fapt în raport de probele administrate în dosar. Apelul declarat împotriva acestei încheieri a fost respins de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, care prin decizia nr. 280 din 14 decembrie 2009, a reținut că art. 281 C. proc. civ. vizează îndreptarea unor greșeli de ordin formal, procedural, care nu sunt de natură să afecteze în vreun fel considerentele și dispozitivul pe care se sprijină hotărârea. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul T.A., care a procedat la relatarea situației de fapt într-un limbaj inacceptabil fără indicarea motivelor de nelegalitate pentru care înțelege să critice decizia recurată, cerință impusă procedural de dispozițiile art. 3021 lit. c) C. proc.
civ. Înalta Curte în conformitate cu art. 137 C. proc. civ., raportat la art. 3021 lit. c) C. proc. civ. a luat în examinare excepția nulității cererii de recurs. Potrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate, în situațiile prevăzute expres și limitativ la pct. 1 - 9. Or, recurentul-reclamant nu numai că nu a invocat vreunul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. civ., dar dezvoltarea criticilor formulate de aceasta nici nu a făcut posibilă încadrarea acestora într-unul din motivele prevăzute procedural de art. 304 pct. 1 - 9 C. proc. civ. Recursul fiind un mijloc procedural prin care se realizează un examen al deciziei atacate, sub aspectul legalității acesteia, instanța de recurs, soluționând această cale de atac verifică dacă hotărârea atacată a fost sau nu pronunțată cu respectarea dispozițiilor legale.
Această analiză nu se poate realiza în lipsa indicării și argumentării motivelor de nelegalitate prevăzute de dispozițiile mai sus menționate, obligație care revine sub sancțiunea nulității, titularului căii de atac promovate. Nu în ultimul rând trebuie reținut faptul că instanța nu se poate substitui părții pentru a imagina eventualele motive de nelegalitate, pentru că, potrivit art. 129 alin. (1) C. proc. civ., părțile sunt cele care au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile stabilite de lege. Or, dispozițiile art. 304 alin. (1) și art. 3021 C. proc. civ. nu numai că stabilesc condițiile promovării recursului extraordinar, ci sancționează cu nulitatea nerespectarea lor.
Față de cele de mai sus, Înalta Curte va face aplicarea dispozițiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. și va constata nulitatea cererii de recurs formulată de reclamantul T.A.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Constată nulitatea cererii de recurs formulată de reclamantul T.A. împotriva deciziei nr. 280 din 14 decembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, conform art. 3021 lit. c) C. proc. civ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2010.
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.