ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1722/2010

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin

sentința nr. 1631 din 1 iulie 2009 Tribunalul Dolj, secția comercială, a

respins

cererile

de îndreptare eroare materială și acțiunea introductivă formulate de

reclamantul

T.A.

Apelul declarat de reclamant împotriva

sentinței mai sus menționată a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel

Craiova, secția comercială, prin Decizia nr. 199 din 13 octombrie 2009.

Reclamantul a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, precizând că își menține

motivele din apel, că are interes în anularea procesului verbal din 7 martie

1994 deoarece acesta constituie prelungirea contractelor expirate la 31

decembrie 1993 și că titlul locativ al său cu privire la acest spațiu a fost

anulat în baza acestui proces verbal și nu în baza contractelor pârâtelor,

această prelungire făcându-se abuziv deoarece la data de 7 martie 1994 spațiul

în litigiu nu se mai afla în administrarea

R.A.A.D.P.F.L. Craiova, fiind scos la

licitație de Primăria Craiova

.

De asemenea a arătat

că a cerut anularea contractelor pârâtelor care au fost „confecționate” și că

reclamantul are interesul legitim de a-și recupera spațiul comercial în

litigiu.

Analizând motivele

invocate Curtea constată că niciunul dintre acestea nu îndeplinesc condițiile

cerute de art. 302

1

alin. (1)

lit. c) C. proc. civ. în sensul că în recursul

declarat reclamantul a prezentat doar situația de fapt, neinvocând motive care

să justifice nelegalitatea hotărârii atacate conform dispozițiilor art. 304 C.

proc. civ. și că din dezvoltarea motivelor de recurs nu se poate face o

încadrare într-unul dintre motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 C.

proc. civ.

Înalta Curte constată

nulitatea recursului pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare:

Conform art. 302

1

alin. (1) lit. c) C. proc. civ. cererea de recurs va cuprinde sub sancțiunea

nulității motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și

dezvoltarea lor.

Art. 306 alin. (2) și

(3) C. proc. civ. prevede că motivele de ordine publică pot fi invocate și din

oficiu de către instanța de judecată și că indicarea greșită a motivelor de

recurs nu atrage nulitatea recursului dacă dezvoltarea acestora face posibilă

încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304.

Cum casarea sau

modificarea deciziei atacate este posibilă numai în cazurile prevăzute de art. 304

C. proc. civ., iar conform art. 302

1

alin. (1) lit. c) același cod,

cererea de recurs trebuie să cuprindă, sub sancțiunea nulității, motivele de

nelegalitate și dezvoltarea lor și cum recurenta nu s-a conformat acestor

exigențe legale, având în vedere, deopotrivă, și inexistența motivelor de

ordine publică, care să inducă aplicarea art. 306 alin. (2) C. proc. civ. și că

motivele dezvoltate de recurentă nu pot fi încadrate în niciunul din motivele

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția invocată

și va constata nul recursul dedus judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de reclamantul

T.A.

împotriva Deciziei comerciale

nr. 199 din 13 octombrie 2009 a Curții de Apel Craiova, secția comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 13 mai 2010.