ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 239/2010

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 751 din 16

septembrie 2004 Tribunalul Bihor a respins contestația formulată de reclamantul

K.M. privind anularea dispoziției nr. 1405/2003 emisă de Primarul Municipiului

Oradea cu motivarea că nu s-a dovedit dreptul de proprietate al autorului

reclamantului asupra imobilului solicitat.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia civilă nr. 158 din 7 noiembrie 2006

a respins apelul declarat de reclamant reținând, ca și prima instanță, că nu

s-a dovedit proprietatea asupra imobilului.

Prin decizia civilă nr. 5177 din 24 septembrie 2008 Înalta Curte de

Casație și Justiție a respins recursul declarat de reclamant reținând că acesta

nu are calitate de persoană îndreptățită în sensul Legii nr. 10/2001.

Î

mpotriva deciziei instanței de recurs reclamantul K.M. a formulat cerere

de revizuire, în temeiul art. 322 pct.5 C. proc. civ., arătând că a expediat,

prin poștă, actele doveditoare ale proprietății, însă din vina unui angajat al

instanței de recurs acestea nu au ajuns la dosar până la soluționarea

recursului.

Cererea de revizuire este inadmisibilă.

Revizuirea oferă posibilitatea retractării unei hotărâri judecătorești

definitive numai în cazurile strict determinate de lege.

Potrivit dispozițiilor art. 322 C. proc. civ. se poate solicita

revizuirea unei hotărâri dacă aceasta a rămas definitivă în instanța de apel,

prin neapelare, sau dacă a fost dată de o instanță de recurs atunci când evocă

fondul.

Din textul citat rezultă că pentru hotărârile judecătorești pronunțate

de instanțe de recurs legiuitorul a impus o condiție specială în sensul că

aceste hotărâri pot forma obiect al unei cereri de revizuire numai dacă prin

ele se evocă fondul cauzei.

O instanță de recurs evocă fondul atunci când ea reapreciază dovezile

administrate în cauză de instanțele ierarhic inferioare, precum și temeiurile

de drept incidente, schimbând deci situația de fapt stabilită de instanțele ale

căror hotărâri au fost casate, pronunțând o soluție proprie și diferită de cele

anterior date în aceeași cauză.

Î

n categoria hotărârilor care evocă fondul intră toate hotărârile prin

care tribunalele și curțile de apel rejudecă fondul după casare. Per a

contrario, nu au acest caracter și nu pot fi atacate pe calea extraordinară de

atac a revizuirii hotărârile prin care s-a respins recursul, prin care s-a

dispus casarea cu trimitere sau prin care recursul s-a constatat nul.

Î

n speță, prin prezenta cerere de revizuire se atacă hotărârea pronunțată

de o instanță de recurs, prin care s-a respins recursul, neevocându-se deci

fondul cauzei.

Așa fiind, se constată că nu este îndeplinită o condiție generală de

admisibilitate a cererii de revizuire, condiție impusă de dispoz. art. 322 C.

proc. civ., și anume aceea ca hotărârea dată în recurs să evoce fondul,

situație în raport de care analizarea altor condiții specifice reglementate de

cazurile de revizuire, devine inutilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire a

deciziei nr. 5177 din 24 septembrie 2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație

și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală formulată de K.M.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 20 ianuarie 2010.