ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1918/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: 1. Tribunalul Gorj, secția civilă, prin decizia nr. 255 din 12 decembrie 2008 a admis excepția autorități lucrului judecat invocata de pârâta SC C.E.T. SA și a respins celelalte excepții invocate. A respins acțiunea civilă formulată de reclamanții C.G. și P.I. în contradictoriu cu pârâta SC C.E.T. SA. Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr. 13366/95/2008, reclamanții C.G. și P.I., în contradictoriu cu pârâta SC C.E.T. SA, au solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de câte 53.214 lei cu titlu de despăgubiri și cheltuieli de judecată. In motivarea cererii s-a arătat că în data de 29 decembrie 2000 fosta C.N.L.O., succedată de SC C.E.T.

SA a încheiat cu autorii B.N., S.M., A.T. și C.I. contractul nr. 5795/2000 prin care s-a convenit ca societatea să plătească drepturi bănești de autor în cota de 20% din profitul anual, timp de 5 ani, respectiv până la data de 05 decembrie 2005, pentru aplicarea unei soluții tehnice la benzile transportoare din carierele E.M.C. Jilț, autorii indicând prin anexa 2 la contract și lista colaboratorilor printre care se numărau și reclamanții. Pârâta SC C.E.T.

SA a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat, având în vedere că asupra pretențiilor reclamanților s-a pronunțat sentința civilă nr. 729/2006 de Tribunalul Gorj, rămasa definitiva și irevocabilă prin decizia nr. 2463/2008 a I.C.C.J.; excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților având în vedere că între pârâtă și reclamanți nu au existat raporturi juridice; excepția nulității absolute a convențiilor, nefiind autentificate și nedatând data certă care să confere valoarea juridică probantă absolută; excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei; excepția necompetenței materiale a Tribunalului Gorj, iar pe fond solicitând respingerea acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.

Verificând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut că în cauză sunt incidente disp. art. 1201 C. civ., potrivit căruia este autoritate de lucru judecat atunci când a doua cerere de judecată are același obiect și este întemeiată pe aceeași cauza și este între aceleași părți făcuta de ele și în contra lor în aceeași calitate. Prin sentința civilă nr. 729 din 18 decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Gorj în dos. 1810/2006 au fost respinse excepții inovate de pârâta SC C.E.T. SA, respectiv lipsa calității procesuale active a reclamanților, lipsa calității procesuale pasive a pârâtei, fiind respinsa și lipsa excepției invocate de reclamanți privind calitatea de colaboratori ai intervenienților, a fost respins capătul de cerere privind nulitatea absolută a clauzelor contractuale; a fost anulată ca netimbrată acțiunea formulată de reclamant C.I.

și admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții B.N., A.T. și S.M.. Au fost admise cererile de intervenție formulate de P.I. și C.G., fiind obligată pârâta la câte 186.007 lei pentru fiecare reclamant în parte cu titlu de despăgubiri și la câte 4968 lei taxă de timbru și la câte 91.977 lei pentru fiecare intervenient în parte cu titlu de despăgubiri și la câte 3087 lei cheltuieli de judecată. A mai fost obligată pârâta la 11.990 lei cheltuieli de judecată către reclamantul S.M. S-a reținut prin această sentință că, în urma efectuării raportului de expertiză s-a concluzionat că în perioada iunie 2003-deecembrie 2005 soluția tehnică atestată prin certificatul de atestare a fost folosită în carierele aparținând E.M.C.

Jilț aflate în cadrul C.E.T. Prin contractul încheiat între cei patru autori și cei doi colaboratori, autorii au consimțit că 65% din drepturile ce li se cuveneau să fie repartizate colaboratorilor care au contribuit la valorificarea realizării tehnice în baza Decretului nr. 383/1981. Autorii realizării tehnice prin cererea ce a făcut obiectul dosarului 1810/2006, au solicitat obligarea pârâtei la sumele de bani reprezentând 20% din beneficiul economic realizat ca urmare a aplicării acestei realizări tehnice, arătându-se ca soluția tehnică a fost aplicată cu succes începând cu anul 2000 în carierele Jilț Nord și Jilț Sud, iar în urma aplicării disp.

prevederilor lit. g din contractul nr. 5795/2000 s-a concluzionat că drepturile de autor sunt în sumă de 744.029 lei pentru fiecare reclamant în parte, iar prin aplicarea procentului de 6,83% prevăzut în convenția încheiată între autori și cei doi colaboratori, s-a reținut că acestora din urmă le revine suma de 91.977 lei pentru fiecare. Prin urmare, excepția autorității luciului judecat invocată de către pârâtă este întemeiată, asupra pretențiilor reclamanților instanța pronunțându-se anterior prin s. civ. 729 din 18 decembrie 2006, rămasă definitivă și irevocabilă, pârâta fiind obligată la câte 91.977 lei către fiecare reclamant din prezenta cauză.

Tribunalul a respins celelalte excepții invocate: - excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, avându-se în vedere că prin dispozițiile art. 2 lit. g) din contractul nr. 5795 din 29 decembrie 2000 încheiat între autori și unitate, colaboratorilor li s-a recunoscut dreptul de a primi 65% din drepturile cuvenite autorilor. - excepția nulității absolute a convențiilor încheiate între autori și colaboratori, în art. 969 C. civ. precizându-se că, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante. - cât privește lipsa calității procesuale pasive a pârâtei SC C.E.T. SA, s-a reținut că în baza art. 1 din H.G. nr. 103/2004, ca urmare a reorganizării C.N.L.O. Tg-Jiu, pârâta a preluat toate drepturile și obligațiile aferente societății supuse reorganizării, subrogându-se în drepturile și obligațiile ce decurg din raporturile juridice ale acesteia cu terți.

- excepția necompetenței materiale a Tribunalului Gorj este neîntemeiată, acțiunea reclamanților urmând a avea același regim ca și acțiunea autorilor invenției. 2. Curtea de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 168 din 25 mai 2009, a admis apelul formulat de reclamanții C.G. și P.I. împotriva sentinței nr. 255 de la 12 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția civilă. A desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe. Pentru a pronunța această decizie, Curtea a avut în vedere următoarele : Potrivit art. 1201 C. civ. este lucru judecat când a doua cerere în judecată are același obiect, este întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra lor, în aceeași calitate.

Excepția are la bază regula că o acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată , impunând condiția identității de acțiuni care, potrivit legii, reclamă același obiect, aceeași cauză și aceleași părți; interzice judecata repetată a aceleiași pricini și, deci, are efect peremptoriu, îndeplinind funcția extinctiva . Prezumția se întemeiază pe regula că o constatare făcută printr-o hotărâre definitivă nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre. În speță, autoritatea de lucru judecat a fost reținută de instanța de fond, sub forma excepției absolute, care a avut ca efect respingerea acțiunii, făcând inutilă cercetarea fondului. Greșit s-a apreciat însă că între cele două cauze există identitate de obiect.

Prin sentința civilă nr. 729 din 18 dec. 2006, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar 1810/civ/2006, definitivă și revocabilă prin respingerea apelului, respectiv recursului pârâtei, au fost admise cererile de intervenție formulate de reclamanții de astăzi, P.I. și C.V.G., fiind obligată pârâta SC C.E.T. SA, la cate 91.977 lei - cu titlu de drepturi și taxă de timbru aferentă. Este esențial de stabilit, pentru a se răspunde corect dacă există identitate cu privire la obiect, ce semnificație are suma de 91.977 lei, cerută de către intervenienți și la care a fost obligată pârâta față de aceștia. Or, analizând raportul de expertiză judiciară realizat în cauză și opozabil pârâtei, rezultă neîndoielnic faptul că suma respectivă reprezintă drepturile bănești ce se cuvin celor doi colaboratori pentru utilizarea soluției tehnice numai la Cariera Jilț Nord, în sumă nefiind cuprinse drepturile ce decurg din utilizarea soluției tehnice și la Cariera Jilț Sud.

Or, în cauza de față, cei doi reclamanți - foști intervenienți în interes propriu în dosarul 1810/civ/2006, nu solicită încă o dată drepturile pentru Cariera Jilț Nord ci solicită ceea ce nu s-a mai dat, respectiv drepturile ce se cuvin colaboratorilor potrivit clauzelor contractuale ca urmare a utilizării soluției tehnice la Cariera Jilț Sud. Într-adevăr, prin expertiza realizată în primul dosar se calculează drepturile bănești ce se cuvin autorilor soluției tehnice, prin utilizarea acesteia atât la Cariera Jilț Nord, cât și la Cariera Jilț Sud. Dar, un simplu calcul vine în sprijinul celor afirmate în precedent și susținute de către apelanții reclamanți, astfel: pentru Cariera Jilț Nord s-a stabilit o eficiență economică pentru perioada în discuție de 6.731.336,48 lei.

Conform clauzelor contractuale, drepturile de autor sunt de 20% din eficiența economică obținută, deci 1.346.267,30 lei. De asemenea, 35% din această sumă se cuvine autorilor, iar 65% din această sumă se cuvine celor nouă colaboratori, dintre care cei doi reclamanți de astăzi au câte 6,83%, respectiv 91.950 lei. Procentul de 65% din total drepturi ce se cuvin și colaboratorilor și procentul de 6,83% ce se cuvin celor doi reclamanți de astăzi, rezultă din contractul nr. 5795/2000 și convenția încheiată între autori și colaboratori. Se constată că suma rezultată diferă cu numai 27 lei față de suma din sentința civilă nr. 729/2006, de 91.977, dar este evident că este aceeași sumă și se referă numai la drepturile bănești corespunzătoare utilizării soluției tehnice la Cariera Jilț Nord.

De altfel, prin cererile de intervenție formulate în celălalt dosar, cei doi intervenienți solicită drepturile aferente Carierei Jilț Nord, aceștia nu solicită drepturile corespunzătoare ambelor cariere, iar instanța admite ceea ce s-a cerut, nici mai mult nici mai puțin. Așadar, se confirmă susținerea apelanților reclamanți, potrivit căreia nu există identitate cu privire la obiectul celor două cereri de chemare în judecată, astfel că excepția autorității lucrului judecat a fost greșit rezolvată de tribunal, având drept consecință necercetarea pe fond a cererii. 3. Împotriva deciziei de apel a formulat cerere de recurs pârâta SC C.E.T. SA, criticând-o pentru următoarele motive: 1. Trebuie reținută autoritatea de lucru judecat, deoarece prin raportul de expertiză s-au stabilit drepturi care nu au fost criticate în nicio cale de atac.

2. Autoritatea de lucru judecat rezultă și din faptul că obiectul acțiunilor este același, respectiv drepturi conexe drepturilor de autor. Analizând decizia de apel în raport de criticile formulate, ce se circumscriu dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat în considerarea celor ce succed: 1. Relevantă în aprecierea autorității de lucru judecat este tripla identitate impusă de art. 1201 C. civ., respectiv identitate de părți, obiect și cauză. În ceea ce privește obiectul – limitele acestuia fiind determinate prin raportul de expertiză, interesează cererea, pretenția efectivă. Or, față de litigiul anterior, s-a apreciat în cauză că reclamanții (intervenienții în primul litigiu) au solicitat drepturile aferente pentru utilizarea soluției tehnice la Cariera Jilț Nord – pe când în litigiul de față se solicită drepturile aferente pentru Cariera Jilț Sud – aspect necontestat de altfel prin recurs.

În limitele cererii de intervenție din litigiul anterior, instanța de apel a constatat că suma stabilită prin raportul de expertiză se referă numai la drepturile bănești corespunzătoare utilizării soluției tehnice la Cariera Jilț Nord – cum s-a și solicitat în litigiul respectiv. 2. Cea de-a doua critică formulată nu este relevantă sub aspectul excepției analizate. Pe de o parte, drepturile conexe drepturilor de autor sunt specifice în materia dreptului de autor și drepturile conexe, astfel cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 8/1996. Pe de altă parte, denumirea generică a unor drepturi nu ar putea să atragă oricum, de plano, autoritatea de lucru judecat, aceasta presupunând tripla identitate impusă de normele legale incidente.

Constatând, prin urmare, că nu sunt fondate criticile formulate, Înalta Curte urmează să facă aplicarea art. 312 alin. (1) C. proc. civ., și să dispună respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta S.C. C.E.T. S.A. împotriva deciziei nr. 168 din 25 mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie 2010.