ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1918/2010
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1918/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Tribunalul Gorj, secția civilă, prin decizia
nr. 255 din 12 decembrie 2008 a admis excepția autorități lucrului judecat
invocata de pârâta SC C.E.T. SA și a respins celelalte excepții invocate. A
respins acțiunea civilă formulată de reclamanții C.G. și P.I. în contradictoriu
cu pârâta SC C.E.T. SA.
Pentru a decide astfel, tribunalul a
reținut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul
Tribunalului Gorj sub nr. 13366/95/2008, reclamanții C.G. și P.I., în
contradictoriu cu pârâta SC C.E.T. SA, au solicitat obligarea pârâtei la plata
sumei de câte 53.214 lei cu titlu de despăgubiri și cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii s-a arătat că
în data de 29 decembrie 2000 fosta C.N.L.O., succedată de SC C.E.T. SA a
încheiat cu autorii B.N., S.M., A.T. și C.I. contractul nr. 5795/2000 prin care
s-a convenit ca societatea să plătească drepturi bănești de autor în cota de
20% din profitul anual, timp de 5 ani, respectiv până la data de 05 decembrie 2005,
pentru aplicarea unei soluții tehnice la benzile transportoare din carierele E.M.C.
Jilț, autorii indicând prin anexa 2 la contract și lista colaboratorilor
printre care se numărau și reclamanții.
Pârâta SC C.E.T. SA a formulat
întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat, având în
vedere că asupra pretențiilor reclamanților s-a pronunțat sentința civilă nr.
729/2006 de Tribunalul Gorj, rămasa definitiva și irevocabilă prin decizia nr.
2463/2008 a I.C.C.J.; excepția lipsei calității procesuale active a
reclamanților având în vedere că între pârâtă și reclamanți nu au existat
raporturi juridice; excepția nulității absolute a convențiilor, nefiind
autentificate și nedatând data certă care să confere valoarea juridică probantă
absolută; excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei; excepția
necompetenței materiale a Tribunalului Gorj, iar pe fond solicitând respingerea
acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.
Verificând actele și lucrările
dosarului, tribunalul a reținut că în cauză sunt incidente disp. art. 1201 C.
civ., potrivit căruia este autoritate de lucru judecat atunci când a doua
cerere de judecată are același obiect și este întemeiată pe aceeași cauza și
este între aceleași părți făcuta de ele și în contra lor în aceeași calitate.
Prin sentința civilă nr. 729 din 18
decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Gorj în dos. 1810/2006 au fost respinse
excepții inovate de pârâta SC C.E.T. SA, respectiv lipsa calității procesuale
active a reclamanților, lipsa calității procesuale pasive a pârâtei, fiind
respinsa și lipsa excepției invocate de reclamanți privind calitatea de
colaboratori ai intervenienților, a fost respins capătul de cerere privind
nulitatea absolută a clauzelor contractuale; a fost anulată ca netimbrată
acțiunea formulată de reclamant C.I. și admisă în parte acțiunea civilă
formulată de reclamanții B.N., A.T. și S.M.. Au fost admise cererile de
intervenție formulate de P.I. și C.G., fiind obligată pârâta la câte 186.007
lei pentru fiecare reclamant în parte cu titlu de despăgubiri și la câte 4968
lei taxă de timbru și la câte 91.977 lei pentru fiecare intervenient în parte
cu titlu de despăgubiri și la câte 3087 lei cheltuieli de judecată. A mai fost
obligată pârâta la 11.990 lei cheltuieli de judecată către reclamantul S.M.
S-a reținut prin această sentință
că, în urma efectuării raportului de expertiză s-a concluzionat că în perioada
iunie 2003-deecembrie 2005 soluția tehnică atestată prin certificatul de
atestare a fost folosită în carierele aparținând E.M.C. Jilț aflate în cadrul C.E.T.
Prin contractul încheiat între cei
patru autori și cei doi colaboratori, autorii au consimțit că 65% din
drepturile ce li se cuveneau să fie repartizate colaboratorilor care au
contribuit la valorificarea realizării tehnice în baza Decretului nr. 383/1981.
Autorii realizării tehnice prin
cererea ce a făcut obiectul dosarului 1810/2006, au solicitat obligarea pârâtei
la sumele de bani reprezentând 20% din beneficiul economic realizat ca urmare a
aplicării acestei realizări tehnice, arătându-se ca soluția tehnică a fost
aplicată cu succes începând cu anul 2000 în carierele Jilț Nord și Jilț Sud,
iar în urma aplicării disp. prevederilor lit. g din contractul nr. 5795/2000
s-a concluzionat că drepturile de autor sunt în sumă de 744.029 lei pentru
fiecare reclamant în parte, iar prin aplicarea procentului de 6,83% prevăzut în
convenția încheiată între autori și cei doi colaboratori, s-a reținut că
acestora din urmă le revine suma de 91.977 lei pentru fiecare.
Prin urmare, excepția autorității
luciului judecat invocată de către pârâtă este întemeiată, asupra pretențiilor
reclamanților instanța pronunțându-se anterior prin s. civ. 729 din 18
decembrie 2006, rămasă definitivă și irevocabilă, pârâta fiind obligată la câte
91.977 lei către fiecare reclamant din prezenta cauză.
Tribunalul a respins celelalte
excepții invocate:
- excepția lipsei calității
procesuale active a reclamanților, avându-se în vedere că prin dispozițiile
art. 2 lit. g) din contractul nr. 5795 din 29 decembrie 2000 încheiat între
autori și unitate, colaboratorilor li s-a recunoscut dreptul de a primi 65% din
drepturile cuvenite autorilor.
- excepția nulității absolute a
convențiilor încheiate între autori și colaboratori, în art. 969 C. civ.
precizându-se că, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile
contractante.
- cât privește lipsa calității
procesuale pasive a pârâtei SC C.E.T. SA, s-a reținut că în baza art. 1 din H.G.
nr. 103/2004, ca urmare a reorganizării C.N.L.O. Tg-Jiu, pârâta a preluat toate
drepturile și obligațiile aferente societății supuse reorganizării,
subrogându-se în drepturile și obligațiile ce decurg din raporturile juridice
ale acesteia cu terți.
- excepția necompetenței materiale a
Tribunalului Gorj este neîntemeiată, acțiunea reclamanților urmând a avea
același regim ca și acțiunea autorilor invenției.
Curtea de Apel Craiova, secția I
civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 168 din 25 mai
2009,
a
admis
apelul formulat de reclamanții C.G. și P.I. împotriva
sentinței nr. 255 de la 12 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția
civilă. A desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași
instanțe.
Pentru a pronunța această decizie,
Curtea a avut în vedere următoarele :
Potrivit art. 1201 C. civ. este
lucru judecat când a doua cerere în judecată are același obiect, este
întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra
lor, în aceeași calitate.
Excepția are la bază regula că o
acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată , impunând condiția
identității de acțiuni care, potrivit legii, reclamă același obiect, aceeași
cauză și aceleași părți; interzice judecata repetată a aceleiași pricini și,
deci, are efect peremptoriu, îndeplinind funcția extinctiva .
Prezumția se întemeiază pe regula că
o constatare făcută printr-o hotărâre definitivă nu trebuie să fie contrazisă
de o altă hotărâre.
În speță, autoritatea de lucru
judecat a fost reținută de instanța de fond, sub forma excepției absolute, care
a avut ca efect respingerea acțiunii, făcând inutilă cercetarea fondului.
Greșit s-a apreciat însă că între
cele două cauze există identitate de obiect.
Prin sentința civilă nr. 729 din 18
dec. 2006, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar 1810/civ/2006, definitivă și
revocabilă prin respingerea apelului, respectiv recursului pârâtei, au fost
admise cererile de intervenție formulate de reclamanții de astăzi, P.I. și C.V.G.,
fiind obligată pârâta SC C.E.T. SA, la cate 91.977 lei - cu titlu de drepturi
și taxă de timbru aferentă.
Este esențial de stabilit, pentru a
se răspunde corect dacă există identitate cu privire la obiect, ce semnificație
are suma de 91.977 lei, cerută de către intervenienți și la care a fost
obligată pârâta față de aceștia.
Or, analizând raportul de expertiză
judiciară realizat în cauză și opozabil pârâtei, rezultă neîndoielnic faptul că
suma respectivă reprezintă drepturile bănești ce se cuvin celor doi
colaboratori pentru utilizarea soluției tehnice numai la Cariera Jilț Nord, în sumă nefiind cuprinse drepturile ce decurg din utilizarea soluției
tehnice și la Cariera Jilț Sud.
Or, în cauza de față, cei doi
reclamanți - foști intervenienți în interes propriu în dosarul 1810/civ/2006,
nu solicită încă o dată drepturile pentru Cariera Jilț Nord ci solicită ceea ce
nu s-a mai dat, respectiv drepturile ce se cuvin colaboratorilor potrivit clauzelor
contractuale ca urmare a utilizării soluției tehnice la Cariera Jilț Sud.
Într-adevăr, prin expertiza realizată
în primul dosar se calculează drepturile bănești ce se cuvin autorilor soluției
tehnice, prin utilizarea acesteia atât la Cariera Jilț Nord, cât și la Cariera Jilț Sud. Dar, un simplu calcul vine în sprijinul celor afirmate în precedent și
susținute de către apelanții reclamanți, astfel: pentru Cariera Jilț Nord s-a
stabilit o eficiență economică pentru perioada în discuție de 6.731.336,48 lei.
Conform clauzelor contractuale, drepturile de autor sunt de 20% din eficiența
economică obținută, deci 1.346.267,30 lei. De asemenea, 35% din această sumă se
cuvine autorilor, iar 65% din această sumă se cuvine celor nouă colaboratori,
dintre care cei doi reclamanți de astăzi au câte 6,83%, respectiv 91.950 lei.
Procentul de 65% din total drepturi ce se cuvin și colaboratorilor și procentul
de 6,83% ce se cuvin celor doi reclamanți de astăzi, rezultă din contractul nr.
5795/2000 și convenția încheiată între autori și colaboratori. Se constată că
suma rezultată diferă cu numai 27 lei față de suma din sentința civilă nr.
729/2006, de 91.977, dar este evident că este aceeași sumă și se referă numai
la drepturile bănești corespunzătoare utilizării soluției tehnice la Cariera Jilț Nord.
De altfel, prin cererile de
intervenție formulate în celălalt dosar, cei doi intervenienți solicită
drepturile aferente Carierei Jilț Nord, aceștia nu solicită drepturile
corespunzătoare ambelor cariere, iar instanța admite ceea ce s-a cerut, nici
mai mult nici mai puțin.
Așadar, se confirmă susținerea
apelanților reclamanți, potrivit căreia nu există identitate cu privire la
obiectul celor două cereri de chemare în judecată, astfel că excepția
autorității lucrului judecat a fost greșit rezolvată de tribunal, având drept
consecință necercetarea pe fond a cererii.
Împotriva deciziei de apel a formulat
cerere de recurs pârâta SC C.E.T. SA, criticând-o pentru următoarele motive:
Trebuie reținută autoritatea de
lucru judecat, deoarece prin raportul de expertiză s-au stabilit drepturi care
nu au fost criticate în nicio cale de atac.
Autoritatea de lucru judecat
rezultă și din faptul că obiectul acțiunilor este același, respectiv drepturi
conexe drepturilor de autor.
Analizând decizia de apel în raport
de criticile formulate, ce se circumscriu dispozițiilor art. 304 pct. 9 C.
proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat în considerarea
celor ce succed:
Relevantă în aprecierea
autorității de lucru judecat este tripla identitate impusă de art. 1201 C. civ.,
respectiv identitate de părți, obiect și cauză.
În ceea ce privește obiectul –
limitele acestuia fiind determinate prin raportul de expertiză, interesează
cererea, pretenția efectivă.
Or, față de litigiul anterior, s-a
apreciat în cauză că reclamanții (intervenienții în primul litigiu) au
solicitat drepturile aferente pentru utilizarea soluției tehnice la Cariera Jilț Nord – pe când în litigiul de față se solicită drepturile aferente pentru
Cariera Jilț Sud – aspect necontestat de altfel prin recurs.
În limitele cererii de intervenție
din litigiul anterior, instanța de apel a constatat că suma stabilită prin
raportul de expertiză se referă numai la drepturile bănești corespunzătoare
utilizării soluției tehnice la Cariera Jilț Nord – cum s-a și solicitat în
litigiul respectiv.
Cea de-a doua critică formulată
nu este relevantă sub aspectul excepției analizate.
Pe de o parte, drepturile conexe
drepturilor de autor sunt specifice în materia dreptului de autor și drepturile
conexe, astfel cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 8/1996.
Pe de altă parte, denumirea generică
a unor drepturi nu ar putea să atragă oricum, de plano, autoritatea de lucru
judecat, aceasta presupunând tripla identitate impusă de normele legale
incidente.
Constatând, prin urmare, că nu sunt
fondate criticile formulate, Înalta Curte urmează să facă aplicarea art. 312
alin. (1) C. proc. civ., și să dispună respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta
S.C. C.E.T. S.A. împotriva deciziei nr. 168 din 25 mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie
2010.