ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1918/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

nr. 255 din 12 decembrie 2008 a admis excepția autorități lucrului judecat

invocata de pârâta SC C.E.T. SA și a respins celelalte excepții invocate. A

respins acțiunea civilă formulată de reclamanții C.G. și P.I. în contradictoriu

cu pârâta SC C.E.T. SA.

Pentru a decide astfel, tribunalul a

reținut următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul

Tribunalului Gorj sub nr. 13366/95/2008, reclamanții C.G. și P.I., în

contradictoriu cu pârâta SC C.E.T. SA, au solicitat obligarea pârâtei la plata

sumei de câte 53.214 lei cu titlu de despăgubiri și cheltuieli de judecată.

In motivarea cererii s-a arătat că

în data de 29 decembrie 2000 fosta C.N.L.O., succedată de SC C.E.T. SA a

încheiat cu autorii B.N., S.M., A.T. și C.I. contractul nr. 5795/2000 prin care

s-a convenit ca societatea să plătească drepturi bănești de autor în cota de

20% din profitul anual, timp de 5 ani, respectiv până la data de 05 decembrie 2005,

pentru aplicarea unei soluții tehnice la benzile transportoare din carierele E.M.C.

Jilț, autorii indicând prin anexa 2 la contract și lista colaboratorilor

printre care se numărau și reclamanții.

Pârâta SC C.E.T. SA a formulat

întâmpinare prin care a invocat excepția autorității de lucru judecat, având în

vedere că asupra pretențiilor reclamanților s-a pronunțat sentința civilă nr.

729/2006 de Tribunalul Gorj, rămasa definitiva și irevocabilă prin decizia nr.

2463/2008 a I.C.C.J.; excepția lipsei calității procesuale active a

reclamanților având în vedere că între pârâtă și reclamanți nu au existat

raporturi juridice; excepția nulității absolute a convențiilor, nefiind

autentificate și nedatând data certă care să confere valoarea juridică probantă

absolută; excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei; excepția

necompetenței materiale a Tribunalului Gorj, iar pe fond solicitând respingerea

acțiunii reclamanților ca neîntemeiată.

Verificând actele și lucrările

dosarului, tribunalul a reținut că în cauză sunt incidente disp. art. 1201 C.

civ., potrivit căruia este autoritate de lucru judecat atunci când a doua

cerere de judecată are același obiect și este întemeiată pe aceeași cauza și

este între aceleași părți făcuta de ele și în contra lor în aceeași calitate.

Prin sentința civilă nr. 729 din 18

decembrie 2006 pronunțată de Tribunalul Gorj în dos. 1810/2006 au fost respinse

excepții inovate de pârâta SC C.E.T. SA, respectiv lipsa calității procesuale

active a reclamanților, lipsa calității procesuale pasive a pârâtei, fiind

respinsa și lipsa excepției invocate de reclamanți privind calitatea de

colaboratori ai intervenienților, a fost respins capătul de cerere privind

nulitatea absolută a clauzelor contractuale; a fost anulată ca netimbrată

acțiunea formulată de reclamant C.I. și admisă în parte acțiunea civilă

formulată de reclamanții B.N., A.T. și S.M.. Au fost admise cererile de

intervenție formulate de P.I. și C.G., fiind obligată pârâta la câte 186.007

lei pentru fiecare reclamant în parte cu titlu de despăgubiri și la câte 4968

lei taxă de timbru și la câte 91.977 lei pentru fiecare intervenient în parte

cu titlu de despăgubiri și la câte 3087 lei cheltuieli de judecată. A mai fost

obligată pârâta la 11.990 lei cheltuieli de judecată către reclamantul S.M.

S-a reținut prin această sentință

că, în urma efectuării raportului de expertiză s-a concluzionat că în perioada

iunie 2003-deecembrie 2005 soluția tehnică atestată prin certificatul de

atestare a fost folosită în carierele aparținând E.M.C. Jilț aflate în cadrul C.E.T.

Prin contractul încheiat între cei

patru autori și cei doi colaboratori, autorii au consimțit că 65% din

drepturile ce li se cuveneau să fie repartizate colaboratorilor care au

contribuit la valorificarea realizării tehnice în baza Decretului nr. 383/1981.

Autorii realizării tehnice prin

cererea ce a făcut obiectul dosarului 1810/2006, au solicitat obligarea pârâtei

la sumele de bani reprezentând 20% din beneficiul economic realizat ca urmare a

aplicării acestei realizări tehnice, arătându-se ca soluția tehnică a fost

aplicată cu succes începând cu anul 2000 în carierele Jilț Nord și Jilț Sud,

iar în urma aplicării disp. prevederilor lit. g din contractul nr. 5795/2000

s-a concluzionat că drepturile de autor sunt în sumă de 744.029 lei pentru

fiecare reclamant în parte, iar prin aplicarea procentului de 6,83% prevăzut în

convenția încheiată între autori și cei doi colaboratori, s-a reținut că

acestora din urmă le revine suma de 91.977 lei pentru fiecare.

Prin urmare, excepția autorității

luciului judecat invocată de către pârâtă este întemeiată, asupra pretențiilor

reclamanților instanța pronunțându-se anterior prin s. civ. 729 din 18

decembrie 2006, rămasă definitivă și irevocabilă, pârâta fiind obligată la câte

91.977 lei către fiecare reclamant din prezenta cauză.

Tribunalul a respins celelalte

excepții invocate:

- excepția lipsei calității

procesuale active a reclamanților, avându-se în vedere că prin dispozițiile

art. 2 lit. g) din contractul nr. 5795 din 29 decembrie 2000 încheiat între

autori și unitate, colaboratorilor li s-a recunoscut dreptul de a primi 65% din

drepturile cuvenite autorilor.

- excepția nulității absolute a

convențiilor încheiate între autori și colaboratori, în art. 969 C. civ.

precizându-se că, convențiile legal făcute au putere de lege între părțile

contractante.

- cât privește lipsa calității

procesuale pasive a pârâtei SC C.E.T. SA, s-a reținut că în baza art. 1 din H.G.

nr. 103/2004, ca urmare a reorganizării C.N.L.O. Tg-Jiu, pârâta a preluat toate

drepturile și obligațiile aferente societății supuse reorganizării,

subrogându-se în drepturile și obligațiile ce decurg din raporturile juridice

ale acesteia cu terți.

- excepția necompetenței materiale a

Tribunalului Gorj este neîntemeiată, acțiunea reclamanților urmând a avea

același regim ca și acțiunea autorilor invenției.

civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin decizia nr. 168 din 25 mai

2009,

a

admis

apelul formulat de reclamanții C.G. și P.I. împotriva

sentinței nr. 255 de la 12 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția

civilă. A desființat sentința și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași

instanțe.

Pentru a pronunța această decizie,

Curtea a avut în vedere următoarele :

Potrivit art. 1201 C. civ. este

lucru judecat când a doua cerere în judecată are același obiect, este

întemeiată pe aceeași cauză și este între aceleași părți, făcute de ele și în contra

lor, în aceeași calitate.

Excepția are la bază regula că o

acțiune nu poate fi judecată decât o singură dată , impunând condiția

identității de acțiuni care, potrivit legii, reclamă același obiect, aceeași

cauză și aceleași părți; interzice judecata repetată a aceleiași pricini și,

deci, are efect peremptoriu, îndeplinind funcția extinctiva .

Prezumția se întemeiază pe regula că

o constatare făcută printr-o hotărâre definitivă nu trebuie să fie contrazisă

de o altă hotărâre.

În speță, autoritatea de lucru

judecat a fost reținută de instanța de fond, sub forma excepției absolute, care

a avut ca efect respingerea acțiunii, făcând inutilă cercetarea fondului.

Greșit s-a apreciat însă că între

cele două cauze există identitate de obiect.

Prin sentința civilă nr. 729 din 18

dec. 2006, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosar 1810/civ/2006, definitivă și

revocabilă prin respingerea apelului, respectiv recursului pârâtei, au fost

admise cererile de intervenție formulate de reclamanții de astăzi, P.I. și C.V.G.,

fiind obligată pârâta SC C.E.T. SA, la cate 91.977 lei - cu titlu de drepturi

și taxă de timbru aferentă.

Este esențial de stabilit, pentru a

se răspunde corect dacă există identitate cu privire la obiect, ce semnificație

are suma de 91.977 lei, cerută de către intervenienți și la care a fost

obligată pârâta față de aceștia.

Or, analizând raportul de expertiză

judiciară realizat în cauză și opozabil pârâtei, rezultă neîndoielnic faptul că

suma respectivă reprezintă drepturile bănești ce se cuvin celor doi

colaboratori pentru utilizarea soluției tehnice numai la Cariera Jilț Nord, în sumă nefiind cuprinse drepturile ce decurg din utilizarea soluției

tehnice și la Cariera Jilț Sud.

Or, în cauza de față, cei doi

reclamanți - foști intervenienți în interes propriu în dosarul 1810/civ/2006,

nu solicită încă o dată drepturile pentru Cariera Jilț Nord ci solicită ceea ce

nu s-a mai dat, respectiv drepturile ce se cuvin colaboratorilor potrivit clauzelor

contractuale ca urmare a utilizării soluției tehnice la Cariera Jilț Sud.

Într-adevăr, prin expertiza realizată

în primul dosar se calculează drepturile bănești ce se cuvin autorilor soluției

tehnice, prin utilizarea acesteia atât la Cariera Jilț Nord, cât și la Cariera Jilț Sud. Dar, un simplu calcul vine în sprijinul celor afirmate în precedent și

susținute de către apelanții reclamanți, astfel: pentru Cariera Jilț Nord s-a

stabilit o eficiență economică pentru perioada în discuție de 6.731.336,48 lei.

Conform clauzelor contractuale, drepturile de autor sunt de 20% din eficiența

economică obținută, deci 1.346.267,30 lei. De asemenea, 35% din această sumă se

cuvine autorilor, iar 65% din această sumă se cuvine celor nouă colaboratori,

dintre care cei doi reclamanți de astăzi au câte 6,83%, respectiv 91.950 lei.

Procentul de 65% din total drepturi ce se cuvin și colaboratorilor și procentul

de 6,83% ce se cuvin celor doi reclamanți de astăzi, rezultă din contractul nr.

5795/2000 și convenția încheiată între autori și colaboratori. Se constată că

suma rezultată diferă cu numai 27 lei față de suma din sentința civilă nr.

729/2006, de 91.977, dar este evident că este aceeași sumă și se referă numai

la drepturile bănești corespunzătoare utilizării soluției tehnice la Cariera Jilț Nord.

De altfel, prin cererile de

intervenție formulate în celălalt dosar, cei doi intervenienți solicită

drepturile aferente Carierei Jilț Nord, aceștia nu solicită drepturile

corespunzătoare ambelor cariere, iar instanța admite ceea ce s-a cerut, nici

mai mult nici mai puțin.

Așadar, se confirmă susținerea

apelanților reclamanți, potrivit căreia nu există identitate cu privire la

obiectul celor două cereri de chemare în judecată, astfel că excepția

autorității lucrului judecat a fost greșit rezolvată de tribunal, având drept

consecință necercetarea pe fond a cererii.

cerere de recurs pârâta SC C.E.T. SA, criticând-o pentru următoarele motive:

lucru judecat, deoarece prin raportul de expertiză s-au stabilit drepturi care

nu au fost criticate în nicio cale de atac.

rezultă și din faptul că obiectul acțiunilor este același, respectiv drepturi

conexe drepturilor de autor.

Analizând decizia de apel în raport

de criticile formulate, ce se circumscriu dispozițiilor art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat în considerarea

celor ce succed:

autorității de lucru judecat este tripla identitate impusă de art. 1201 C. civ.,

respectiv identitate de părți, obiect și cauză.

În ceea ce privește obiectul –

limitele acestuia fiind determinate prin raportul de expertiză, interesează

cererea, pretenția efectivă.

Or, față de litigiul anterior, s-a

apreciat în cauză că reclamanții (intervenienții în primul litigiu) au

solicitat drepturile aferente pentru utilizarea soluției tehnice la Cariera Jilț Nord – pe când în litigiul de față se solicită drepturile aferente pentru

Cariera Jilț Sud – aspect necontestat de altfel prin recurs.

În limitele cererii de intervenție

din litigiul anterior, instanța de apel a constatat că suma stabilită prin

raportul de expertiză se referă numai la drepturile bănești corespunzătoare

utilizării soluției tehnice la Cariera Jilț Nord – cum s-a și solicitat în

litigiul respectiv.

nu este relevantă sub aspectul excepției analizate.

Pe de o parte, drepturile conexe

drepturilor de autor sunt specifice în materia dreptului de autor și drepturile

conexe, astfel cum sunt acestea reglementate de Legea nr. 8/1996.

Pe de altă parte, denumirea generică

a unor drepturi nu ar putea să atragă oricum, de plano, autoritatea de lucru

judecat, aceasta presupunând tripla identitate impusă de normele legale

incidente.

Constatând, prin urmare, că nu sunt

fondate criticile formulate, Înalta Curte urmează să facă aplicarea art. 312

alin. (1) C. proc. civ., și să dispună respingerea recursului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta

S.C. C.E.T. S.A. împotriva deciziei nr. 168 din 25 mai 2009 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 martie

2010.