ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7744/2008

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7744/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Deliberând, în

condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, a reținut

următoarele:

Prin acțiunea introdusă

de reclamantele H.B. și P.A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul

municipiului Iași, s-a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța

să se dispună anularea dispoziției nr. 2333 din 2 august 2006, și restituirea

în natură a imobilului situat în Iași.

Prin sentința civilă nr.

2238 din 3 decembrie 2007 s-a admis excepția lipsei capacității de folosință a

reclamantei H.B. și s-a anulat cererea acesteia formulată în contradictoriu cu

pârâtul primarul municipiului Iași, s-a admis cererea formulată de reclamanta P.A.,

a fost anulată dispoziția nr. 2333/2006 emisă de pârât și s-a dispus

restituirea în natură către reclamantă a imobilului revendicat.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de fond a reținut că la data introducerii acțiunii 3 ianuarie 2007,

reclamanta H.B. era decedată din 23 august 2004, astfel încât aceasta nu mai

avea capacitatea procesuală de folosință singura moștenitoare a acesteia este

reclamanta P.A.

Cu privire la fondul

cauzei s-a constatat că prin notificarea nr. 1021/N din 13 august 2001,

reclamantele au solicitat restituirea în natură a imobilului situat în Iași, motivat

de faptul că autorul acestora M.H. în calitatea sa de moștenitor al părinților

va primi o cotă egală de 20% din imobil împreună cu fratele său R.

Prin dispoziția a cărui

anulare s-a solicitat s-a reținut că reclamanta P.A. și mama sa H.B. nu și-au

dovedit calitatea de persoane îndreptățite pentru a obține măsuri reparatorii

în sensul dispozițiilor Legii nr. 10/2001.

S-a mai reținut că

reclamanta este fiica numitului H.M., care este fratele lui R.H. și al doilea

fiu al numiților Ș. și S.M.H.

Potrivit actului de

vânzare-cumpărare din anul 1939, numiții M. și R.H. împreună cu soții Ș. și M.S.H.

(fratele și părinții tatălui reclamantei) au cumpărat imobilul în litigiu,

deținându-l în coproprietate, în cote de 60% primii și 40% ceilalți.

Cum H.M. a decedat în 18

decembrie 1995, și din actele de stare civilă și din decizia de predare a

succesiunii, rezultă că singura moștenitoare legală este reclamanta care

urmează să primească cota ce îi revenea tatălui său, fiind îndreptățită la

restituirea în natură a imobilului revendicat.

În final s-a reținut că

deși în cauză mai sunt și alți moștenitori, potrivit dispozițiilor art. 4 alin.

(3) din Legea nr. 10/2001, prin cererea de restituire sunt repuși în termenul

de acceptare a moștenirii cei care au dor vocație succesorală nu doar cei care

au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de drept comun.

Deși reclamanta a

solicitat o cotă de 20% din bunul imobil, instanța este în imposibilitate să

restituire în natură o cotă abstractă în cazul proprietății comune pe cote

părți, din înscrisurile depuse reieșind că imobilul aparținea în coproprietate

moștenitorilor lui R. și M.H., pe de o parte și moștenitorul H.M., pe de altă

parte, toți proprietari pe cote părți.

Astfel că, instanța a

admis cererea reclamantei, a dispus anularea dispoziției atacate și restituirea

în natură către reclamantă a imobilului situat în Iași.

Împotriva sentinței a formulat

apel pârâtul Primarul municipiului Iași criticând hotărârea în sensul că în mod

greșit s-a dispus restituirea în natură a imobilului din Iași, în condițiile în

care aceasta nu are calitatea de persoană îndreptățită a obține măsuri

reparatorii pentru acest imobil, conform art. 3 alin. (1) lit. a) coroborat cu

cele ale art. 4 din Legea nr. 10/2001.

S-a mai susținut că

pentru același imobil s-a mai formulat o notificare formulată de B.D.R. și B.L.,

care au și obținut restituirea în natură a acestui imobil.

Deși au fost depuse la

instanța de fond toate înscrisurile ce au stat la baza emiterii celor două

dispoziții, s-a dispus în mod greșit restituirea în natură către reclamantă a

imobilului în litigiu.

Prin decizia nr. 79 din 14

mai 2008, Curtea de Apel Iași a respins apelul pârâtului Primarul municipiului

Iași reținând că imobilul din litigiu a fost dobândit prin cumpărare de către M.H.

împreună cu soțul său R.H., în cote de 60% din imobil împreună cu părinții

acestora din urmă și anume Ș. și S.M.H. care au mai avut și pe M.H. soțul

petentei decedate H.B., respectiv tatăl petentei P.A.

A mai reținut că

hotărârea instanței de fond este legală și că împrejurarea că și altor persoane

li s-a recunoscut dreptul de restituire în natură nu are relevanță, raportat la

obiectul litigiului.

Prin recursul declarat

împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel pârâtul Primarul

municipiului Iași a susținut că în mod greșit s-a recunoscut reclamantei P.A.

calitatea de persoană îndreptățită a beneficia de măsuri reparatorii în

conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (1), lit. a) și art. 4 din Legea nr. 10/2001

în condițiile în care imobilul notificat a fost preluat de la proprietarul R.H.

și M., persoane față de care reclamanta nu și-a dovedit calitatea de

moștenitor.

Din înscrisurile depuse

la dosar reieșind că întregul imobil aparține numiților R.H. și M.

Recursul va fi admis

pentru următoarele considerente.

Din analiza

înscrisurilor și lucrărilor depuse la dosar, rezultă că instanța de apel nu a

analizat și nu a răspuns motivelor de apel formulate de Primarul municipiului

Iași.

Astfel nu s-a arătat de

ce reclamantele - notificante au calitatea de persoane îndreptățite a obține

măsuri reparatorii în sensul dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. a) și art. 4

din Legea nr. 10/2001, proprietar la data preluării imobilului său moștenitor

al acestuia, raportat la faptul că imobilul notificat a fost preluat de către

stat în mod abuziv de la proprietarii H.R. și M., persoane față de care,

reclamanta nu și-a dovedit calitatea de moștenitor.

Nu s-a făcut nicio

referire la înscrisurile depuse cu privire la notificarea numiților B.L. și B.D.R..,

cărora li s-a restituit în natură imobilul notificat, și că preluarea abuzivă

s-a făcut de la M.H. a căror moștenitoare sunt.

De asemenea nu s-a

analizat nici ultimul motiv de apel cu privire la greșita restituire a

întregului imobil, în condițiile în care prima sentință civilă nr. 3234 din 22

mai 1961, s-a admis ieșirea din indiviziune introdusă de Comitetul Executiv al

Sfatului Popular Iași, în contradictoriu cu M.H., s-a stabilit părțile din

imobil ce vor reveni celor două părți identificate în schițele anexă la

Raportul de expertiză efectuat în cauză.

În consecință pentru a

se respinge motivele de apel, care nu au fost analizate cu ocazia judecării

acestuia, se va admite recursul, se va casa decizia atacată și se va trimite

cauza spre rejudecare aceleași instanțe de apel.

PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat

de pârâtul Primarul municipiului Iași împotriva deciziei nr. 79 din 14 mai 2008

a Curții de Apel Iași, secția civilă.

Casează decizia.

Trimite cauza spre

rejudecare la aceeași instanță de apel.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 5 decembrie 2008.