ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7744/2008

Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra recursului de față, a reținut următoarele: Prin acțiunea introdusă de reclamantele H.B. și P.A., în contradictoriu cu pârâtul Primarul municipiului Iași, s-a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea dispoziției nr. 2333 din 2 august 2006, și restituirea în natură a imobilului situat în Iași. Prin sentința civilă nr. 2238 din 3 decembrie 2007 s-a admis excepția lipsei capacității de folosință a reclamantei H.B. și s-a anulat cererea acesteia formulată în contradictoriu cu pârâtul primarul municipiului Iași, s-a admis cererea formulată de reclamanta P.A., a fost anulată dispoziția nr. 2333/2006 emisă de pârât și s-a dispus restituirea în natură către reclamantă a imobilului revendicat.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la data introducerii acțiunii 3 ianuarie 2007, reclamanta H.B. era decedată din 23 august 2004, astfel încât aceasta nu mai avea capacitatea procesuală de folosință singura moștenitoare a acesteia este reclamanta P.A. Cu privire la fondul cauzei s-a constatat că prin notificarea nr. 1021/N din 13 august 2001, reclamantele au solicitat restituirea în natură a imobilului situat în Iași, motivat de faptul că autorul acestora M.H. în calitatea sa de moștenitor al părinților va primi o cotă egală de 20% din imobil împreună cu fratele său R. Prin dispoziția a cărui anulare s-a solicitat s-a reținut că reclamanta P.A. și mama sa H.B. nu și-au dovedit calitatea de persoane îndreptățite pentru a obține măsuri reparatorii în sensul dispozițiilor Legii nr. 10/2001.

S-a mai reținut că reclamanta este fiica numitului H.M., care este fratele lui R.H. și al doilea fiu al numiților Ș. și S.M.H. Potrivit actului de vânzare-cumpărare din anul 1939, numiții M. și R.H. împreună cu soții Ș. și M.S.H. (fratele și părinții tatălui reclamantei) au cumpărat imobilul în litigiu, deținându-l în coproprietate, în cote de 60% primii și 40% ceilalți. Cum H.M. a decedat în 18 decembrie 1995, și din actele de stare civilă și din decizia de predare a succesiunii, rezultă că singura moștenitoare legală este reclamanta care urmează să primească cota ce îi revenea tatălui său, fiind îndreptățită la restituirea în natură a imobilului revendicat.

În final s-a reținut că deși în cauză mai sunt și alți moștenitori, potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, prin cererea de restituire sunt repuși în termenul de acceptare a moștenirii cei care au dor vocație succesorală nu doar cei care au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de drept comun. Deși reclamanta a solicitat o cotă de 20% din bunul imobil, instanța este în imposibilitate să restituire în natură o cotă abstractă în cazul proprietății comune pe cote părți, din înscrisurile depuse reieșind că imobilul aparținea în coproprietate moștenitorilor lui R. și M.H., pe de o parte și moștenitorul H.M., pe de altă parte, toți proprietari pe cote părți. Astfel că, instanța a admis cererea reclamantei, a dispus anularea dispoziției atacate și restituirea în natură către reclamantă a imobilului situat în Iași.

Împotriva sentinței a formulat apel pârâtul Primarul municipiului Iași criticând hotărârea în sensul că în mod greșit s-a dispus restituirea în natură a imobilului din Iași, în condițiile în care aceasta nu are calitatea de persoană îndreptățită a obține măsuri reparatorii pentru acest imobil, conform art. 3 alin. (1) lit. a) coroborat cu cele ale art. 4 din Legea nr. 10/2001. S-a mai susținut că pentru același imobil s-a mai formulat o notificare formulată de B.D.R. și B.L., care au și obținut restituirea în natură a acestui imobil. Deși au fost depuse la instanța de fond toate înscrisurile ce au stat la baza emiterii celor două dispoziții, s-a dispus în mod greșit restituirea în natură către reclamantă a imobilului în litigiu.

Prin decizia nr. 79 din 14 mai 2008, Curtea de Apel Iași a respins apelul pârâtului Primarul municipiului Iași reținând că imobilul din litigiu a fost dobândit prin cumpărare de către M.H. împreună cu soțul său R.H., în cote de 60% din imobil împreună cu părinții acestora din urmă și anume Ș. și S.M.H. care au mai avut și pe M.H. soțul petentei decedate H.B., respectiv tatăl petentei P.A. A mai reținut că hotărârea instanței de fond este legală și că împrejurarea că și altor persoane li s-a recunoscut dreptul de restituire în natură nu are relevanță, raportat la obiectul litigiului. Prin recursul declarat împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel pârâtul Primarul municipiului Iași a susținut că în mod greșit s-a recunoscut reclamantei P.A.

calitatea de persoană îndreptățită a beneficia de măsuri reparatorii în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (1), lit. a) și art. 4 din Legea nr. 10/2001 în condițiile în care imobilul notificat a fost preluat de la proprietarul R.H. și M., persoane față de care reclamanta nu și-a dovedit calitatea de moștenitor. Din înscrisurile depuse la dosar reieșind că întregul imobil aparține numiților R.H. și M. Recursul va fi admis pentru următoarele considerente. Din analiza înscrisurilor și lucrărilor depuse la dosar, rezultă că instanța de apel nu a analizat și nu a răspuns motivelor de apel formulate de Primarul municipiului Iași.

Astfel nu s-a arătat de ce reclamantele - notificante au calitatea de persoane îndreptățite a obține măsuri reparatorii în sensul dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. a) și art. 4 din Legea nr. 10/2001, proprietar la data preluării imobilului său moștenitor al acestuia, raportat la faptul că imobilul notificat a fost preluat de către stat în mod abuziv de la proprietarii H.R. și M., persoane față de care, reclamanta nu și-a dovedit calitatea de moștenitor. Nu s-a făcut nicio referire la înscrisurile depuse cu privire la notificarea numiților B.L. și B.D.R.., cărora li s-a restituit în natură imobilul notificat, și că preluarea abuzivă s-a făcut de la M.H. a căror moștenitoare sunt.

De asemenea nu s-a analizat nici ultimul motiv de apel cu privire la greșita restituire a întregului imobil, în condițiile în care prima sentință civilă nr. 3234 din 22 mai 1961, s-a admis ieșirea din indiviziune introdusă de Comitetul Executiv al Sfatului Popular Iași, în contradictoriu cu M.H., s-a stabilit părțile din imobil ce vor reveni celor două părți identificate în schițele anexă la Raportul de expertiză efectuat în cauză. În consecință pentru a se respinge motivele de apel, care nu au fost analizate cu ocazia judecării acestuia, se va admite recursul, se va casa decizia atacată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe de apel. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII D E C I D E Admite recursul declarat de pârâtul Primarul municipiului Iași împotriva deciziei nr. 79 din 14 mai 2008 a Curții de Apel Iași, secția civilă. Casează decizia. Trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță de apel. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 5 decembrie 2008.