ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2914/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2914/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cererii de revizuire
de față,
Din examinarea lucrărilor
din dosar, a constatat următoarele:
Prin decizia nr. 4439 din 2 decembrie 2008 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție a fost respins ca inadmisibil recursul declarat de
R.M. împotriva deciziei nr. 590 din 3 martie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța, investită cu soluționarea recursului declarat de reclamant,
a reținut că decizia atacată cu recurs este irevocabilă, fiind o hotărâre pronunțată
în calea de atac a recursului, prevăzută de lege, iar un nou recurs la recurs, în
sistemul juridic românesc, nu este admisibil.
Împotriva acestei hotărâri
a formulat cerere de revizuire reclamantul, criticând decizia pronunțată ca netemeinică
și nelegală.
A precizat, în motivele
de revizuire, temeiul juridic al cererii formulate, respectiv dispozițiile art.
322 alin. (2), (3), art. 105 alin. (2), art. 106 alin. (1) din C. proc. civ.
A prezentat pe larg situația
de fapt dedusă judecății și a precizat că prin hotărârile pronunțate i s-a produs
un mare rău, i s-au adus grave prejudicii asupra dreptului fundamental la integritate
psihică, fiind în imposibilitate de a replica, de a-și apăra cauza și de a desfășura
proceduri în fața Curții.
A solicitat anularea deciziei
atacate și pronunțarea unei hotărâri așa cum s-a cerut.
Înalta Curte sesizată
cu cererea de față și procedând la verificarea acesteia a constatat că este inadmisibilă,
pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
În conformitate cu dispozițiile
art. 125 alin. (3) și art. 128 din Constituție, competența și procedura de judecată
sunt stabilite de lege, iar împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate
și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii.
C. proc. civ. reglementează
în Titlul V- Capitolul II, revizuirea hotărârilor (art. 322-328), cale extraordinară
de atac, iar în conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 322 pct. 1 și
pct. 2 din C. proc. civ. revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța
de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs
atunci când evocă fondul, se poate cere dacă dispozitivul hotărârii cuprinde dispoziții
potrivnice ce nu se pot aduce la îndeplinire și dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri
care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai
mult decât s-a cerut.
Din textul menționat rezultă
că, pentru hotărârile pronunțate de instanța de recurs, legiuitorul a impus o condiție
generală de admisibilitate a unei cereri de revizuire și anume aceea că asemenea
hotărâri pot forma obiectul unei cereri de revizuire numai dacă prin recurs se evocă
fondul cauzei, în sensul art. 297 alin. (1) din C. proc. civ.
Astfel, potrivit acestui
text legal, coroborat cu dispozițiile art. 316 din C. proc. civ., o instanță de
recurs evocă fondul cauzei când ea reapreciază probele administrate în cauză de
instanța de fond, precum și temeiurile de drept existente, schimbând situația de
fapt stabilită de instanța a cărei hotărâre a fost casată ori modificată, pronunțând
o soluție proprie și diferită de cea dată anterior în cauză.
Analizând actele și lucrările
dosarului, Înalta Curte a constatat că, în cauza dedusă judecății, instanța de control
judiciar a respins recursul reclamantului ca inadmisibil, soluționând cauza pe excepție.
Așa fiind, Înalta Curte
constată că cererea de față nu întrunește cerințele minime de admisibilitate prevăzute
de lege, întrucât procedând la verificarea deciziei atacate în raport cu motivele
de revizuire formulate, a rezultat că cererea de revizuire nu se încadrează în limitele
stabilite de dispozițiile legale.
Văzând și dispozițiile
art. 326 alin. (3) din C. proc. civ., în conformitate cu care dezbaterile sunt limitate
la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază, Înalta Curte
va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge cererea de revizuire
formulată de R.M. împotriva deciziei nr. 4439 din 2 decembrie 2008 a Înaltei Curți
de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 2 iunie 2010.