ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2085/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de pârâta  S.C. “M” S.A. Găești împotriva deciziei

nr.1089 din 7 decembrie 2000 a Curții de Apel Ploiești - Secția Contencios

Administrativ și Comercial.

La apelul

nominal se constată lipsa părților.

Procedura legal

îndeplinită.

S-a referit de

către magistratul asistent că recursul este insuficient timbrat, numai cu

50.000 lei timbru judiciar, recurenta fiind  legal citată pentru acest termen

cu mențiunea de a depune  în completare 8.354.126 lei taxă judiciară de timbru,

obligație căreia nu  s-a conformat  după care, Curtea, luând act că  nu mai

sunt cereri, rămâne în pronunțare asupra excepției insuficientei timbrări a

recursului.

C

U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința

nr.875  din 29 septembrie 2000 a Tribunalului  Dâmbovița  acțiunea reclamantei

S.C.”R.S.I.C.”” S.R.L. Târgoviște a fost admisă în parte.

Apelul declarat

de pârâta S.C.”M” S.A. Găești  împotriva hotărârii instanței de fond a fost

respins ca nefondat  prin decizia nr.1089   din 7 decembrie 2000 a Curții de

Apel Ploiești – Secția contencios administrativ  și comercial.

Împotriva

deciziei pronunțate în apel a declarat recurs pârâta S.C..”M.” S.A. Găești.

Cum recurenta a

timbrat anticipat recursul numai cu 50.000 lei timbru judiciar, aceasta a fost

legal citată pentru termenul din 4 aprilie 2003 (fila 18 dosar recurs) cu

mențiunea de a timbra recursul cu 8.354.126   lei taxă judiciară de timbru,

obligație căreia nu s-a conformat.

Or, prin art.1

din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat

principiul potrivit căruia acțiunile și cererile introduse de instanțele

judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act

normativ, taxe datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele

juridice, care se plătesc anticipat sau, în mod excepțional, până la termenul

stabilit de instanță, de regulă primul termen de judecată.

Potrivit

prevederilor art.9 din Ordonanța nr.32/1995 a Guvernului României, art.20,

alin.3 din Legea nr.146/1997 și normelor de aplicare a  acestui act normativ,

în cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru și/sau timbrul

judiciar, cererea părții se anulează, după caz, ca netimbrată sau insuficient

timbrată.

Constatând că

recursul a fost insuficient timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat

obligației de timbrare potrivit mențiunii din citația pentru termenul de

judecată din 4 aprilie 2003, când procedura de citare a fost legal îndeplinită,

că în cauză nu operează scutirea legală – personală sau ca obiect – de obligația

timbrării, Curtea urmează să dea eficiență dispozițiilor art.20, pct.1 și 3 din

Legea nr.146/1997 respectiv ale art.30, pct.1 și 5 din Normele metodologice de

aplicare a legii și să dispună anularea ca insuficient timbrat a recursului

pârâtei.

Așa fiind,

Curtea

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN

NUMELE LEGII

D E C I D E:

Anulează

recursul declarat de pârâta S.C. “M.” S.A. Găești împotriva deciziei nr.1089

din 7 decembrie 2000 a Curții de Apel

Ploiești

- Secția Contencios

Administrativ și Comercial – ca insuficient timbrat.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi  4 aprilie 2003.