ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 957/2003

S-a

luat în examinare, în camera de consiliu, conflictul negativ de competență ivit

între Tribunalul  București – Secția conflicte de muncă și litigii de muncă și

Curtea de Apel București – Secția de contencios administrativ, în soluționarea

cauzei privind pe C.L. și RA Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat

București.

In

abesența părților a căror citare nu a fost dispusă, conform art.20 (5) din

Codul de procedură civilă.

C

U R T E A

Asupra

conflictului negativ de competență de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea formulată la data de 1.XI.2001 și ulterior precizată la data de 3

septembrie 2002, reclamantul C.L. a contestat legalitatea desfășurării

concursului din data de 28.VII.1999 organizat de Complexul Scroviștea,

rezultatul concursului precum și obligarea pârâtei  Administrația Patrimoniului

Protocolului de Stat în calitate de succesoare a Oficiului Economic – Centrul

„Carpați”, să-l anagajeze pe postul de inginer silvic, deoarece îndeplinește

condițiile prevăzute de lege pentru ocuparea acestei funcții.

Prin

sentința civilă nr.114/2002 a Curții de Apel Ploiești, Secția comercială și de

contencios administrativ, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului București reținându-se că în cauză există un conflict de

drepturi în legătură cu încheierea contractului individual de muncă, în

conformitate cu dispozițiile art.67 alin.1 lit.a din Legea nr.168/1999.

Prin

sentința civilă nr.449/2002 a Tribunalului București, Secția a III-a civilă

Conflicte de muncă și litigi de muncă, s-a declinat competența de soluționare

în favoarea Curții  de Apel Ploiești, Secția contencios administrativ

apreciindu-se că sunt incidente în cauză dispozițiile art.1 din Legea

nr.29/1990.

In

temeiul dispozițiilor art.22 alin.3 Cod procedură civilă având în vedere

obiectul principal al acțiunii (contestarea modului de organizare a

concursului din data 28.VII.1999 și rezultatul acestuia) se reține că aparține

Curții de Apel Ploiești – Secția contencios administrativ, competența materială

de soluționare a cauzei.

Obiectul

principal al acțiunii precizate circumscrie dispozițiilor art.1 din Legea

nr.29/1990 privind contenciosul administrativ . Cererea privind obligarea

pârâtei să-l angajeze pe reclamant pe postul de inginer silvic își are de

asemenea temeiul juridic în dispozițiile art.1 teza II din Legea contenciosului

administrativ, întrucât se contestă refuzul pârâtei, apreciat de petent ca

fiind nejustificat, de angajare pe un  post de inginer silvic.

Nu

sunt întrunite în acest caz cerințele art.67 și următoarele din Legea

nr.168/1999 deoarece reclamantul nu se mai afla în raporturi de muncă de

proximativ 11 luni cu Sucursala  Agrosilvică Scroviștea care s-a aflat în

subordinea OEC Carpați, oficiu desființat prin H.G.nr.115/7.II.1990 și al cărui

succesoare este pârâta de la data de 21.XI.1990 conform H.G.nr.1217/1990.

Pentru

considerentele expuse cauza va fi înaintată spre competentă soluționare Curții

de Apel Ploiești, Secția contencios administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Stabilește

competența de soluționare a cauzei privind pe C.L. și RA Administrația

Patrimoniului Protocolului de Stat București în favoarea Curții de Apel

Ploiești – Secția contencios administrativ.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 11 martie 2003.