ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2649/2003

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 760/CA din 28 iunie 2000, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția comercială și de contencios administrativ, a fost admisă în parte, ca fondată, acțiunea precizată și introdusă de reclamanta SC P.C.S. SA Petroșani, cu sediul în Petroșani, județul Hunedoara, împotriva pârâților C.N. H. SA Petroșani, E.M. V.B., județul Hunedoara, E.M. Livezeni cu sediul în Petroșani, E.M. Vulcani cu sediul în localitatea Vulcan, județul Hunedoara, E.M. Aninoasa cu sediul în localitatea Aninoasa, județul Hunedoara, E.M. Dâlja cu sediul în Petroșani, E.M. Lupeni cu sediul în localitatea Lupeni, județul Hunedoara, E.M.

Petrila cu sediul în localitatea Petrila, județul Hunedoara, E.M. Petroșani cu sediul în Petroșani, județul Hunedoara, Stația Centrală de Salvare și Minerit S. Petroșani cu sediul în Petroșani, județul Hunedoara. A fost obligată C.N. H. Petroșani să plătească reclamantei suma de 237.880.000 lei cu titlu de preț și suma de 194.564.065 lei cu titlu de dobânzi comerciale, din care, în solidar cu E.M. Aninoasa, suma de 400.000 lei preț și 133.961 lei dobândă, E.M. Dâlja suma de 400.000 lei preț și 1.176.898 lei dobândă, E.M. Lupeni suma de 400.000 lei preț și 1.637.024 lei dobândă, Stația Centrală de Salvare și Minerit S. Petroșani suma de 400.000 lei preț și 3.503.720 lei dobândă, E.P. Petroșani suma de 10.890.000 lei preț și 27.178.673 lei dobândă, E.M.

V.B. suma de 13.589.000 lei și 5.059.703 lei dobândă, E.M. Petrila suma de 14.600.000 lei preț și 20.862.294 lei dobândă, E.M. Paroșeni suma de 74.930.000 lei preț și 51.245.201 lei dobândă, E.M. Livezeni suma de 37.360.000 lei preț și 17.327.087 lei dobândă, E.M. Vulcan suma de 80.260.000 lei preț și 45.747.270 lei dobândă și E.M. Lonea suma de 4.660.000 lei preț și 16.737.490 lei dobândă. De asemenea, au fost obligate pârâtele să plătească reclamantei suma de 17.349.000 lei cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, între reclamantă și C.N.

H. Petroșani, a intervenit o înțelegere de principiu, în baza căreia salariații din subunitățile companiei beneficiau de bilete de odihnă și tratament, care urmau să fie decontate în procent de 80% de firmă (în limitele maxime prevăzute în contractul colectiv de muncă), cu condiția să existe opțiunea salariatului pentru firma de turism și să existe, între firma de turism și conducerea administrativă a unității minere, un protocol prin care să se stabilească modul în care se efectuează plata, documentele ce trebuiesc depuse, precum și o eșalonare a plății în compensare. Reclamanta a lansat oferta nr. 69 din 29 aprilie 1999, în care s-a stabilit prețul serviciilor. C.N. H. SA Petroșani nu a avut obiecțiuni cu privire la oferta făcută de SC P.C.S.

SA Petroșani și i-a comunicat drept răspuns procesul-verbal nr. 252 din 1 aprilie 1999, menționat mai sus, care are valoarea de acceptare a ofertei. Ulterior, între reclamantă și subunitățile C.N.H. SA Petroșani au intervenit diferite protocoale, care au preluat în cuprinsul lor elementele esențiale din convențiile de principiu menționate mai sus și au oferit salariaților lor posibilitatea de a-și petrece sejurul pe litoral, 80% din preț urmând a fi suportat de unitățile miniere. Potrivit facturilor emise și a centralizatorului întocmit de către reclamanta, C.N. H., împreună cu subunitățile sale datorează la data pronunțării prezentei hotărâri următoarele sume: Preț Dobândă - lei- - lei- 1. – E.M.

Aninoasa 400.000 133.961 2. – E.M. Dâlja 400.000 1.176.898 3. – E.M. Lupeni 400.000 1.637.024 4. – Stația Centrală de Salvare „S.” Petroșani 400.000 3.503.720 5. – E.M. Petroșani 10.890.000 27.178.673 6. – E.M. V.B. 13.580.000 5.059.703 7. - E.M. Petrila 14.600.000 20.862.294 8. – E.M. Paroșeni 74.930.000 51.245.201 9. – E.M. Livezeni 37.360.000 17.327.087 10. – E.M. Vulcan 80.250.000 45.747.270 11. – E.M. Lonea 4.660.000 16.737.490 În temeiul art. 969 C. civ., C.N. H. SA Petroșani, urmează să fie obligată să plătească suma de 237.880.000 lei cu titlu de preț, iar în temeiul art. 43 C. com., va fi obligată și la 194.564.065 lei cu titlu de dobânzi comerciale, din care, în solidar cu subunitățile miniere din subordinea sa, sumele menționate mai sus.

Apărarea pârâtelor, făcută în sensul că nu datorează sumele solicitate de reclamantă, întrucât hotelul F. din stațiunea Venus, în care au fost cazați minerii, are categoria de „o stea” și nu de „două stele”, nu poate fi primită, câtă vreme prețul maxim, asupra căruia părțile au convenit pentru serviciile prestate, nu a fost condiționat de numărul de stele, ci doar de opțiunea salariatului pentru firma de turism și încheierea protocoalelor cu unitățile miniere. Câtă vreme aceste condiții au fost îndeplinite, iar beneficiarii serviciilor hoteliere prestate de reclamantă nu au reclamat nerespectarea condițiilor de cazare, masă, etc., obligația contractuală a prestatorului de servicii se consideră îndeplinită, ceea ce atrage obligația plății cotei de 80% din preț de către pârâte.

Obligația plății este solidară, conform art. 42 C. com., deoarece convențiile, în principiu, au fost încheiate de reclamantă împreună cu C.N. H. SA, iar protocoalele în aplicarea acestor convenții au fost încheiate de reclamantă împreună cu exploatările miniere. Apărarea subunităților miniere, făcută în sensul că au plătit integral sumele datorate pentru serviciile prestate salariaților lor, nu poate fi primită, întrucât nu are suport în probele de la dosar. Simpla afirmație a pârâtelor că au efectuat plata nu este suficientă. Așa cum rezultă din art. 1169 C. civ., cel ce face o propunere înaintea judecății, trebuie să o dovedească. Din probele administrate nu a rezultat, însă, că plata a fost efectuată și nici nu s-a făcut dovada că obligațiile au fost stinse prin celelalte moduri prevăzute de art. 1091 C. civ.

Capătul din cererea reclamantei, făcut în sensul că datoria să fie stabilită funcție de cursul dolarului S.U.A., este nefondat. Pe teritoriul României, plățile, în cadrul obligațiilor comerciale interne, se fac în lei, iar pagubele cauzate prin plata cu întârziere sunt acoperite prin dobânzile comerciale sau prin sumele stabilite sub formă de clauză penală. Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 805/A din 23 noiembrie 2001 a admis apelurile declarate de pârâtele E.M. Paroșeni, E.M. Aninoasa, E.M. Dâlja, E.M. Lupeni, E.M. Petrila, E.M. Vulcan, E.P. Petroșani, E.M. V.B., E.M. Livezeni, E.M. Lonea și Stația Centrală de Salvare și Minerit Petroșani, împotriva sentinței comerciale nr. 760 din 28 iunie 2000, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, în sensul că a schimbat în parte sentința apelată, respingând acțiunea reclamantei SC P.C.S.

Petroșani împotriva pârâtelor sus menționate. De asemenea, a fost înlăturată obligația de plată a cheltuielilor de judecată, stabilite în sarcina pârâtelor sus menționate, prin sentința recurată, fiind menținute restul dispozițiilor. Reclamanta a fost obligată la cheltuieli de judecată către pârâtele-apelante. Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că raportul juridic contractual s-a născut exclusiv între reclamanta SC P.C.S. SA Petroșani și C.N. H. Petroșani. Tribunalul Hunedoara a admis acțiunea reclamantei și, față de cele 11 pârâte, fără a ține cont de prevederile Legii nr. 31/1990, incidente materiei și de cele ale H.G. nr. 806/1998, care reeditează regula în virtutea căreia sediile secundare nu au personalitate juridică.

Raporturile interne ale pârâtei cu subunitățile sale nu prezintă relevanță juridică în aprecierea efectelor contractului, potrivit art. 973 C. civ. În cauză s-a dovedit că dreptul reclamantei își are izvorul în obligația corelativă, asumată exclusiv de pârâta C.N.H. Petroșani prin contractul încheiat de cele două părți. Împotriva deciziei civile nr. 805/A din 23 noiembrie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, au declarat recurs pârâta C.N. H. SA cu sediul în Petroșani, județul Hunedoara, și C.N. H. SA, sucursala E.P. Petroșani, județul Hunedoara, care au criticat hotărârea instanței de apel pentru nelegalitate și netemeinicie. Prima recurentă, în esență, a invocat că, în mod greșit, și-a întemeiat soluția instanța de apel pe considerentul că subunitățile C.N.

H. SA, în calitate de sucursale fără personalitate juridică, nu pot deține legitimitate procesuală activă sau pasivă, că, în mod greșit, s-a reținut că raportul juridic contractual s-a născut exclusiv între reclamanta SC P.C.S. Petroșani și recurentă, greșit a fost interpretată întâmpinarea de la dosarul de fond, instanța nu s-a pronunțat asupra unui mijloc de probă în apărare intitulat fax, nu s-a pronunțat asupra expertizei contabile și a acordat ceea ce nu s-a cerut, respectiv, dobânzile comerciale, toate aceste critici având temei de drept dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 9 și 10 C. proc. civ. Recurenta C.N. H. SA, sucursala E.P.

Petroșani, a criticat hotărâre instanței de apel sub aspectele că, în principiu, prin decizie s-a admis apelul, pronunțându-se exclusiv asupra lipsei calității procesuale pasive a recurentei, că, pe fondul cauzei, prima instanță a acordat greșit dobânzi comerciale, în temeiul art. 43 C. com., deși reclamanta-intimată a solicitat dobânzi bancare, nu s-a făcut corect interpretarea actului intitulat „protocol”, nu s-a pronunțat asupra expertizei contabile și asupra unor probe importante, în drept, fiind invocate dispozițiile art. 304 alin. (1) pct. 6, 7, 9 și 10 C. proc. civ. Intimata-reclamantă SC P.C.S. SA Petroșani a depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care a solicitat respingerea recursurilor.

Intimații-pârâți E.M. Paroșeni, E.M. Lupeni, E.M. Vulcan, E.M. Petrila, E.M. Aninoasa, Stația Centrală de SALVARE ȘI MINERIT Petroșani, E.M. Livezeni, au depus fiecare în parte întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care au solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârilor instanței de fond și de apel, în sensul respingerii pretențiilor formulate de SC P.C.S. SA Petroșani. Curtea, analizând probele administrate în cauză, în raport cu cererile de recurs motivate, urmează a constata ca recursul formulat de pârâta C.N. H. SA Petroșani este fondat, pentru considerentele care vor fi expuse în continuare, iar recursul promovat de C.N. H. SA, sucursala E.P. Petroșani, este inadmisibil, pentru lipsa calității procesuale.

Instanța de apel, în mod greșit, a apreciat probele administrate de părți, fără a da o corectă și integrală interpretare a adevăratelor raporturi juridice, care decurg din convențiile părților, fiind neglijate întinderea drepturilor și obligațiilor asumate reciproc, răspunderea și regimul sancționator în situația neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a clauzelor contractuale, precum și cadrul juridic aplicabil în speță. De remarcat, ca element esențial al corectei stabiliri a situației de fapt și de drept, că între reclamanta SC P.C.S. SA Petroșani și pârâta C.N.

H. Petroșani a intervenit o înțelegere de principiu, care a avut la bază contractul colectiv de muncă și procesul-verbal nr. 252 din 1 aprilie 1999, emis în completarea deciziei nr. 69 din 19 martie 1999, concretizată prin documentul intitulat „Notă” – privind decontarea biletelor de odihnă și tratament prin compensare”, conform căreia se poate efectua plata și prin compensarea a 80% din valoarea biletului, cu respectarea cumulativă a celor două condiții, expres menționate. Aceste condiții menționau că este necesară existența opțiunii salariatului și existența, între firma de turism și conducerea administrativă a unității miniere, a unui protocol prin care să se stabilească modul în care se efectuează plata, iar această „Notă” completa „Precizările” privind biletele de odihnă și tratament anexă la decizia nr. 69/1999 (dosar fond).

Relevanță juridică maximă, în sensul corectei soluționări a cauzei de instanța de fond, o reprezintă procesul-verbal din 1 aprilie 1999, încheiat între C.N. H. SA și Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului, prin care s-a stabilit că, începând cu data de 1 aprilie 1999 din valoarea biletului de tratament și odihnă, C.N. H SA, prin unitățile sale subordonate va suporta sume cuprinse între 233.000 lei pe zi de persoană și 250.000 lei pe zi persoană, care reprezintă 80% din valoarea biletului de odihnă sau tratament, aceste plafoane stabilite sunt maximale și precizările expuse sunt obligatorii a fi aplicate în toate subunitățile N.C.H. SA (dosar fond). De remarcat că reclamanta SC P.C.S. SA a lansat oferta pentru sezonul estival 1999, asigurând un pachet de servicii determinat, în limita prețului stabilit de C.N.

H. SA Petroșani, ofertă la care, așa cum se recunoaște constant în toate fazele procesuale (fond, apel și recurs) pârâta nu a avut obiecțiuni. În cursul lunii aprilie – mai 1999, reclamanta a încheiat convenții intitulate „Protocol”, cu fiecare din subunitățile C.N. H. SA Petroșani, reiterând elementele principale din convenția inițială (dosar fond). Apare evident că, în acest context, bine a apreciat instanța de fond că oferta reclamantei, la care nu a existat obiecțiuni din partea pârâtei, urmată de comunicarea procesului-verbal nr. 252 din 1 aprilie 1999, analizat anterior, valorează acceptarea ofertei. Raportat la dispozițiile cuprinse în H.G. nr. 806 din 13 noiembrie 1998, prin care a fost înființată C.N.

H. SA ca societate comercială pe acțiuni cu capital integral de stat și sucursalele (sediile secundare) enumerate în acest act normativ, precum și delegarea de competență care a fost atribuită acestor sucursale, conferă acestora din urmă calitatea procesuală de a sta în justiție în nume propriu, de a promova, reprezenta, susține, fixa sau renunța la pretenții, de a formula întrebări și răspunsuri la interogatoriu, de a exercita căile legale de atac, de a executa hotărârile judecătorești și a lua măsurile legale necesare apărării intereselor proprii (dosar apel volumul 1). Prin instituția juridică a delegării de competență sau atribuții, se valorifică aspectele juridice care conturează elementele esențiale ale capacității de exercițiu a persoanei, astfel încât, așa cum reglementează Decretul nr. 31/1954, potrivit art. 35, actele juridice făcute de organele persoanei juridice în limitele puterilor ce le-au fost conferite sunt actele persoanei juridice însăși.

Acesta este și temeiul pentru care reclamanta a încheiat cu toate subunitățile pârâtei, convențiile intitulate „Protocoale”, iar sucursalele și-au asumat în acest cadru juridic bine determinat, drepturi și obligații contractuale reciproce, au recunoscut în parte datoria și au efectuat plăți pentru biletele de odihnă achiziționate. Pentru aceste motive instanța de fond, justificat a obligat C.N. H. SA Petroșani să plătească reclamantei sumele de bani precizate, cu titlu de preț și de dobânzi, în solidar cu cele 11 sucursale.

Obligația contractuală a prestatorului de servicii se consideră îndeplinită, deoarece beneficiarii serviciilor nu au formulat obiecțiuni, iar apărarea făcută în sensul că hotelul F. din stațiunea Venus, acolo unde au fost cazați turiștii, are categoria de o stea și nu categoria de două stele, nu este fondată, deoarece s-au acceptat plăți de plafonare maximale (a se vedea procesul verbal fila 15 dosar fond) și nu s-a menționat contractual și indicativul și calitatea hotelului. Reclamanta a solicitat în precizarea acțiunii (dosar fond) și obligarea pârâtei C.N. H. SA Petroșani, în solidar cu sucursalele sale, la plata sumei de 194.564.065 lei, cu titlu de dobânzi comerciale, iar instanța fondului corect a admis acest aspect, în temeiul art. 43 C. com.

Raportul de expertiză contabilă întocmit de expertul contabil R.H., concluzionează la obiectivul nr. 5, în sensul că dobânzile plătite pentru credite care au ca scop finanțarea unor imobilizări din creanțe pot fi considerate prejudiciu, existând o legătură de cauzalitate între neplata facturilor și angajarea creditelor (dosar apel), confirmând în calea de atac a apelului calculele corecte în raport cu O.G. nr. 9/2000. Motivele de recurs invocate de recurenta pârâtă C.N. H. SA, sucursala E.P. Petroșani, nu vor fi examinate, deoarece recursul promovat este inadmisibil, pentru lipsa calității procesuale, aceasta nefiind parte pârâtă la instanța de fond. Pentru aceste considerente urmează a admite recursul declarat de pârâta C.N.

H. SA cu sediul în Petroșani, județul Hunedoara, împotriva deciziei nr. 805 din 23 noiembrie 2001, pronunțată de Curtea de Apel alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, pe care o modifică în sensul că respinge apelul declarat de pârâții: E.M. Paroșeni, E.M. Aninoasa, E.M. Dâlja, E.M. Lupeni, E.M. Petrila, E.M. Vulcan, E.M. V.B., E.M. Livezeni, E.M. Lonea și Stația Centrală de Salvare Minerit S. Petroșani împotriva sentinței civile nr. 760 din 28 iunie 2000 a Tribunalului Hunedoara. De asemenea, urmează a respinge ca inadmisibil, pentru lipsa calității procesuale, recursul declarat de pârâta C.N. H. SA, sucursala E.P. Petroșani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de pârâta C.N. H. SA Petroșani, împotriva deciziei nr. 805 din 23 noiembrie 2001 a Curții de Apel alba Iulia, secția comercială și de contencios administrativ, pe care o modifică, în sensul că respinge apelul declarat de pârâții E.M. Paroșeni, E.M. Aninoasa, E.M. Dâlja, E.M. Lupeni, E.M. Petrila, E.M. Vulcan, E.M. V.B., E.M. Livezeni, E.M. Lonea și Stația Centrală de Salvare Minerit S. Petroșani, împotriva sentinței civile nr. 760 din 28 iunie 2000 a Tribunalului Hunedoara. Respinge recursul declarat de pârâta C.N. H. SA, sucursala E.P. Petroșani, ca inadmisibil, pentru lipsa calității procesuale. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 16 mai 2003.