ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3284/2008

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Tribunalul Hunedoara, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, la data de 31 mai 2006, reclamanta SC G.I. SRL Aninoasa a chemat în judecată pârâtele E.M. Paroșeni și C.N.H. SA Petroșani, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să oblige debitoarele la plata sumei de 136.902,3 ron cu titlu de sume neachitate față de societatea sa. La data de 4 aprilie 2007, reclamanta SC G.I. SRL Aninoasa a depus la dosar precizare de acțiune, prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige debitoarea la plata către societatea sa a sumei de 67.490,08 ron.

Prin sentința nr. 641/CA/2007 din 16 aprilie 2007, Tribunalul Hunedoara, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C.N.H. SA Petroșani; a admis în parte acțiunea civilă precizată formulată de reclamanta SC G.I. SRL Aninoasa împotriva pârâtei E.M. Paroșeni – Vulcan și în consecință: a obligat pârâta E.M. Paroșeni să plătească reclamantei suma de 67.490,08 ron cu titlu de pretenții; a obligat pârâta E.M. Paroșeni să plătească reclamantei suma de 3.980 ron cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele: Privitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâta C.N.H.

Petroșani, instanța a reținut că prin H.G. nr. 806/1998 a fost înființată C.N.H. SA Petroșani, stabilindu-se că subunitățile acesteia au statut de sucursală fără personalitate juridică. Prin același act normativ legiuitorul a înțeles însă să acorde acestor subunități o capacitate juridică restrânsă. De asemenea, pârâta E.M. Paroșeni are organ propriu de conducere, plan de venituri și cheltuieli proprii, cont bancar distinct și își conduce singură contabilitatea până la nivelul balanței de verificare. Potrivit art. 41 alin. (2) C. proc. civ., societățile care nu au personalitate juridică pot sta în judecată ca pârâte, dacă au organe proprii de conducere. Pe fondul cauzei, instanța a reținut că pârâta C.N.H.

SA Petroșani, în calitate de achizitor, a încheiat la data de 1 august 2002 cu reclamanta SC G.I. SRL Aninoasa, în calitate de prestator, contractul de prestare de servicii. Pârâta E.M. Paroșeni a achitat doar contravaloarea pentru hrana caldă, refuzând să achite tariful calculat și pentru hrana rece denumită „supliment”, arătând că pentru acestea reclamanta nu ar fi făcut operații de genul celor prevăzute în contract, respectiv a devizului de calcul care prevede desprinderea cheltuielilor cu munca vie, regia de secție, pregătirea mesei calde. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta C.N.H. SA Petroșani – E.M. Paroșeni, la data de 25 iunie 2007, motivele de apel fiind depuse la dosar, în termen, la aceeași dată.

Prin decizia comercială nr. 80/A/2007, Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, a respins apelul formulat de pârâta C.N.H. SA Petroșani – E.M. Paroșeni împotriva sentinței nr. 641/CA/2007, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de control judiciar a reținut, în esență, că în mod temeinic instanța de fond a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 67.490,08 ron, întrucât, în urma comenzilor transmise de E.M. Paroșeni, reclamanta a livrat porții de hrană rece „suplimente” semipreparate a căror contravaloare nu a fost achitată de pârâtă. A mai apreciat instanța de apel că nu pot fi primite criticile pârâtei privind nedatorarea sumei pretinse de reclamantă pe motivul că aceasta reprezintă refuzul la plată întemeiat pe concluziile procesului-verbal nr. 6/2002 al D.C.F.

Hunedoara, în condițiile în care reclamanta a prestat serviciile de masă în baza unei comenzi ferme a reclamantei, iar față de concluziile raportului efectuat de organele financiare de stat are calitatea de terț și prin urmare nu îi sunt opozabile. Împotriva deciziei pronunțate de instanța de apel a declarat recurs, în termen, pârâta C.N.H. SA Petroșani – E.M. Paroșeni – Vulcan, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., arătând că în mod greșit instanța de apel, prin decizia recurată, a reținut că E.M. Paroșeni datorează intimatei- reclamante suma de 67.490,08 ron, fără a face o evaluare justă a probelor administrate în apărare de unitatea sa.

Recurenta a mai solicitat instanței de recurs să constate că E.M. Paroșeni nu contestă faptul că nu s-au prestat serviciile de masă-caldă sau rece (supliment), ci a făcut refuzul de plată pentru Regie masă rece, pentru care reclamanta a facturat prestarea serviciilor la același tarif ca pentru mesele calde, contrar prevederilor din contract, unde s-a convenit asupra tarifului pentru masa caldă de 14.485 rol/porție, fără TVA, în conformitate cu prevederile H.G. nr. 51 din 17 ianuarie 2002, și nu pentru hrana rece – supliment. Pe de altă parte, atât instanța de fond, cât și instanța de apel, au reținut, în mod greșit, că semipreparatele necesitau o preparare la cald a acestora (fierbere, prăjire) și apoi transport și manipulare, la același tarif ca și masa caldă, ceea ce nu corespunde realității.

Prin întâmpinarea depusă la dosar, la data de 9 octombrie 2008, intimata reclamantă SC G.I. SRL Aninoasa a solicitat respingerea recursului, ca nefondat și drept consecință menținerea ca legală și temeinică a deciziei date de Curtea de Apel Alba Iulia. Examinând recursul formulat prin prisma motivelor invocate și a temeiului de drept indicat, Înalta Curte constată că acesta este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Decizia atacată este una pronunțată în apel, astfel că recursul ce s-a declarat se află limitat la motivele expres prevăzute de art. 304 C. proc. civ. la data pronunțării deciziei în apel, anume 26 octombrie 2007. Așa fiind, Înalta Curte nu ar putea cerceta hotărârea atacată de recurentă decât în limitele îngăduite prin prevederile sus-evocatului text de lege, neputând fi primite spre analiză motive de fapt care nu se circumscriu acelora legal prevăzute.

În cauză recurenta și-a întemeiat motivele de fapt ale recursului pe dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., însă, prin conținutul lor, aceste motive invocate de recurentă tind la a critica modul în care instanța de apel și cea de fond au analizat, în concret, obiectul cererii deduse judecății, raportat la contractul încheiat între părți. Pentru aceasta, recurenta trimite la probele administrate în cauză, probe în raport de care ar trebui conchis că prestarea serviciilor de masă rece nu se poate factura la același tarif ca pentru mesele calde, astfel încât se impune neobligarea E.M. Paroșeni la plata sumei de 67.490,08 ron, reprezentând regie calculată pentru hrana rece. Or, în felul acesta, recurenta propune o reapreciere în recurs a probelor cauzei, pentru a se trage, cu privire la un element de fapt al cauzei, o concluzie diferită de cea a instanței de apel.

Așadar, deși recurenta invocă dispozițiile art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., criticile formulate nu se circumscriu acestor motive de recurs, deoarece nu se referă la interpretarea greșită a vreunui act juridic dedus judecății, și nici la lipsa de temei legal a hotărârii, ori la încălcarea sau aplicarea greșită a legii, ci la greșita interpretare a probelor, care nu constituie motiv de casare ori de modificare a deciziei. Prin urmare, recurenta nu critică, sub acest aspect, decizia din apel pentru nelegalitatea ei, în sensul art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ., ci pentru netemeinicie. În aceste circumstanțe, instanța de recurs nu se poate substitui instanțelor de fond și apel pentru a stabili, în urma analizei și evaluării probațiunii, elemente de fapt ale pricinii.

Se impune, deci, respingerea acestor motive ale recursului, instanța de apel fiind suverană în legătură cu stabilirea stării de fapt. Pentru cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de pârâtă, ca nefondat. În temeiul art. 274 C. proc. civ. va obliga recurenta- pârâtă la 5.000 ron cheltuieli de judecată către intimata- reclamantă SC G.I. SRL Aninoasa.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta C.N.H. SA Petroșani – E.M. Paroșeni – Vulcan împotriva deciziei comerciale nr. 80/A/2007 din 26 octombrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția comercială, ca nefondat. Obligă recurenta- pârâtă la 5.000 ron cheltuieli de judecată către intimata- reclamantă SC G.I. SRL Aninoasa. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2008.