ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2743/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC A.C. SA, prin acțiunea formulată la data de 29 august 2002 și înregistrată la Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și SC R. SA Târgu Mureș, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate seria 07 nr. 1558 din 12 decembrie 1995 emis în beneficiul antecesoarei pârâtei SC R. SA, în ce privește suprafața de 298,04 mp, plus 21,30 mp, aferente magazinului nr. 29, mai solicitând și radierea intabulării acestor suprafețe.

În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că este proprietara terenului în baza Legii nr. 15/1990. Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 320 din 30 septembrie 2002, a respins acțiunea ca fiind prescrisă, față de prevederile art. 5 din Legea nr. 29/1990, reținând că reclamanta a formulat acțiunea cu mult peste termenul de un an. Instanța de fond a constatat că actul a cărui anulare parțială se cere a fi anulat, a fost emis la 12 decembrie 1995, iar acțiunea s-a pronunțat la 19 august 2002. Împotriva sentinței nr. 320/2002 a formulat recurs reclamanta SC A.C. S.A., criticând această hotărâre ca fiind nelegală, că a fost aplicată greșit legea, deoarece certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M 07 nr. 1558/1995 emis pârâtei SC R. SA, nu i-a fost comunicat, astfel că nu se poate susține curgerea termenului prevăzut de art. 5 din Legea nr. 29/1990, în defavoarea sa.

Recursul este nefondat. Prin sentința recurată, instanța de fond sesizată cu judecarea acțiunii, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, a constatat ca fiind formulată peste termenul de un an, prevăzut de art. 5 din Legea nr. 29/1990. În adevăr, reclamanta nefiind parte în actul administrativ atacat, certificatul de atestare a dreptului de proprietate seria M 07 nr. 1558 emis la 28 decembrie 1995, nu există obligativitatea de a i se comunica reclamantei. În situația dată, cu reclamanta, procedura publicității imobiliare este mijlocul public care are drept scop să asigure opozabilitatea actului juridic atacat.

Ori, cum în cauză, transcrierea certificatului de atestare al dreptului de proprietate în registrul de publicitate imobiliară s-a făcut la 15 mai 1006, iar acțiunea a fost formulată la 29 august 2002, deci peste termenul limită de un an prevăzut de art. 5 alin. ultim din Legea nr. 29/1990, prima instanță a apreciat exact tardivitatea acesteia. Termenul limită de un an, prevăzut pentru a fi sesizată instanța, articol sus-citat, fiind un termen de decădere substanțial (de drept administrativ) are ca efect, în caz de depășire, pierderea dreptului subiectiv de a cere anularea actului administrativ sau obligarea eliberării lui, acest termen nefiind susceptibil de suspendare, întrerupere și repunere în termen.

În conformitate cu aceste considerente, Curtea constată că sentința recurată este legală, instanța făcând o corectă aplicare a prevederilor actului normativ, Legea nr. 29/1990, iar pe cale de consecință, se va respinge ca nefondat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de SC A.C. SA împotriva sentinței civile nr. 320 din 30 septembrie 2002 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 septembrie 2003.